Home / A fost azi în lume / 2017 / A fost 18 mai în lume – Un fost șef al FBI a fost numit la conducerea anchetei privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA, Franța avea pregătit un plan pentru a contracara eventuala victorie a lui Marine Le Pen, iar Facebook este absolvită de a fi dată în judecată pentru sprijinirea grupărilor teroriste
sua ancheta trump director fbi robert mueller

A fost 18 mai în lume – Un fost șef al FBI a fost numit la conducerea anchetei privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA, Franța avea pregătit un plan pentru a contracara eventuala victorie a lui Marine Le Pen, iar Facebook este absolvită de a fi dată în judecată pentru sprijinirea grupărilor teroriste

Material realizat de Adrian Călugăru și Marina Ghiță

  1. Departamentul de Justiție din Statele Unite ale Americii l-a numit pe fostul director FBI, Robert Mueller, drept procuror special pentru a conduce investigația presupuselor legături dintre candidatul republican la alegerile prezidențiale Donald Trump și forțe operative ale Rusiei, informează The Guardian. În vârstă de 72 de ani, Mueller a fost învestit la conducerea FBI de George W Bush și a servit și în majoritatea perioadei în care la Casa Albă s-a aflat Barack Obama. Numirea sa pentru a conduce investigațiile a fost primită pozitiv de ambele tabere politice din SUA – republicanii și democrații. În schimb, președintele Donald Trump a reacționat virulent pe Twitter, declarând despre numirea lui Mueller că reprezintă o parte din „cea mai mare vânătoare de vrăjitoare din istoria SUA”, acesta revenind ulterior cu o postare pe Twitter în care a acuzat că în cazurile administrației Obama sau acuzațiilor aduse lui Hillary Clinton nu au mai fost învestite persoane care să ancheteze în mod special cazurile.
  2. Franța a avut pregătit un plan de rezervă pentru a se proteja cel puțin temporar de efectele diviziunii societății în cazul unei eventuale victorii a candidatei extremiste Marine Le Pen la recentele alegeri prezidențiale, relatează The Guardian. Chiar dacă respectivul plan nu a fost redactat oficial și nu a fost formulat la nivel oficial, acesta ar fi fost elaborat potrivit surselor media franceze de un grup de miniștri, șefi de cabinete și angajați în sistemul public. Astfel, principalul scop al sistemului francez l-ar fi constituit prevenirea izbucnirii unor violențe, în condițiile în care după primul tur de scrutin au existat manifestații în care în special simpatizanții extremei stângi au provocat ciocniri violente. Autoritățile se așteptau la manifestații ample din partea suporterilor principalelor tabere radicalizate din Franța. O primă măsură luată ar fi fost reprezentată de convocarea parlamentului în ședință de urgență imediat după anunțarea rezultatelor oficiale și menținerea actualului guvern în funcție printr-un vot de încredere. Astfel, chiar dacă ar fi devenit președine, Marine Le Pen nu ar fi avut un guvern cu care să lucreze, cel puțin până la alegerile parlamentare de peste câteva săptămâni. În Franța, există un obicei ca premierul să demisioneze după alegerile prezidențiale, pentru a-i permite președintelui să-și formeze guvernul, însă acest lucru nu este obligatoriu, iar Le Pen ar fi avut dificultăți în a-și impune propriile viziuni în administrația franceză cu un guvern ostil în subordine.
  3. Numărul copiilor neînsoțiți refugiați a crescut de aproape cinci ori în ultimii 7 ani, informează UNICEF, potrivit Al Jazeera. Instituția care se ocupă cu protejarea copiilor sub administrația ONU a prezentat cifrele într-un raport în care a subliniat că circa 300.000 de copii neînsoțiți sau separați de familiile lor au fost înregistrați în 2015 și 2016, în creștere de la 66.000 în 2010 și 2011. Dintre aceștia, circa 100.000 au fost reperați în timp ce încercau să treacă granița dintre Mexic și Statele Unite ale Americii. 200.000 de copii au cerut azil în 80 de țări, iar dintre aceștia, 170 de mii neînsoțiți sunt refugiați care au aplicat pentru azil în Europa. ”Acest număr este doar vârful aisbergului”, a declarat directorul executiv adjunct al UNICEF, Justin Forsyth, care a precizat că multe țări din afara Americii de Nord și Europei nu posedă date exacte cu privire la numărul copiilor refugiați neînsoțiți.
  4. Condițiile de muncă la fabrica din Fremont a companiei Tesla, deținută de investitorul Elon Musk, sunt descrise de mai mulți angajați drept ”chinuitoare” și ”epuizante”, potrivit unui reportaj realizat de The Guardian, citat de Business Insider. Musk a transformat o fabrică învechită într-o ”uzină a viitorului”, în care mașinile electrice ale companiei Tesla sunt fabricate pe linia de producție de roboți gigant și de persoane angajate, care lucrează într-un ritm infernal pentru a atinge obiectivele ambițioase trasate de investitorul american. Angajații s-au plâns de condițiile dificile și au povestit reporterilor despre cum colegii lor sau ei înșiși leșină, amețesc sau se confruntă cu dificultăți respiratorii din cauza programului și a sarcinilor la care sunt supuși. Sute de angajați au suferit răni sau alte afecțiuni medicale, iar ambulanțele au fost chemate de mai mult de 100 de ori în ultimii 3 ani pentru a trata probleme medicale ale angajaților. În același timp, compania Tesla a replicat că și-a îmbunătățit substanțial normele de siguranță în ultimul an, refuzând totodată să ofere detalii despre incidente anterioare, limitându-se la a afirma că normele din prezent au fost întocmite pentru a evita incidente petrecute anterior.
  5. Parlamentul din Grecia a aprobat noi măsuri de austeritate care implică tăieri de pensii și creșterea unor taxe, cerute de creditorii țării pentru a debloca o nouă tranșă de ajutor financiar pentru ieșirea din criză a țării, în timp ce manifestanți furioși au protestat în fața clădirii legislativului de la Atena, informează Reuters. Decizia promovată de guvernul condus de Alexis Tsipras a fost luată cu patru zile înainte de reuniunea miniștrilor din zona euro, la Bruxelles, în urma căreia se speră la eliberarea unei tranșe de 7,5 miliarde de euro din fondul de ajutorare al Greciei, precum și pentru o tăiere a datoriilor față de creditori. Premierul grec a anunțat că așteaptă acum ca următorul pas să fie făcut de creditori, din partea cărora așteaptă măsuri de reducere a datoriei, ”în acord cu sacrificiile poporului grec”.
  6. Judecătorul federal al SUA,  Nicholas Garaufis, a respins două procese în care compania Facebook era acuzată că sprijină grupurile teroriste prin faptul că le permitea să folosească platforma pentru a-și atinge anumite obiective, printre care se află și violența împotriva evreilor, informează Reuters. Acesta a respins decizia de a acorda daune materiale rudelor victimelor provocate de atacurile organizate de Hamas, declarând că legea federală privind comunicațiile reglementează faptul că platformele de social media, precum  Facebook, nu sunt responsabile pentru conținutul postat de utilizatori. De asemenea, Garaufis a precizat că aceste persoane nu au avut nici un drept legal de a cere schimbarea platformei  Facebook, deoarece nu au putut demonstra existența vreunui  prejudiciu „real sau iminent”.
  7. Michael Flynn și alți consilieri din cadrul campaniei lui Donald Trump au fost în contact cu oficialii ruși și alții au avut legături cu oficialii de la Kremlin în cel puțin 18 apeluri și e-mailuri în ultimele șapte luni ale cursei prezidențiale din 2016, informează Reuters. Toate aceste interacțiuni sunt analizate acum de către FBI și de către anchetatorii Congresului American care analizează interferențele rusești în alegerile prezidențiale din SUA și contactele dintre campania lui Trump și Rusia. Șase dintre contactele dezvăluite de către Reuters se referă la apeluri telefonice între Serghei Kislyak, ambasadorul Rusiei în Statele Unite și consilierii lui Trump, printre care s-au aflat Flynn, primul consilier de securitate națională  al lui Trump și trei actuali și foști oficiali. Conversațiile dintre Flynn și Kislyak au avut ca principal subiect stabilirea unui canal de comunicare între Trump și președintele rus, Vladimir Putin, care ar putea ocoli birocrația de securitate națională din SUA, pe care ambele părți o consideră ostilă în încercarea de a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări, au declarat patru oficiali americani.
  8. Statele Unite au făcut o plângere în Turcia după ce au izbucnit o serie de violențe între protestatari și personalul de securitate turc din Washington, DC, informează BBC. Două persoane au fost arestate și alte 11 au fost rănite în protestele desfășurate în fața reședinței ambasadorului turc în timpul vizitei președintelui Recep Tayyip Erdogan. Poliția a numit protestele ca fiind „un atac brutal asupra protestatarilor pașnici.” Dar ambasada turcă a afirmat că demonstranții i-au provocat pe  turcii americani care s-au adunat să-l salute pe președinte și ei, la rândul lor, au răspuns pentru a se autoapăra. Departamentul de Stat al SUA a declarat că este „îngrijorat de incidentele violente” și a confirmat că polițiștii de securitate turci au fost implicați în cadrul acestor proteste. „Violența nu este niciodată un răspuns adecvat la libertatea de exprimare și susținem drepturile oamenilor de pretutindeni de a-și manifesta libertatea și de a protesta pașnic,” se arată în declarație.
  9. Turcia a deschis un centru vast de primire și educare a orfanilor din Siria, țară sfâșiată de război, informează BBC. Complexul, aflat în orașul Reyhanli, va găzdui 990 copii în ceea ce mass media turcă a numit a fi un mediu confortabil. Aceștia vor locui în 55 de vile și vor avea acces la patru școli, o moschee, un loc de joacă și un centru sportiv . Complexul  a fost construit în mai puțin de doi ani și reprezintă un proiect realizat de către guvernul turc în parteneriat cu două organizații de ajutor umanitar.
  10. În cazul în care liderul de dreapta, Marine Le Pen, ar fi fost ales președinte, Franța ar fi avut un plan detaliat de a „proteja Republica,” informează The Guardian. Potrivit presei franceze, planul a fost destinat, în principal, prevenirii tulburărilor civile grave și „înghețării” situației politice prin convocarea parlamentului în sesiune de urgență și menținerea premierului în exercițiu. „A fost ca un proces în mai multe etape,” a declarat un oficial francez. „Filozofia și imperativul absolut în cadrul campaniei prezidențiale au fost menținerea păcii prin respectarea regulilor noastre constituționale.”

Despre PoliticALL

Vezi și

polonia veto lege justitie proteste varsovia lege si justitie

“The Polish Issue:” the citizens are arbitrating the fight between politics and justice, on the background of EU’s concerns

In the last days, the situation created by the changes in the Polish judicial system …