Material realizat de Ioana Mănăilă
Arborele de gumă arabică, cunoscut sub denumirea științifică de Acacia senegal sau Senegalia senegal, este o specie înrudită cu salcâmul, originar din zonele tropicale, care prezintă o caracteristică specifică, dar mai puțin cunoscută a regiunii Sahel. Acesta generează o rășină naturală – guma arabică – care este produsă de către arbori în timpul sezonului secetos. Acacia senegal este cunoscut pentru guma arabică de cea mai bună calitate, însă această specie este apreciată și are utilizări multiple: semințele sunt consumate de către oameni, lemnul este folosit pentru foc, construcție și unelte, iar frunzele și scoarța acestora reprezintă o bună sursă de hrană pentru cămile, oi și capre. Arborele de gumă are un potențial foarte mare în cadrul agroecologiei, fixând azotul și constituind un îngrășământ natural, însă acționează și ca stabilizator al solului.
Regiunea Sahel din Africa de Vest
Sahel constituie granița de sud a deșertului Sahara, în limba arabă cuvântul însemnând „țărm”. Regiunea Sahel a întâmpinat numeroase crize umanitare semnificative. Astfel, în ultimul deceniu, conflictele violente precum revolte, rebeliuni și terorism, au creat un haos în partea de vest, în special în bazinul lacului Ciad și subregiunea Liptako-Gourma. Aceste violențe au epuizat eforturile și resursele guvernelor locale, deși partenerii internaționali au oferit ajutor pentru logistica militară și instruire. Agricultura este una dintre sursele principale de subzistență din Sahel. Însă, randamentele din punct de vedere agricol și aprovizionarea cu apă a locuitorilor și a animalelor au fost amenințate de schimbările climatice, crescând incidența inundațiilor, valurilor de căldură, a secetei și degradării terenurilor.
Rolul mediului și resurselor naturale
Mediul și resursele sale naturale au potențial de consolidare a păcii, dar în același timp pot fi o sursă de conflict, însă în funcție de modul în care acestea sunt protejate și gestionate. Consolidarea păcii ecologice reunește eforturile și mecanismele de evitare sau reducere a conflictelor, facilitând gestionarea resurselor naturale într-un mod în care să contribuie la construirea și susținerea păcii. Consolidarea păcii de mediu în contexte de conflict și post-conflict implică atât strategii pe termen scurt, cât și strategii pe termen lung, mai exact strategii de adaptare și de construire a unei rezistențe. Economia regiunii depinde de resursele naturale, aproximativ 80%. Aceasta se datorează îmbunătățirii capacităților prin participarea și dezvoltarea afacerilor locale, care susțin interacțiunea dintre membri și protejează în același timp și mediul.
Producția de gumă arabică
Procesul constă în plantarea arborelui, colectarea rășinii manual și ambalarea produsului. Tehnica de plantare necesită o distanță de 4 metri pe 4 metri între copaci, iar atunci când plantarea de arbori de gumă se face în câmpuri de sorg, porumb, mei, fasole sau arahide, necesită o distanță de 10 metri pe 10 metri între arbori.
Importanța derivatului său pentru companiile multinaționale a reprezentat un interes din ce în ce mai mare pentru cercetători. Astfel, acesta este utilizat în diverse produse, ca emulgator în produsele lactate și fixativ de aromă în industria alimentară și ca element component în pigmenți, cerneală și lustruire în produsele farmaceutice și industriale. Promovarea producției de gumă arabică are potențialul de a reduce nivelurile de conflicte violente prin îmbunătățirea mediului și reducerea sărăciei.
În Niger, agronomii au folosit predominant specia Acacia Senegal pentru împădurirea terenurilor agricole și a terenurilor comunale și în construirea siturilor de captare și stocare a dioxidului de carbon atmosferic, pentru reducerea cantității de dioxid de carbon din atmosferă. Arborele de gumă ajută la creșterea valorii ecologice și economice a terenurilor.
Cultivarea gumei arabice generează un venit mediu de 350.000 de franci CFA(636 dolari), pe 10 hectare, în al cincilea an, perioada în care arborele începe să producă rășină și 700.000 franci CFA (1272 USD) din al șaselea an. Fiecare copac produce, în medie, 130 – 250 grame de gumă arabică pe an, în funcție de condițiile ecologice și de tehnica de cicatrizare a copacului.
Beneficiile arborelui
Arborele este foarte rezistent la secetă, supraviețuind până la unsprezece luni fără surse de apă, înflorind în zone mai uscate care înregistrează între 380 și 2.280 milimetri de ploaie anual. Arborele tânăr poate crește într-o varietate de soluri – stâncoase, nisipoase sau argiloase – cu o valoare a pH-ului cuprinsă între 5 și 8. Rădăcinile acestuia pot ajunge la o adâncime în sol care se poate răspândi cu până la 40% din arbore. Astfel, conferă un rol valoros speciei, ca stabilizator al solului, protejând împotriva eroziunii provocate de vânt și apă și împiedicând simplificarea nutrienților. Fermierii folosesc arborii cu scopul protejării fermelor împotriva deșertificării.
Arborele de gumă are un potențial foarte mare în cadrul agroecologiei, fixând azotul și constituind un îngrășământ natural. Acesta este esențial pentru furaj în timpul sezonului uscat – între noiembrie și februarie – în Sahel, atunci când animalele se hrănesc cu păstăile copacului și cu frunzele, în perioada aprilie-iunie. Dezvoltarea regiunii Sahel, prin producția de gumă arabică, ar putea ajuta simplificând securitatea alimentară, nivelul de trai sărac, migrația sau violența.
Având în vedere că regiunea Sahel se confruntă cu mari dificultăți sociale și climatice, natura dovedește că poate fi un aliat al oamenilor, dacă aceștia înțeleg cum să-i folosească beneficiile pentru a soluționa aceste dificultăți.
Material realizat de echipa redacțională PoliticALL cu ocazia celebrării Zilei Pământului, în parteneriat cu proiectul Umanism în România.
Sursa:
Kalilou, Q., 2021, „Climate change and conflict in the Sahel: the acacia gum tree as a tool for environmental peacebuilding”, Oxford Academic, International Affairs
https://academic.oup.com/ia/article/97/1/201/6041468?login=true