Home / A fost azi în lume / 2017 / A fost 4 iulie în lume – Coreea de Nord a efectuat primul test cu succes al unei rachete balistice intercontinentale, președintele Comisiei Europene a criticat dur absența din plen a europarlamentarilor, iar Curtea Supremă din Filipine a aprobat instaurarea legii marțiale din sudul țării
coreea de nord test racheta balistica intercontinentala

A fost 4 iulie în lume – Coreea de Nord a efectuat primul test cu succes al unei rachete balistice intercontinentale, președintele Comisiei Europene a criticat dur absența din plen a europarlamentarilor, iar Curtea Supremă din Filipine a aprobat instaurarea legii marțiale din sudul țării

Material realizat de Cristiana Mitran

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat un atac aspru asupra membrilor Parlamentului European pentru că aceştia nu s-au prezentat la şedinţă, relatează BBC. Aflat în sala de plen aproape goală din Strasbourg, el a criticat instituția ca fiind „ridicolă, total ridicolă”. Cu un număr de parlamentari prezenți de circa 30 din totalul de 751, Juncker a declarat că aceasta dovedeşte lipsă de seriozitate a instituţiei europene. Preşedintele Parlamentului, Antonio Tajani, a reacţionat furios la declaraţia lui Juncker, acuzându-l de lipsă de respect. „Puteţi critica Parlamentul, dar nu este sarcina Comisiei să îl controleze, ci Parlamentul trebuie să controleze Comisia”, a spus el. Dar conflictul a continuat, Juncker, liderul aripii executive a UE  mustrându-i pe europarlamentari pentru că nu au participat la sesiunea care a marcat încheierea preşedinţiei de şase luni a Maltei, cel mai mic stat membru al blocului. Este rar ca  şeful unei instituţii UE să aibă o astfel de abordare publică faţă de legitimitatea altuia, dar este adevărat şi că sediul din Strasbourg a fost foarte gol în timpul ultimei şedinţe a Parlamentului European înainte de sărbătorile de vară. Autorităţile parlamentare vor fi nemulţumite pentru că au fost criticate  public de o figură atât de importantă precum Juncker. Dezbaterea trebuia să se concentreze în primul rând pe lupta UE de relocare a 160.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia, însă aceasta a fost caracterizată drept ”un fiasco” și de premierul maltez, Joseph Muscat, care a asistat la rândul său la ședință în calitate de lider al executivului statului ce a deținut președinția UE în prima jumătate a anului.

Serbia a învestit-o în funcție pe Ana Brnabic, primul prim-ministru de sex feminin și totodată aparținând minorității LGBT din Serbia, relatează The Telegraph. În ţara balcanică ce a fost odată dominată de oameni precum Slobodan Milosevic, cel care a contribuit la dezmembrarea vechii Iugoslavii, a fost numită prim-ministru Ana Brnabic, nu doar prima femeie care ocupă această funcţie din istoria Serbiei, dar şi prima femeie prim-ministru gay. Ocuparea de către femeia de afaceri în vârstă de de 41 de ani a postului de prim ministru reprezintă o dovadă a unei transformări remarcabile care are loc într-o ţară conservatoare în care homosexualitatea a devenit legală abia în 1994 şi în care, cu doar câţiva ani în urmă, participanţii la marşuri homosexuale se confruntau cu abuzuri şi violenţă din partea naţionaliştilor de extremă dreapta. Ana Brnabic a încercat să mute accentul de pe orientarea sa sexuală, spunând că nu este „purtătorul de cuvânt al comunităţii LGBT” şi nici nu doreşte să fie privită ca un politician homosexual.

Austria a trimis vehicule blindate aproape de graniţa cu Italia şi va trimite până la 750 de soldaţi pentru a păzi frontiera împotriva migranţilor, a declarat marţi guvernul austriac, relatează The Telegraph. Măsura reflectă îngrijorarea profundă din Viena şi din alte părţi ale Europei asupra numărului mare de solicitanţi de azil care continuă să traverseze Marea Mediterana venind de pe coasta Libiei – până în acest an peste 85 000 de refugiaţi au fost salvaţi şi aduşi în Italia. Austria intenţionează să sporească controlul la frontieră la Pasul Brenner, un drum esenţial pentru comerţ şi transport prin Alpii care leagă cele două ţări. Cei 750 de soldaţi ar putea fi trimişi la graniţă în decurs de 72 de ore dacă ar exista o urgenţă, au declarat oficialii. „Mă aştept la controale mai stricte  la frontieră”, a declarat Petros Doskozil, ministrul apărării. „Dar vedem cum devine din ce în ce mai acută situaţia din Italia şi trebuie să fim pregătiţi să evităm o situaţie comparabilă cu vara anului 2015”. Cele patru vehicule militare au fost mutate în provincia Tirol, la graniţa cu Italia. Acestea ”sunt blindate, dar nu înarmate”, a declarat un purtător de cuvânt.

Coreea de Nord susţine că a efectuat primul test al unei rachete balistice intercontinentale, o reuşită care, dacă ar fi confirmată, ar putea muta regimul mai aproape de a fi capabil să lovească continentul american şi i-ar întări semnificativ influenţa în negocierile cu Washingtonul, relatează The Guardian . Această afirmaţie contravine rapoartelor anterioare ale armatei americane potrivit cărora Corea de Nord ar fi testat o armă cu rază intermediară. Datele au sugerat că racheta are puterea de a lovi Alaska, dar nu și alte părţi ale continentului american. Progresul aparent în tehnologia rachetelor din Coreea de Nord creşte îngrijorarea că regimul se apropie de obţinerea capacităţii de a lovi continentul american. Armata din Coreea de Sud a confirmat că  a fost lansată o „rachetă balistică neidentificată” în Marea Japoniei – cunoscută în Coreea de Nord ca Marea de Est a Coreei. Al 11-lea test nuclear al Coreei de Nord din acest an a avut loc în ajunul sărbătorii Zilei Independenţei SUA şi chiar înainte de începerea summitului G20 de la Hamburg. Testul a urmat după întâlnirea lui Donald Trump cu preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, la Washington, şi după discuţiile telefonice ale liderului de la Casă Albă cu preşedintele chinez Xi Jinping şi prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, care au fost dominate de problema programelor nucleare ale Coreei de Nord. Luni, ambasadorul Chinei an cadrul Organizaţiei Națiunilor Unite a avertizat asupra consecințelor „dezastruoase” dacă puterile mondiale nu reușesc să găsească o modalitate de a atenua tensiunile cu Coreea de Nord, care riscă să scape de sub control .

Un proiect de construcţie a unui drum în Himalaya a devenit centrul unei dispute de frontieră între India şi China, ambele părţi acuzând-o pe cealaltă parte de intruziunile teritoriale, relatează CNN. Descris de guvernul indian ca o „schimbare semnificativă a status quo-ului, cu implicaţii serioase asupra securităţii în India”, drumul controversat trece prin Platoul Doklam, care se află pe graniţa nemarcată dintre China şi Bhutan. Deşi nu face parte din teritoriul indian, platoul deţine o importanță strategică imensă pentru Delhi şi este vital pentru interesele sale geopolitice. „Zona aflată în dispută este  apropiată de o porţiune extrem de vulnerabilă a teritoriului indian, care conectează cea mai mare parte a Indiei cu statele sale din nord-est”, a declarat Shashank Joshi, un cercetător  la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra. „Construcţia ar putea înclina balanţa locală de putere în favoarea Chinei, lăsând  India mai vulnerabilă la invazie în cazul unei confruntări militare cu Beijingul”. Obiecţiile au fost ridicate iniţial de guvernul din Bhutan, care a emis  o declaraţie oficială, acuzând China că a construit un drum „pe teritoriul Bhutanului”  şi a violat obligaţiile tratatului său teritorial. China, care nu are legături diplomatice oficiale cu Bhutan, a negat că a încălcat orice tratate. „Doklam face parte din China din vremuri străvechi, nu aparţine Bhutanului, cu atât mai puţin Indiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Lu Kang.

Reprezentanţii Curţii Supreme din Filipine au acceptat în număr covărşitor punerea în aplicare a legii marţiale în regiunea sudică Mindanao, acolo unde preşedintele Rodrigo Duterte a spus că este necesară pentru a atenua ameninţarea din partea ISIS, relatează Al Jazeera. 11 judecători dintre cei 15 membri ai tribunalului au votat pentru respingerea petiţiilor care au atacat legea marţială, potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii Supreme, Theodore Te. Alţi trei au votat pentru luarea în considerare parţială a petiţiilor care arată că declaraţia lui Duterte nu are o bază factuală,  în timp ce unul a votat în favoarea petiţiilor, a spus Te. Petiţionarii au la dispoziţie până la 14 zile pentru a depune o cerere de reanalizare la Curtea Supremă. Duterte a instaurat legea marţială în Mindanao timp de 60 de zile pe 23 mai, atunci când sute de luptători care aveau legături cu ISIS au atacat oraşul Marawi după ce forţele guvernamentale au încercat să aresteze un lider local al grupului. În regiune se află aproximativ 20 de milioane de oameni, iar peste 460 de persoane au fost ucise în lupta din Marawi, în timp ce peste 300 000 de locuitori au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele Înainte de hotărârea Curţii Supreme, Duterte îi ameninţase cu închisoarea pe toţi cei care criticau legea marţială şi a insistat că va ignora constatările instanţei, promiţând să asculte doar recomandările forţelor armate.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis să ridice starea de urgenţă care a funcţionat încă din 2015 în ţară, dar şi să întărească măsurile de securitate permanente pentru a combate ameninţările violente împotriva ţării sale, informează Al Jazeera. Într-o sesiune comună a parlamentului, Macron a declarat luni că guvernul sau „va lucra pentru a preveni orice atac nou şi va lupta fără milă, fără regrete, fără slăbiciune”. Macron a spus că ridicarea stării de urgenţă va fi realizată spre sfârşitul anului 2017. În acelaşi timp, el a insistat asupra necesităţii de a „garanta respectarea totală a libertăţilor individuale”, pe fondul îngrijorării că noile măsuri ar permite creşterea puterilor poliţiei. Macron a promis, de asemenea, menţinerea prezenţei militare a Franţei în străinătate, în special în regiunea Sahel din Africa şi în Irak şi Siria, subliniind în acelaşi timp importanța dialogului şi a negocierilor pentru soluţii pe termen lung. Declarația preşedintelui a reprezentat primul său discurs major de la ocuparea postului de președinte la jumătatea lunii mai, atunci când a promis o „renaştere” franceză. Macron s-a angajat, de asemenea, să-şi îndeplinească promisiunile de campanie de a aduce schimbări profunde în Franţa, în special prin reforma muncii şi o serie de măsuri pentru a da transparenţă şi etică în politică. El a spus că alegătorii francezi nu mai acceptă conflictele de interese şi scandalurile de corupţie care „par aproape normale” în peisajul politic al ţării. De asemenea, Macron doreşte să reducă numărul de locuri în parlament, care acum se ridică la 925, cu o treime.

Danemarca urmează să decidă asupra participării sale la o uniune a băncilor din UE, care ar putea duce la legături mai strânse cu blocul zonei euro după ce Copenhaga a devenit un centru financiar important şi ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, relatează Reuters. Legiuitorii danezi au ajuns în 2015 la concluzia că ar fi în interesul ţării să participe la uniunea bancară, menită să integreze mai îndeaproape industria într-un cadru unic de reglementare şi supraveghere, dar danezii au amânat luarea deciziei. “Ca urmare a Brexitului  şi a concentrării tot mai mari asupra Danemarcei ca centru  financiar, ţara a realizat  o revizuire a atitudinii sale care să conducă la o decizie finală până în toamna anului 2019, după ieşirea din Marea Britanie din UE, a declarat ministrul de afaceri Brian Mikkelsen.”Trebuie să ne uităm la consecinţele ieşirii din UE a Marii Britanii.  Aceasta înseamnă că nu avem un partener important, deoarece sectorul financiar va fi slăbit de lipsa noastră de unitate”, a declarat Mikkelsen pentru un post TV. Participarea la uniunea bancară ar însemna o integrare mai strânsă pentru o ţară care a fost membră a UE din 1973, dar deţine opt-out de la politicile UE privind securitatea, poliţia şi euro. El a adăugat că majoritatea parlamentară şi băncile daneze au fost pozitive în privinţa aderării Danemarcei la uniunea bancară şi au declarat că nu va fi nevoie de un referendum. Uniunea bancară acoperă toate ţările din zona euro, dar se pot alătura şi ţări din Uniunea Europeană din afară zonei monetare, cum ar fi Danemarca.

Principalul lider de opoziţie al Turciei a anunțat marţi în cadrul unui marș antiprezidențial că a realizat un apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva votului din aprilie care i-a acordat preşedintelui Recep Tayyip Erdogan prerogative de mare amploare, relatează Reuters. Erdogan îi acuză pe protestatarii care au luat parte la marşul de la Ankara la Istanbul, că „acţionează împreună cu grupurile teroriste”,  referindu-se la militanţii kurzi. Kemal Kilicdaroglu, şeful principalului partid de opoziţie, Partidul Popular Republian (CHP), a contracarat declaraţia preşedintelui în cursul zilei de marţi, apărând marşul său şi acuzând guvernul de crearea unui stat unipartidist în urma puciului eşuat de pe 15 iulie, de anul trecut. În cea de-a 20-a zi a marşului, declanşat de arestarea unui deputat din cadrul CHP pentru acuzatiil de spionaj, Kilicdaroglu a semnat un recurs la CEDO împotriva deciziei comisiei electorale de a accepta buletinele neimprimate în referendumul din 16 aprilie. „Turcia s-a transformat rapid într-un stat unipartidist. Aproape toate instituţiile statului au devenit ramuri ale unui partid politic”, a declarat el reporterilor. „Aceasta provoacă un prejudiciu profund sistemului nostru democratic, parlamentar”. Protestul a câştigat în amploare, marşul trecând prin zona rurală din nord-vestul Turciei, iar reprezentanții partidului  pro-kurd, cel de-al treilea partid al parlamentului, s-au alăturat luni.

Preşedintele american Donald Trump a vorbit cu Angela Merkel înainte de summitul G20 de la Hamburg, relatează DW. Cei doi lideri au avut o „discuţie amplă” cu privire la problemele climatice, rolul femeilor în domeniul antreprenoriatul şi comerţului , a afirmat Casă Albă într-o declaraţie emisă luni. „Preşedintele a declarat că aşteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu Merkel pentru a face din summit un adevărat succes. Trump şi Merkel se vor întâlni pentru a treia oară joi, cu o zi înainte de summitul de două zile de la Hamburg, care urmează să sublinieze diferenţele transatlantice profunde în ceea ce priveşte comerţul deschis, cheltuielile pentru apărare, migraţia şi schimbările climatice. Vizita lui Trump în Europa în calitate de preşedinte din luna mai pentru a participa la summitul G7 din Italia şi summit-ul NATO de la Bruxelles a provocat un șoc în rândul liderilor europeni, Merkel afirmând că Europa nu se mai poate baza pe Statele Unite. Săptămâna trecută, Merkel s-a întâlnit cu alţi lideri europeni şi a promis că va continua să susțină măsurile pentru protejarea mediului înconjurător şi va lupta pentru pieţele deschise, în ciuda preocupărilor legate de protecţionism şi de politica lui Trump – „America First”. ” „Ştim poziţiile stabilite de guvernul american şi nu mă aştept ca aceste poziţii să fie lăsate deoparte din cauza unei călătorii de două zile la Hamburg”, a declarat Merkel la o conferinţă de presă în Berlin.

Despre PoliticALL

Vezi și

polonia veto lege justitie proteste varsovia lege si justitie

“The Polish Issue:” the citizens are arbitrating the fight between politics and justice, on the background of EU’s concerns

In the last days, the situation created by the changes in the Polish judicial system …