Material realizat de Baciu Cristian.
Într-o lume în care puterea se măsoară tot mai puțin în focoase nucleare și tot mai mult în capacitate de calcul, Statele Unite și China se află într-o competiție tehnologică fără precedent: cursa pentru inteligența artificială. Așa cum rivalitatea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică a definit a doua jumătate a secolului XX prin cursa spațială și înarmarea nucleară, disputa pentru supremația în IA conturează, în acest deceniu, un nou Război Rece, care nu este purtat cu înarmare nucleară, ci cu cipuri, modele de limbaj, centre de date și talent uman.
Avansul american, considerat cândva incontestabil, se erodează rapid. Conform raportului anual AI Index 2026 al Institutului Stanford (Stanford HAI), diferența de performanță dintre cele mai bune modele americane și chinezești a scăzut la doar 2,7%, față de 17,5-31,6% în 2023, cu toate că SUA cheltuiește de 23 de ori mai mult pe investiții private în IA. Clément Delangue, directorul Hugging Face, a confirmat pentru CNBC că China domină deja segmentul open-source și ar putea ajunge din urmă laboratoarele americane chiar în acest an, datorită unei culturi de colaborare mai deschise.
Reuters a relatat că, în februarie 2026, oficialii americani au acuzat startup-ul DeepSeek că și-a antrenat un model pe cipuri Nvidia Blackwell, restricționate la export, acuzație care a fost respinsă de Beijing. O acuzație similară a vizat, câteva luni mai târziu, compania Moonshot AI, potrivit CNBC. Departamentul Comerțului a închis, în mai 2026, o portiță legală prin care firme chineze obțineau cipuri avansate prin filiale externe, după ce Beijingul interzisese anterior importul unor cipuri Nvidia, mizând pe energia ieftină și producția proprie. În cele din urmă, Taiwanul a rămas cheia lanțului de aprovizionare. Washington și Taipei au formalizat, în ianuarie 2026, declarația „Pax Silica” pentru securitatea semiconductorilor.
Potrivit unei estimări Morgan Stanley citate de Al Jazeera, Amazon, Microsoft, Meta și Alphabet urmau să cheltuiască aproximativ 630 de miliarde de dolari în 2026 pe infrastructură IA, cu mult peste rivalii chinezi. China compensează prin energie ieftină și abundentă, într-un domeniu devenit, potrivit unui expert citat de aceeași sursă, „o problemă de electricitate la fel de mult ca una de cipuri”. Nici Uniunea Europeană nu vrea să rămână pe dinafară: Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro pentru șapte „gigafabrici IA”, sperând să atragă încă 20 de miliarde din privat, deși Reuters a citat critici privind utilitatea practică a proiectului.
Tot mai mulți analiști susțin că resursa cu adevărat critică a acestei curse este talentul uman. Financial Times a relatat că un număr tot mai mare de cercetători IA de elită, formați în SUA, se întorc acum în China, într-o schimbare descrisă de recrutori drept „discretă, dar semnificativă”. Printre cei întorși se numără și Wu Yonghui, plecat de la Google DeepMind spre ByteDance, și Yao Shunyu, plecat de la OpenAI spre Tencent. Mai mult, salariile pentru cercetătorii de top din China au ajuns, ajustate la costul vieții, să le depășească pe cele din Silicon Valley. Un sondaj realizat în 2024 de cercetători Stanford, în rândul a peste 1.300 de oameni de știință chinezi-americani, a constatat că 73% s-au declarat „ nesiguri” ca cercetători universitari în SUA, un factor suplimentar care alimentează acest flux de retur.
CNN a relatat că administrația Trump a lansat, pe 23 iulie 2025, un plan de acțiune pentru IA structurat pe trei piloni: accelerarea inovației, infrastructura americană și impunerea tehnologiei americane drept standard global, urmărind în esență reducerea reglementărilor. China, la rândul ei, mizează pe diplomație tehnologică. Potrivit Reuters, președintele Xi Jinping a folosit Conferința Mondială a Inteligenței Artificiale de la Shanghai, din iulie 2026, pentru a îndemna țările lumii să valorifice „ oportunitatea istorică” a IA open-source, poziționând Beijingul drept alternativă la influența Washingtonului asupra regulilor globale ale domeniului. Al Jazeera a notat că discursul a fost interpretat drept o replică directă la adresa SUA, liderul chinez cerând ca dezvoltarea IA să nu fie dominată de o singură țară.
Cine va câștiga această cursă rămâne o întrebare deschisă, iar răspunsul pare tot mai puțin clar. Datele Stanford arată că avansul american în performanța modelelor s-a redus la câteva puncte procentuale, deși SUA cheltuiesc de peste douăzeci de ori mai mult. China compensează prin cipuri mai ieftine, energie abundentă și modele open-source adoptate global. Chiar directorul Nvidia a recunoscut public că balanța s-ar putea înclina spre Beijing. Spre deosebire de Războiul Rece clasic, cele două economii rămân profund interdependente, prin lanțuri de aprovizionare, capital și cercetători care circulă în ambele sensuri, ceea ce face ca rivalitatea să fie, deocamdată, la fel de greu de câștigat pe cât e de riscant de pierdut
