Material realizat de Dora Timar
Organizatorii Jocurilor Olimpice au reușit, cu ocazia fiecărei ediții, să aducă oamenii mai aproape promovând stilul de viață sănătos, ambițios și competitiv, dar este important de reținut că evenimentele de asemenea amploare deși oferă vaste oportunități economice pentru țara gazdă, sunt acompaniate de cele mai multe ori de dezastre ecologice, transformând celebrarea valorilor sănătoase specifice promovării sportului în celebrarea neînfrânată a consumerismului.
Istoria Jocurilor Olimpice este plină de exemple negative în ceea ce privește lipsa de sustenabilitate, mai ales în ultimii ani. Un exemplu clasic a fost Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 găzduite în Sochi, Rusia. Înainte de începerea Jocurilor, organizatorii din Rusia au asigurat că evenimentul va fi cu impact nul asupra mediului, dar rezultatele au fost catastrofale pentru natură. Șantierele de construcții nu au fost sustenabile din punct de vedere ecologic, existând cazuri extinse de creare a unor depozite ilegale de deșeuri pentru materialele de construcții, cauzând migrarea animalelor din zonele naturale de habitat, deversarea deșeurilor în apă și în general o decădere a calității mediului în regiune. Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, Brazilia, din 2016 au provocat de asemenea un dezastru ecologic, în special în ceea ce privește apa orașului, care deși era destul de poluată înainte de începerea Jocurilor, evenimentul a cauzat un pericol pentru sănătatea oamenilor. Conform unui studiu efectuat pentru a vedea impactul creat de Jocurile Olimpice în Brazilia, concentrația de viruși și bacterii din apă era atât de mare încât era îndeajuns ca o persoană să ingere 3 linguri de apă pentru a se îmbolnăvi grav.
Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice Tokyo 2020 a propus un concept general pentru promovarea sustenabilității “Să fim mai buni, împreună. Pentru planetă și oameni”, având ca obiectiv promovarea unei economii circulare care va fi folosită în beneficiul celor 14 milioane de rezidenți din Tokyo. Organizatorii evenimentului au promis că evenimentul va avea zero emisii de carbon prin reducerea energiei, a consumului de resurse și prin evitarea construirii unor clădiri noi.
Din cele 43 de locații în care evenimentul are loc, s-a ales de către organizatori utilizarea a 25 de clădiri deja existente, unele datând încă din perioada Jocurilor Olimpice din 1964. De asemenea, multe dintre locațiile deja existente au fost modernizate cu tehnologii avansate pentru reducerea consumului de energie. Mai mult, organizatorii au promis că 99% din bunurile procurate pentru Jocuri vor fi reutilizate sau reciclate, iar clădirile create temporar pentru găzduirea Jocurilor vor fi demontate, urmând ca lemnul să fie oferit înapoi comunității japoneze pentru a fi refolosit în proiecte de construcție.
Medaliile au fost de asemenea o inovație pentru Jocurile Olimpice de anul acesta, utilizându-se aproximativ 79.000 de tone de telefoane și echipamente electronice donate de către publicul din Japonia pentru a crea 5000 de medalii Olimpice și Paralimpice. Podiumurile pentru medalii au fost construite prin reciclarea plasticului, o inițiativă a partenerului mondial al Jocurilor Olimpice, compania P&G. Torța Olimpică a fost produsă din aluminiu reutilizat din casele temporar create după cutremurul din 2011, iar Focul Olimpic a fost pentru prima data în istoria Jocurilor fără emisii de carbon, focul fiind alimentat de hidrogen, care nu are culoare și nici nu emite dioxid de carbon, iar pentru oferirea unei culori galbene a flăcării olimpice s-a folosit sulf.
O altă inovație pentru sustenabilitate în cadrul Jocurilor Olimpice a fost cea de a închiria echipament în schimbul cumpărării acestuia. În acest scop, 65.000 de computere, tablete și aparate electrice, precum și 19.000 de mese, scaune și alte utilități au fost închiriate, urmând ca acestea să fie returnate după încheierea evenimentului. Probabil cea mai faimoasă inițiativă a fost echiparea Satului Olimpic cu 18.000 de paturi create din carton reciclabil, având 2 metri lungime și susținând până la 200 de kilograme, care vor fi din nou reciclate în hârtie după finalizarea Jocurilor.
Partenerul strategic a Jocurilor Olimpice Toyota a oferit evenimentului 500 de mașini și 100 de autobuze pe bază de combustibil de hidrogen, pentru a asigura transportul atleților, antrenorilor și personalităților oficiale, iar guvernul metropolitan din Tokyo a instalat 35 de stații pentru încărcare pe bază de hidrogen în oraș. Hidrogenul din putere solară este de asemenea utilizat pentru oferirea căldurii și luminii în Satul Olimpic, dar și pentru susținerea electrică a evenimentelor.
Părerile specialiștilor privind inițiativele luate de către organizatorii de la Tokyo sunt împărțite, având grupuri de susținere a mediului care au apreciat eforturile de a menține sub control impactul ecologic, precum și analiști sceptici care consideră că noile tehnologii sunt promovate exagerat și nu vor reuși să își atingă standardele propuse. Cu toate acestea, până în momentul de față organizatorii au reușit să salveze energie, organizând primele Jocuri Olimpice fără emisii de carbon, și primul eveniment Olimpic în care există o atenție crescută prin utilizarea tehnologiei inovatoare pentru a promova sustenabilitatea și protejarea mediului.