Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Pe 4 și 5 iunie capitala Belgiei a fost locul în care s-au reunit liderii celor mai industrializate șapte state ale planetei, în cadrul summit-ului anual G7. Programată inițial să se desfășoare la Soci, întâlnirea de la Bruxelles a fost prima de acest gen din 1997 la care nu a luat parte Rusia, Moscova fiind exclusă din Grupul celor opt în luna martie, ca urmare a anexării Crimeei și a rolului pe care l-a jucat în criza din Ucraina.
Tensiunile din fosta republică sovietică au fost, de altfel, subiectul care a dominat reuniunea din acest an. Astfel, liderii din SUA, Canada, Germania, Franța, Japonia, Italia și Marea Britanie și-au exprimat aprecierea față de faptul că alegerile prezidențiale din Ucraina au fost duse la bun sfârșit deși s-au desfășurat în condiții dificile și s-au angajat să sprijine Kievul în ceea ce privește apărarea suveranității și integrității teritoriale și în continuarea reformelor dure, dar cruciale pentru stabilitatea economică a țării. Totodată, liderii G7 au atras atenția că Rusia ar putea fi ținta unor noi sancțiuni daca situația din Ucraina continuă să se înrăutățească. ”Suntem gata să intensificăm sancțiunile și să punem în aplicare noi măsuri restrictive semnificative(…) dacă evenimentele vor cere impunerea unei astfel de măsuri”, se arată în declarația adoptată cu ocazia acestui summit. ”Nu ne putem perimite o destabilizare și ma gravă a Ucrainei(…) Am spus foarte clar că ne dorim să abordăm chestiunea în trei etape – sprijin economic pentru Ucraina, dialog cu Rusia și dacă nu există niciun progres… posibilitatea de a impune sancțiuni, sancțiuni mai aspre, rămâne pe masă”, a confirmat decizia și cancelarul german, Angela Merkel, potrivit BBC News.
În aceeași declarație comună, liderii G7 au condamnat Moscova pentru ”încălcarea continuă” a suveranității și integrității teritoriale a fostei republici sovietice. G7 ”nu acceptă astăzi Rusia lui Vladimir Putin”, a afirmat în acest sens președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, adăugând că includerea Federației Ruse într-o viitoare întalnire a celor mai industrializate națiuni este încă incertă. În egală măsură, Grupul celor șapte a făcut un apel ca Moscova să accelereze retragerea trupelor sale de la frontiera cu Ucraina, să -și exercite influența pentru a convinge 
militanții pro-ruși din estul țării să depună armele, dar și să înceapă un dialog constructiv cu noua conducere de la Kiev. Președintele american, Barack Obama și premierul englez, David Cameron au declarat că Moscova trebuie să îl recunoască pe Petro Poroșenko, noul șef de stat ucrainean care a fost învestit în mod oficial la doar două zile după încheierea summit-ului de la Bruxelles. ”Cred că învestirea lui Poroșenko care și-a luat angajamentul de a soluționa problemele din Est și de a introduce reforme eficiente este o oportunitate. Rusia trebuie să profite de această oportunitate. Rusia trebuie să recunoască faptul că Poroșenko este liderul Ucrainei ales în mod legitim”, a declarat Barack Obama, citat de Reuters.
Deși de această dată au privit de pe margine desfășurarea summit-ului G7, liderii de la Moscova au reacționat imediat la declarațiile șefilor de stat și de guvern reuniți la Bruxelles. Astfel, premierul rus Dmitri Medvedev a calificat dept ”un cinism fără limite” sprijinul exprimat de G7 față de operațiunile armatei ucrainene împotriva insurecției pro-ruse din estul țării. Evocând fluxurile de refugiați de la granițele Rusiei cu Ucraina, Mdevedev a declarat: ”Așa-numitul G7 vorbește despre acțiunile măsurate ale armatei ucrainene împotriva propriului său popor. (…) Este de un cinism fără limite”, transmite Le Monde. Iar absența Rusiei de la întâlnirea la nivel înalt a fost de asemenea comentată, fară a lipsi accentele ironice. ”Ei se întâlnesc fără Rusia, dar discută cel mai mult despre Moscova. Pobabil îi simt lipsa”, afirmă un comentator TV de la canalul Rossia 1, citat de BBC News. ”Convocarea summit-ului de la Bruxelles este decizia luată de șapte din cei opt membri G8. Cu alte cuvinte, ei au fost cei care au plecat din formatul G8, nu Rusia”, a declarat pentru Rossia 24 reprezentantul permanent al Moscovei în cadrul UE, Vladimir Chizhov, potrivit aceleiași surse. În timp ce cometatorul Yevgeniy Grigoryev scrie în cotidianul Nezavisimaya Gazeta că ”politica de ostracizare și izolare internațională a Rusiei și a președintelui său s-a dovedit ineficientă”, arată BBC News.
Conflictul din Siria. Economia mondială. Schimbările climatice.
Și războiul civil din Siria s-a aflat pe agenda discuțiilor din cadrul reuniunii grupului celor șapte. Astfel, în declarația comună, liderii internaționali condamnă cu fermitate ”brutalitatea regimului Assad” și încălcările repetate ale drepturilor omului și denunță drept un fals alegerile prezidențiale de pe 3 iunie, adăugând că în opinia lor ”nu există niciun viitor pentru Assad în Siria”. De asemenea, șefii de stat și de guvern din cadrul G7 își reafirmă angajamentul de a sprijini țările vecine Siriei care trebuie să facă față unui flux ridicat de refugiați și deplâng incapacitatea de a pune în aplicare Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU privind asistența umanitară, cerând 
părților implicate în conflict să permită accesul la ajutoare pentru toți cei care au nevoie. În ceea ce privește controversata chestiune a arsenalului chimic sirian, G7 face un apel pentru ca Damascul să se conformeze obligațiilor pe care și le-a asumat cu privire la eliminarea armelor chimice pe care le deține și distrugerea facilităților de producere a acestora.
Din punct de vedere economic, în cadrul reiuniunii de la Bruxelles a fost abordată printre altele, problema șomajului, iar liderii G7 s-au angajat să încheie ”cât mai crurând posibil” o serie de acorduri de liber schimb, care să cuprindă peste 80% din economia mondială, să creeze o piață de aproximativ un miliard de persoane și să stabilească reguli comerciale care ar trebui urmate și de stalele din afara grupului.
Nu în ultimul rând, o sesiune de lucru a fost dedicată și schimbărilor climatice și securității energetice, cu accent pe diversificarea surselor de energie. ”Cu cât suntem mai puțin dependenți de combustibilii fosili, care sunt resurse problematice în anumite zone ale limii și cu cât ne bazăm mai mult pe energiile regenerabile și pe resursele indigene, cu atât mai bine vom putea asigura securitatea aprovizionării cu energie.”, a susținut Jose Manuel Barroso, potrivit site-ului european-council.europa.eu. În acest context, liderii G7 și-au repetat angajamentul de a limita efectele încălzirii globale și de a adopta un acord global asupra climei în 2015.
