Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina-Florentina Dincă și Oana Hroștea
Comemorarea evenimentelor tragice petrecute la Cernobâl acum 30 de ani a readus în discuție în presa internațională siguranța centralelor nucleare, majoritatea dintre acestea aflate în Europa și construite fără a fi luat în calcul un eventual atac terorist. În Ucraina, președintele Poroșenko s-a recules la fața locului, într-o zonă care rămâne restricționată și la 3 decenii după catastrofă. Între timp, Suedia și Turcia sunt zonele spre care s-a concentrat atenția evenimentelor de astăzi – amenințarea unor atentate la Stockholm, precum și comportamentul controversat al unor membri musulmani ai Partidului Verde alimentând temerile prezenței unor elemente radicale într-o țară ferită până acum de evenimente violente. De asemenea, tendințele islamizării Turciei continuă după ce președintele Parlamentului de la Ankara lansează un apel periculos de rescriere a unei Constituții islamice și renunțarea la secularism, provocând o nouă serie de controverse. Dar probabil că unul dintre cele mai importante subiecte ale întregii săptămâni îl reprezintă aprobarea unui plan economic care aruncă Arabia Saudită pe o orbită a necunoscutului, ținta regatului musulman fiind renunțarea la dependența de petrol în următorii 15 ani. Am selectat 10 subiecte dintre cele mai importante de pe mapamond pe care vi le prezentăm pe scurt.
TITLURILE ZILEI
1. În Ucraina au avut loc manifestații comemorative pentru a marca 30 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, relatează Reuters. Președintele Petro Poroșenko a participat la ceremonia de la centrala Cernobîl, aflată acum în mijlocul unei zone nelocuibile de dimensiunile Luxemburgului. „Problema consecințelor catastrofei nu este încă rezolvată. Ea a fost o povară grea pe umerii poporului ucrainean și mai avem mult până o vom depăși”, a declarat el. Accidentul s-a produs pe 26 aprilie 1986, în timpul unui test de siguranță la reactorul 4. În timpul incidentului care a mistuit reactorul timp de 10 zile, au fost răspândite în atmosferă cantități uriașe de substanțe radioactive. Deși numărul victimelor și efectele pe termen lung rămân un subiect de dezbateri intense, pe parcursul celor 3 decenii, mii de oameni au murit din cauza bolilor cauzate de radiații.
2. Arabia Saudită a aprobat un plan ambițios de a deveni independentă de industria sa petrolieră, principala sa sursă de venit, printr-o serie de măsuri economice menite a schimba paradigma economică a regatului saudit, anunță The Guardian. După ce în anul 2015 economia Arabiei Saudite a scăzut din cauza preţului tot mai scăzut al petrolului, acesta fiind cea mai mare sursă de venit a ţării, prinţul Mohammed bin Salman a prezentat o strategie de a restructura planul de economie a ţării. Planul constă în privatizarea unei mase mari de active de stat, incluzând gigantul energetic Aramco, creşteri fiscale şi cheltuieli, precum şi reduceri de subvenţii.
3. Apelul președintelui Parlamentului Turciei pentru o nouă constituție din care să fie eliminată orice referire la principiile secularismului, a provocat scandal în rândul opoziției și un scurt protest de stradă, conform Reuters. Ismail Kahraman a declarat luni seară că Turcia, a cărei populație este în mare parte musulmană, are nevoie de o constituție religioasă, propunere care contrazice principiile fondatoare ale republicii moderne. Marți el a căutat să clarifice remarcile sale, declarând că acele comentarii au constituit opinii personale și că noua constituție ar trebui să garanteze libertăți religioase. Președintele Tayyip Erdogan și partidul AK, fondat de acesta și dezvoltat din tradiția islamică, au încercat să restabilească rolul religiei în viața publică. Ei au extins astfel educația religioasă și au permis purtarea baticul în instituțiile de învățământ și în parlament, cu toate că fusese interzis de birourile de stat.
4. Riek Machar, liderul rebelilor din Sudanul de Sud, a fost învestit în funcția de vicepreședinte, moment ce marchează un acord de pace pentru a pune capăt unui conflict ce durează de mai bine de 2 ani, relatează BBC. Acuzat că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat pentru a-l răsturna pe președintele Salva Kiir, Machar a apărăst capitala Juba în decembrie 2013, la începutul războiului civil în care zeci de mii de persoane au fost ucise și aproximativ două milioane au rămas fără adăpost. „Sunt foarte angajat să pun în aplicare acest acord, astfel încât procesul de reconciliere națională să înceapă cât mai curând posibil, a declarat Machar jurnaliștilor de la palatul prezidențial din Juba, relatează agenția de știri AFP.
5. Serviciile secrete sunt în alertă după ce au apărut informaţii cum că militanţi ai Statului Islamic plănuiesc un atac terorist în capitala Suediei, anunţa presa locală suedeză marţi. Ziarul Expressen a anunţat că serviciul secret suedez (SAPO) a primit informaţii din Irak potrivit cărora terorişti islamici au trecut graniţa Suediei cu scopul de a ataca civili, informează Reuters. SAPO refuză să ofere informaţii cu privire la un eventual atac terorist, dar anunţă că ţin legătura cu poliţia și alţi parteneri naţionali şi internaţionali despre această temă .
6. Comportamentul anumitor membri musulmani ai Partidului Verde a stârnit îngrijorare în rândul societății suedeze, care acuză formațiunea că începe să fie acaparată de militanți islamiști, scrie Al Jazeera. Totul a început când un membru al ”verzilor” a refuzat sa dea mâna cu o jurnalistă, iar un altul a comparat Israelul cu Germania nazistă. Un al treilea politician al formațiunii a fost văzut făcând semne considerate a fi ale Frăţiei Musulmane din Egipt, în fundalul unei transmisiuni TV în direct.
7. Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama consideră că Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, încearcă să submineze unitatea Uniunii Europene deoarece o consideră o ameninţare, relatează The Telegraph. Obama a mărturisit luni într-un interviu acordat postului de televiziune BBC că criza refugianţilor este o problemă și pentru SUA. Acesta a mai adăugat şi că Puțin vede NATO, Uniunea Europeană şi unitatea transatlantică drept o ameninţare directă la puterea Rusiei.
8. Instanţa supremă din Crimeea a interzis continuarea funcţionării organului de conducere al comunităţii tătare din Crimeea, Mejilis, considerandu-l ca fiind o organizație extremistă în cea mai recentă mișcare împotriva minorității etnice a peninsulei, informează The Guardian. Curtea Supremă din Crimeea, care a fost anexată Rusiei anul trecut, a acţionat în favoarea unui proces penal depus de către procurorul suprem al peninsulei din Marea Neagră, care i-a acuzat pe Mejilis de acţiuni ilegale şi de „acte de sabotaj” împotriva noilor autoritaţi ruseşti ale teritoriului.
9. Armata Turciei a distrus două lansatoate de rachete ale Statului Islamic în nordul orașului sirian, Aleppo, după cum relatează Reuters. Armata a declarat că 11 victime au fost ucise în timpul atacului, în timp ce o clădire cu trei etaje folosită de militanții jihadiști a fost distrusă. Marți, cel puțin 35 de persoane au fost ucise în orașul Aleppo în atacurile efectuate de forțele guvernamentale și rebeli, conform informațiilor oferite de un grup de monitorizare. În contextul actual caracterizat de violență, este evidentă fragilitatea armistițiului de încetare a focului dintre guvern și rebeli. Președintele american Barack Obama a declarat luni ca va suplimenta cu 250 de trupe forțele speciale de operații din Siria, al căror ajutor va fi asențial în instruirea și asistarea forțelor locale.
10. Agenția de știri sud-coreană, Yonhap, a declarat marți că statul nord corean se pregătește să lanseze o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, conform Reuters. La 15 aprilie, Corea de Nord a eșuat în lansarea unei rachete Musudan, cu rază medie de acțiune de 3000 km, care dacă ar fi fost lansată cu succes ar fi lovit Japonia și Insula Guam din vestul Oceanului Pacific. În pofida rezoluțiilor Națiunilor Unite, Korea de Nord a testat cea de-a patra bombă nucleară pe 6 ianuarie, a lansat o rachetă cu rază lungă pe 7 februarie, iar sâmbătă a efectuat un test al unei rachete balistice lansate de un submarin. În acest context, președintele american, Barack Obama, a declarat că Statele Unite lucrează la apărarea sa și a aliaților săi de potențialele amenințări provocate de ceea ce el a numit un lider „iresponsabil” al unei țări „dezordonate”.
