Home / A fost azi în lume / A fost 8 septembrie în lume – SUA și Rusia anunță o nouă rundă de discuții pentru un acord de cooperare împotriva ISIS, premierul britanic apără decizia de a vinde arme Arabiei Saudite, iar sute de civili sirieni se întorc în orașul de frontieră Jarablus

A fost 8 septembrie în lume – SUA și Rusia anunță o nouă rundă de discuții pentru un acord de cooperare împotriva ISIS, premierul britanic apără decizia de a vinde arme Arabiei Saudite, iar sute de civili sirieni se întorc în orașul de frontieră Jarablus

Material realizat de Cristiana Mitran și Marina Ghiță

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și omologul său american, John Kerry, au fost de acord să se întâlnească la Geneva, joi, pentru a discuta un acord cu privire la lupta contra Statului Islamic (IS), informează DW. Potrivit ministerului de externe rus, cei doi au fost de acord cu o “întâlnire privată”, pentru a realiza un acord privind combaterea jihadiștilor. Cu toate acestea, Kerry nu a confirmat întâlnirea, ceea ce sugerează că negocierile de ultim minut sunt încă în desfășurare. Hotărârea de a purta aceste discuții a fost luată pe fondul atacurilor neîncetate ce au avut loc în Aleppo miercuri și care au făcut 24 de victime  în cele mai recente raiduri aeriene dintr-un sat deținut de Statul Islamic. Alte paisprezece persoane au fost ucise în atacurile aeriene de pe Tadef, în apropierea orașului Al-Bab. Au fost raportate, de asemenea, atacuri aeriene separate, miercuri, în estul districtul al-Sukari din Aleppo. Cel puțin 10 persoane au fost ucise în raiduri aeriene, la doar o zi dupa ce activiștii au raportat un atac cu gaze otrăvitoare, în care 22 de persoane au murit și ale 40 au fost rănite.

Marea Britanie ar trebui să înceapă, cât mai curând posibil,  discuțiile cu privire la ieșirea din UE, a declarat, joi președintele Consiliului European, Donald Tusk, informează Reuters. May a declarat că Marea Britanie nu va declanșa articolul 50 din Tratatul de la Lisabona al UE pentru a începe procedura de ieșiredin UE în acest an, cu scopul de a da timpul guvernului pe care-l conduce să vină cu o poziție de negociere pentru discuțiile complicate care vizează viitorul țării. Miercuri, purtătoarea de cuvânt a premirului britanic  a  declarat că cei doi lideri nu au discutat doar despre ieșirea din UE, sau “Brexit”, ci și despre aspectele de  pe ordinea de zi a reuniunii din octombrie a liderilor UE, ceea ce sugerează că Marea Britanie încă intenționează să joace un rol în blocul european. May a declarat că vizează să obțină cea mai bună ofertă de relații comerciale pentru Marea Britanie, dar a refuzat să precizeze dacă Regatul Unit va rămâne pe piața unică profitabilă a UE. Ministrul comerțului, Liam Fox, a sugerat că Marea Britanie a continuat să implementeze planurile de  dezvoltare a relațiilor cu țările din afara UE, declarând parlamentului că guvernul a înființat un grup de lucru cu India.

Theresa May pretinde că vânzarea de arme către Arabia Saudită ajută la păstrarea siguranței oamenilor de pe străzile Marii Britanii”, informează The Independent. Comisia parlamentară însărcinată cu examinarea exporturilor de arme a declarat că este probabil ca armele britanice să fie folosite pentru a încălca legea internațională. Theresa May, primul ministru al Marii Britanii, a apărat cu înverșunare vânzarea de arme către Arabia Saudită, în ciuda acuzațiilor de crimă de război cu care se confruntă aceasta din urmă, afirmând că legăturile strânse cu un astfel de stat asigură siguranța cetățenilor Marii Britanii. Jeremy Corbyn, liderul partidului laburist a cerut primului-ministru să oprească vânzările de arme invocând “dezastrele umanitare” cauzate de o grupare din Arabia campania militară a Arabiei Saudite care duce război împotriva rebelilor din Yemen. Saudiții sunt acuzați de bombardarea mai multor spitale, școli, petreceri de nuntă și fabrici de produse alimentare. Corbyn a adăugat: “Eu rămân îngrijorat de faptul că în centrul strategiei de securitate a acestui guvern se pare că se afla mărirea exportului de arme către însăși o parte a lumii care amenință cel mai mult securitatea noastră imediată”. Ca răspuns, May a subliniat că a invitat Arabia Saudită să investigheze acuzațiile cu privire la Yemen, când s-a întâlnit cu reprezentantul acesteia la recentul summit G20 din China și a respins sugestia lui Corbyn că “ceea ce s-a întâmplat în Arabia Saudită a fost o amenințare pentru siguranța oamenilor din Marea Britanie, motivând că ceea ce contează este „puterea relației noastre cu Arabia Saudită”.

Austria a amenințat că va da în judecată Ungaria dacă aceasta va continua să permită imigranților să se strecoare prin granița lor comună, informează The Telegraph. Miercuri, Wolfgang Sobotka, ministrul de interne austriac, a acuzat Ungaria de sfidarea Acordului de la Dublin care cere imigranților să depună cererea lor de azil în prima țară europeană în care ajung. Sabotka a amenințat că va ridica problema în fața Curții Internaționale de Justiție, cu excepția cazului în care Ungaria va începe să accepte migranții respinși de Austria. “State sau grupuri de state care încalcă permanent legea trebuie să se aștepte la consecințe juridice”, a spus el. Guvernul ungar a răspuns acuzând politica adoptată de Germania cu privire la refugiați și eșecul Greciei de a se ocupa de  migranții care sosesc din Turcia și Africa de Nord: “Ungaria nu poate și nu va prelua responsabilitatea pentru comportamentul iresponsabil al altor state membre UE- Austria, Germania- care au sugerat încălcarea regulilor, sau a altor state – Grecia, care și-au neglijat sarcinile”, a declarat  un purtător de cuvânt maghiar. Acesta este ultimul schimb aspru de cuvinte într-o dispută de lungă durată asupra modului în care povara crizei refugiaților ar trebui să fie împărțită de statele membre ale UE. Între timp, Austria a finalizat marți un proiect de lege care ar limita numărul de imigranți permiși în țară și care va fi supus votului în parlament, iar Ungaria se pregătește pentru organizarea referendumului care va stabili dacă să accepte sau nu cotele de migranți din UE.

Jurnalista maghiară Petra Laszlo a fost inculpată pentru comportament violent după ce a fost filmată lovind și împingând refugiați care fugeau de poliție în apropierea graniței de sud cu Serbia, informează Al Jazeera. Incidentul a avut loc în luna septembrie a  anului trecut, iar filmulețul cu acțiunile femeii a devenit viral pe rețelele de socializare provocând  indignare la nivel internațional. Femeia a fost pusă sub acuzare miercuri pentru faptele săvârșite anul trecut când “aceasta a lovit un tânăr în tibie cu o mișcare rapidă a piciorului drept, iar imediat după aceea, ea a lovit, de asemenea, o fată minoră la genunchi, cu piciorul drept”, au spus procurorii pentru agenția de știri Reuters. Potrivit procurorilor, nu a existat nici o dovadă a unei infracțiuni motivate de ură din motive rasiale. Imediat după incident, Laszlo a fost concediată de la locul ei de muncă la N1TV, un post privat de televiziune din Ungaria. Într-o scrisoare redactată anul trecut și publicată de Magyar Nemzet, un cotidian maghiar, ea a mărturisit că a acționat sub impulsul panicii  și simțindu-se  sub atac :”Eu sunt, practic, în stare de șoc pentru ceea ce am făcut”, a spus Laszlo. “Eu nu sunt rasistă…eu sunt o femeie, mamă a unor  copii mici, care și-a pierdut  locul de munca și care a luat o decizie proastă într-un  moment de  panică.” Procesul  jurnalistei va avea loc în orașul Szeged.

Vazută ca o eroină după eliberarea dintr-o închisoare din Rusia, pilotul ucrainean de elicopter Nadia Savcenko, își face dușmani puternici din cauza atacurilor ei verbale violente împotriva elitei politice a țării, relatează Spiegel. Zeci de oameni, rude ale celor peste 100 de  soldați care au căzut în mâinile separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, protestează în fața palatului prezidențial din Kiev, printre ei aflându-se și Nadia Savcenko, o femeie pilot în vârstă de 35 de ani care susține că președintele ar trebui să facă schimb de prizonieri cu separatiștii. Ea însăși a petrecut 709 de zile în închisoare, după ce a fost acuzată de complicitate la moartea a doi jurnaliști ruși. Condamnată inițial la 22 de ani de închisoare, ea a fost grațiată de președintele rus, Vladimir Putin, ca urmare a presiunilor internaționale semnificative și a revenit în Ucraina la sfârșitul lunii mai. Savcenko este acum celebră și servește ca reprezentant în Rada, parlamentul Ucrainei, în sondajele de opinie recente, ea aflându-se în fruntea listei celor mai populari politicieni din țară, cu 45% dintre repondenți având o părere pozitivă despre ea. Mulți dintre susținătorii Nadiei Savcenko sunt din zone rurale din Ucraina, atrași de atacurile verbale violente, pe care ea le-a lansat împotriva elitei politice. Observatorii din Occident spun că aceasta a devenit un real pericol pentru președinte, guvern și partidele politice din țară. Deși au trecut doar trei luni de când președintele și-a trimis avionul personal să o aducă pe Nadia din Rusia după ce aceasta a fost grațiată și tot atâta timp de cand Petro Poroșenko însuși i-a conferit steaua de aur primită de eroii Ucrainei, tânăra femeie critică dur acțiunile liderului ucrainean, spunând: “Pentru mine, Poroșenko nu mai este presedintele Ucrainei. Este un nimic.”

Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat într-un interviu acordat publicației Handelsbatt că, dacă Marea Britanie ar decide să părăsească piața internă europeană, acest fapt ar afecta Londra, informează Reuters. „Dacă guvernul britanic decide să părăsească piața internă europeană, precum și Uniunea Europeană, acest lucru  ar avea efecte serioase pentru Londra”, a declarat acesta pentru ziarul german citat. „În momentul de față, băncile britanice au nevoie doar de o licență pentru ca  un stat din UE să fie în măsură să fie activ în toate țările membre. Băncile vor pierde acest pașaport UE dacă Marea Britanie nu mai vrea să respecte în totalitate drepturile și obligațiile pieței interne europene după ce va ieși din UE “, a declarat Dombrovskis.

Un bombardament efectuat de armata turcă într-o zonă din nord-vestul Siriei controlată de grupuri kurde  a ucis șase membri ai forțelor de securitate kurde, a raportat Observatorul sirian pentru drepturile omului, informează Reuters. Regiunea din nord-vestul Siriei Afrin este controlată de către gruparea kurdă YPG care deține numeroase teritorii în nordul Siriei. O declarație emisă de autoritățile kurde din Afrin a precizat că atacul a fost  provocat de către armata turcă  pentru a „declanșa starea de război”. „Vom oferi un răspuns adecvat … în cazul în care aceste tipuri de atacuri sunt repetate”, a spus declarația. Turcia este preocupată de faptul că sporirea  influenței kurde din nordul Siriei ar putea alimenta sentimentul separatist în rândul propriei sale minorități kurde. Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este implicat într-o insurgență de trei decenii pentru autonomie kurdă în sud-estul Turciei. YPG, văzută de Turcia ca o extensie a PKK, a fost un partener vital al SUA în campania acestora împotriva Statului Islamic în Siria.

Sute de civili se întoarc la Jarablus după ce rebelii sirieni din Ankara i-au alungat pe luptatorii  ISIS din orașul de frontieră, informează Al Jazeera. Sute de refugiați sirieni au părăsit Turcia pentru a se întoarce în  orașul sirian Jarablus, potrivit oficialilor turci, în primul val de relocare civilă de la lansarea în urmă cu două săptămâni a unei incursiuni a Ankarei  în nordul Siriei. Mai mult de 250 de sirieni, inclusiv femei și copii, au ajuns, miercuri, la un complex sportiv în orașul turc de frontieră,  Karkamis,  pentru înregistrare, a anunțat agenția de stat Anadolu. După ce procesul de înregistrare a fost finalizat, aceștia au trecut prin controale de securitate înainte de a trece în Siria prin poarta de frontieră de la Karkamis, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției de frontieră. Un purtător de cuvânt de la biroul guvernatorului pentru provincia Gaziantep, care se află dincolo de granița cu Jarablus, a confirmat, de asemenea, plecarea civililor.

Turcia trebuie să implementeze noi reforme economice pentru a se stabili plasa pe o traiectorie de creștere mai mare și are scopul de a realiza reduceri de cheltuieli gospodărești sau la nivel corporativ, potrivit vice prim-ministrului Mehmet Simsek, informează Reuters. Simsek, care este responsabil cu domeniul economic, a declarat anterior că Turcia nu va atinge obiectivul de creștere economică de 4,5 % în acest an, din cauza impactului asupra producției al loviturii de stat din luna iulie. Economiștii spun că guvernul trebuie să accelereze reformele pentru a spori productivitatea în domeniul educației, muncii, guvernării și fiscalității. De asemenea, aceștia afirmă că economiile trebuie să crească  pentru a schimba dependența de creștere asupra consumului. „Trebuie să arătăm un efort pentru a realiza  mai multe reforme pentru a plasa Turcia pe o traiectorie de dezvoltare economică”, a declarat Simsek într-o conferință de afaceri. „Datorită unor stimulente foarte puternice, economiile populației vor crește, iar reformele vor încuraja economiile corporative să se dezvolte”.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 19 aprilie în lume – Prim-ministrul finlandez a solicitat sprijinul Uniunii Europene pentru a contracara fluxul de migranți, Șeful Armatei din Kenya, a murit într-un accident de elicopter iar Junta militară din Burkina Faso a expulzat trei diplomați francezi

Material realizat de Mihai Turcu.  Prim-ministrul finlandez, Petteri Orpo, a solicitat sprijinul Uniunii Europene pentru …