Home / Documentar / Un scurt istoric al conflictelor politice care au marcat Jocurile Olimpice

Un scurt istoric al conflictelor politice care au marcat Jocurile Olimpice

Material realizat de Theodora Cristea

Ce înseamnă Jocurile Olimpice pentru voi? Dacă ați întreba orice om pe stradă, plimbându-se prin București sau stând la o cafea la malul Dunării, ați primi răspunsuri diferite, pentru că orice om e diferit, însă foarte puțin probabil să fiți rugați să explicați ce anume sunt aceste Jocuri; Jocurile Olimpice au fost, sunt, și cel mai probabil vor continua să fie unele din cele mai anticipate și sărbătorite evenimente sportive internaționale din lume, iar ca răspuns la întrebarea mai sus menționată este posibil să primiți o variație a uneia din cele trei valori de bază a acestora: excelență, prietenie și respect. 

Este ușor să ne gândim la Jocuri și să vedem acest ideal îndeplinit într-o anumită măsură: excelența sportivilor în ariile respective de performanță nu poate fi negată, atât Jocurile ca și competiție sportivă de nivel internațional, cât și sportivii care participă și își reprezintă țările inspiră respect, iar prietenia poate fi văzută ca un element ce leagă participanții (care pentru durata Jocurilor formează o comunitate în cadrul Satului Olimpic), statele concurente (care datorită Armistițiului Olimpic promovează pace și securitate), și chiar și publicul (care își poate depăși diferențele prin experiența colectivă de a urmări un eveniment sportiv palpitant și a găsi un teren comun, cum se mai întâmplă uneori). 

Cu toate acestea, deși celebrele cercuri interconectate ale Jocurilor Olimpice au rămas neschimbate de-a lungul anilor și valorile pe care le reflectă foarte bine știute, acestea nu au fost totdeauna urmărite. Unul din motivele pentru care Jocurile sunt criticate este acest trend prin care state cu regimuri autoritare sau chiar totalitare au ajuns sa găzduiască evenimentele, în scopuri propagandistice, în timp ce restul țărilor refuză din cauza costurilor și a potențialului impact negativ al acestora. Exemplele principale sunt, desigur, Berlin în 1936 și Moscova în 1980, cu Sochi in 2014 și Beijing în 2008 și 2022 fiind o mențiune de onoare. Prin a lăsa astfel de state să găzduiască Jocurile Olimpice, acestea suferă o lovitură serioasă în ceea ce privește percepția generală a valorilor: ce se întâmplă cu statul de drept și democrația? Dar respectarea drepturilor omului? Nu ar trebui incluse în ,,respectul” de bază al valorilor olimpice? 

Pe lângă acest aspect, Jocurile au suferit o serie de boicoturi ca urmare directă a unor conflicte politice, din nou contrazicând valorile de bază – deși s-ar putea argumenta ideea că prin evitarea unui conflict direct mai serios, a fost urmărită cerința Armistițiului Olimpic, însă acest argument este unul relativ slab. 

Cele mai serioase boicoturi le-au suferit jocurile din Montreal 1976, Moscova 1980 și Los Angeles 1984. În Montreal, 29 de țări (majoritar africane) au refuzat sa participe după ce Comitetul Olimpic Internațional nu a interzis participarea Noii Zeelande, după ce echipa națională de rugby a jucat în Africa de Sud, ignorand cererea ONU a unui embargo sportiv al țării din cauza apartheidului. În Moscova, 65 de state au ales sa nu participe la Jocuri, alăturându-se protestului Statelor Unite ale Americii împotriva invaziei sovietice a Afganistanului care a avut loc în 1979. În Los Angeles, 17 state comuniste (sau satelit) au boicotat Jocurile, citând  preocupări de securitate pentru participanți; mulți au văzut mișcarea drept o ,,revanșă” a sovieticilor fata de SUA. 

Deși Jocurile reprezinta adesea întru totul flacăra speranței și a continuității, este clar că valorile nu sunt respectate fără de greș. De asemenea, valorile în sine și interpretarea lor se pot schimba de-a lungul timpului: Jocurile Olimpice obișnuiau să fie evenimente în care participanții erau strict amatori, însă acum sunt aproape sinonime cu sportivii profesioniști – această regulă a fost oficial schimbată abia în 1992, după căderea Comunismului (a căror participanți erau oricum adesea profesioniști fără titlu oficial, cu locuri de muncă sau obligații adiționale). Momentan, Jocurile din Tokyo pun din nou sub semnul întrebării valorile olimpice, datorită contextului în care au loc. Este o competiție sportivă sigură? Are întru totul sens, în lipsa publicului, mai ales atunci când publicul local nu dorește să-și asume riscul sau costul? Și a fost, oare, o decizie politică? 

Să sperăm că în ciuda contextului, aceste Jocuri vor reuși să întruchipeze valorile olimpice și vor oferi un spectacol plăcut, cu un minim de consecințe.

Despre PoliticALL

Vezi și

Genocidul indigenilor din Canada

Material realizat de Dora Timar În anul 1883, prim-ministrul canadian John Macdonald a hotărât stabilirea …