Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Criza din Orientul Mijlociu, desfășurată pe fondul conflictului israeliano-palestinian pare pentru unii familiară, ținând cont de trecutul zbuciumat al regiunii, însă de data aceasta atacurile cu rachetă ale Hamas și acțiunile militare al Israelului se desfășoară într-un context cu totul diferit, în care echilibrul de putere și alianțele statelor arabe sunt modificate, informează CNN.
Situația prezentă este una fără precedent în istoria conflictului arabo-israelian. Majoritatea statelor arabe își manifestă deschis suportul pentru acțiunile Israelului împotriva palestinienilor.” Sunt două tabere: Israelul alături de state arabe precum Egipt, Iordania, Arabia Saudită și arabii palestinieni reprezentați de Hamas”, a declarat specialistul CNN, Ali Younes.
Liderii arabi văd Hamas ca fiind un pericol mai mare decât Israelul, așa că aleg să păstreze tăcerea.
Conflictul Israel-Hamas a deschis posibilitatea unor noi diviziuni în Orientul Mijlociu. Nu mai este vorba de un conflict între musulmani și evrei ci despre o confruntare între grupările extremiste – Frăția Musulmană, Hamas, Hezbollah și susținătorii lor din umbră-Iran, Qatar și Turcia și musulmanii mai moderați din Iordania, Egipt și Arabia Saudită ce susțin Israelul. „Este un război care va demonstra cine domină și contolează Orientul Mijlociu.”, susține Danielle Pletka, vice-președintele secției de Studii Internaționale și de Apărare de la American Enterprise Institute.
HAMAS ȘI FRĂȚIA MUSULMANĂ
Hamas, mișcarea ce controlează guvernul palestinian din Fâșia Gaza de ani de zile, este o extensie a Frăției Musulmane. Frăția Musulmană este o grupare internațională având grupări afiliate în peste 70 de țări, inclusiv în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Primăvara Arabă a demonstrat că revoltele din regiune au dus la câștigarea puterii de către Frăție, aceasta reprezentând un pericol pentru guvernele ce i se opun.
Bătălia curentă dintre Israel și Hamas face parte dintr-un război regional extins purtat împotriva Frăției. Majoritatea statelor arabe au aceeași determinare ca și Israelul când vine vorba de distrugerea mișcării, însă este puțin probabil ca aceștia să și reușească. Din perspectiva Egiptului, a Arabiei Saudite, a Iordaniei și a Emiratelor Arabe Unite, prim-ministrul israelian nu face altceva decât să poarte războiul împotriva Hamas și pentru ei, pentru ca astfel să fie eliminate toate formele de rezistență ale Frăției Musulmane. Guvernele Arabe și mass-media arabă oficială au adoptat punctul de vedere al Israelului cu privire la cine este considerat terorist și cine nu. Media egipteană și saudită sunt foarte liberale în a-i eticheta pe membrii Frăției ca și teroriști și în a descrie Hamas drept organizație teroristă. E o diferență majoră față de situația din trecut, atunci când statele arabe au intrat în conflict cu Israelul și Statele Unite, în cadrul organizațiilor internaționale, cu privire la definiția terorismului și la diferența dintre terorist și luptător pentru libertate.
EGIPT
Noul președinte al Egiptului a jurat în timpul campaniei electorale că va nimici Frăția Musulmană. Abdel Fattah el-Sisi, fostul lider militar, l-a înlăturat anul trecut pe liderul ce a câștigat alegerile libere, președintele Mohamed Morsi, susținut din plin de conducerea Frăției, în urma protestelor împotriva conducerii acestuia. Al-Sisi a fost ales noul președinte al Egiptului în luna iunie.
Regimul actual din Egipt a căpătat puterea prin înlăturarea unui guvern susținut de Frăția Musulmană, aflându-se așadar într-un conflict existențial cu aceasta. Un alt motiv pentru care egiptenii susțin Israelul îl reprezintă creșterea violențelor și a instabilității în Peninsula Sinai, partea nordică a Egiptului, aflată la granița cu Israel și Fâșia Gaza. Militanții Hamas au dezvoltat aici o rețea de tunele și tranșee, prin care fac contrabandă cu arme. Al-Sisi a închis granița dintre Gaza și Egipt, blocând astfel tentativele militanților Hamas de a fugi din țară sau de a procura arme din exterior. Această măsură a contribuit însă și la criza umanitară a civililor blocați în Fâșia Gaza.
ARABIA SAUDITĂ. IORDANIA. EMIRATELE ARABE UNITE
Cele trei monarhii – Arabia Saudită, Iordania și EAU au lansat un apel către Hamas pentru ca aceștia să accepte propunerea egipteană de încetare a focului cu toate condițiile ei. ”Condamnăm agresiunea Israelului, dar susținem propunerea Egiptului de a înceta focul”, a declarat monarhul Abdullah al Iordaniei. Țări precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe se tem de pericolul constituit de fundamentaliștii islamici ce ar putea veni la putere prin alegeri împiedicând astfel succesiunea regală.
Aceste state privesc distrugerea Hamas ca un beneficiu pentru propria securitate internă dar și pentru stabilitatea regională. Saudiții și egiptenii se tem mult mai mult de pericolul fundamentalismului islamic decât de pericolul israelian.
TURCIA ȘI QATAR
Cu toate acestea, Turcia și Qatar continuă să susțină Hamas. Qatar oferă suport financiar pentru o serie de figuri ale Frăției aflate în exil, inclusiv pentru liderul Hamas, Khaled Mashaal, care este considerat responsabilul unor serii de atacuri teroriste. Turcia are o simpatie de ordin ideologic în ceea ce privește Frăția. Săptămâna trecută, prim-ministrul turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Israelul de genocid, încercând să se folosească de cauza Frăției pentru a îmbunătăți realizarile din propriul stat, în condițiile în care anul trecut acesta a înăbușit violent demonstrațiile în masă desfășurate în Turcia.
IRAN ȘI SIRIA
Iran a sprijinit Hamas dintotdeauna, reprezentând principalul furnizor de arme al palestinienilor. Baza liderului Hamas, Meshaal, s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp în Siria, însă situația s-a schimbat în 2012. Atunci, pe fondul războiului civil sirian, Meshaal a părăsit țara. Această decizie se pare că ar fi dus la o criză a relațiilor dintre Hamas și Siria dar și a relațiilor cu Iran. În prezent, Siria se confruntă cu un război civil ce s-a soldat până în prezent cu peste 115.000 de morți.
Criza din Fâșia Gaza reprezintă așadar mai mult decât un conflict între Israel și palestinieni, e un conflict între reprezentanții sunniți și reprezentanții șiiți, un conflict între Iran și Arabia Saudită, precum și între susținătorii secularizării și susținătorii implicării religiei în spațiul politic, mai notează sursa citată.
