Home / Politica si... / Drepturi / Raportul IHEU al libertăţii de exprimare: 13 state pedepsesc ateii cu moartea; România încadrată la „discriminare sistemică”

Raportul IHEU al libertăţii de exprimare: 13 state pedepsesc ateii cu moartea; România încadrată la „discriminare sistemică”

Harta discriminarii libertatii de exprimarePersoanele care declară că nu aparţin vreunei religii, fie că sunt atei sau liber cugetători, precum şi cele care leapădă de o religie oficială în 13 ţări ale lumii sunt pasibili de pedeapsa cu moartea, se arată într-un raport publicat de Uniunea Etică şi Umanistă Internaţională (IHEU), publicat marţi, 10 decembrie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului.

Cele mai multe ţări care prevăd pedeaspsa cu moartea pentru atei se află în spaţiul musulman (click pe harta pentru mărire). Astfel, Afganistan, Iran, Malaiezia, Insulele Maldive, Mauritania, Nigeria, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită, Somalia, Sudan, Emiratele Arabe Unite şi Yemen sunt cele 12 state în care apostazia – renunţarea la o religie – constituie o infracţiune pedepsită cu condamnarea la moarte. Pe lângă acestea, Pakistanul pedepseşte în acelaşi fel blasfemia – care poate include în mod evident şi faptul că un individ nu crede în Dumnezeu.

Acesta este primul an în care raportul IHEU cuprinde toate statele lumii, dupa ce în 2012, primul an în care acesta a fost publicat, au fost acoperite doar 60 de ţări. Studiul IHEU, denumit „Raportul privind Libertatea de Gândire” („Freedom of Thought Report” sau „FOT”), este însoţit şi de o hartă interactivă în care este prezentată situaţia privind libertatea religioasă din fiecare stat al lumii.

Autorii studiului au grupat în şase categorii situaţiile privind libertatea cetăţenilor în raport cu convingerile religioase din statele de care aparţin. Astfel, în nu mai puţin de 31 de ţări există încălcări grave ale acestor drepturi, pe lângă statele care pedepsesc cu moartea ateismul aflându-se şi unele care prevăd închisoarea pentru această convingere (printre acestea se numără Maroc, Libia sau Kuwait). De asemenea, există numeroase state care se încadrează la statutul de „abateri severe”, printre care Irlanda, Germania, Danemarca, Polonia, Grecia sau Malta, care prevăd pedeapsa cu închisoarea pentru blasfemie.

România a fost catalogată drept o ţară cu „discriminare sistemică” a libertăţii de exprimare, inclusiv religioasă. Chiar dacă este menţionat că în Constituţia ţării este garantat dreptul la libertatea religioasă şi de exprimare, se arată că Guvernul de la Bucureşti favorizează pe de o parte Biserica Ortodoxă Română şi împiedică prin diverse forme libertatea minorităţilor religioase sau a ateilor de a-şi practica sau promova cauzele. Formal, se arată în studiul IHEU, Guvernul recunoaşte 18 religii, fiecare dintre acestea fiind eligibilă pentru a primi bani de la stat. Prin lege, fiecare cult este finanţat în funcţie de numărul său de aderenţi raportat la ultimul recensământ, dar şi prin „nevoile actuale ale unei religii”, o formulare vagă ce lasă loc interpretărilor. Astfel, Biserica Ortodoxă Română primeşte de fiecare dată larga majoritate a acestor fonduri.

Un alt comentariu al Raportului FOT îl reprezintă faptul că religiile recunoscute au dreptul de a fonda şcoli, a preda religia în şcolile publice, primesc fonduri guvernamentale pentru a construi lăcaşe de cult, iar salariile clericilor sunt plătite parţial din fonduri publice. De asemenea, cultele religioase transmit programe TV sau radio, aplică pentru licenţe de transmisie, primesc scutiri de taxe şi deţin cimitire.

De asemenea, se atrage atenţia că, în România, în şcolile de stat se predă religia în mod confesional, iar pentru a fi scutit de la o astfel de disciplină, elevii trebuie să facă o cerere în scris. Chiar dacă au dreptul de a se retrage de la a studia religia în şcoală, acest lucru nu le este comunicat elevilor sau părinţilor, iar în unele cazuri s-au semnalat situaţii în care aplicarea acestui drept a fost îngreunată sau au avut loc presiuni sociale pentru ca acest lucru să nu se întâmple.

 „Datele noastre arată că există o majoritate covârşitoare de state din întreaga lume care eşuează în respectarea drepturilor ateilor şi liber-cugetătorilor”, se arată în studiul IHEU, care subliniază că există ţări în care ateilor le sunt interzise mai multe drepturi fundamentale, pe lângă acela de a exista: căsătoria, urmarea cursurilor unei şcoli publice, participarea ca cetăţean la viaţa societăţii sau deţinerea unei funcţii publice.

Totodată,  pentru a sublinia importanţa raportului care-i priveşte pe atei sau pe cei care se declară persoane non-religioase, autorii studiului au citat un studiu realizat de Gallup în 2012, în care se arată că 13% din populaţia totală globală (circa 780 de milioane de oameni) se declară atee, iar 23% dintre respondeenţi drept „non-religioşi” (aproximativ 1,3 miliarde de oameni).

Deoarece raportul IHEU priveşte mai multe aspecte ale libertăţii de exprimare, pe lângă cel referitor la religie, state precum Rusia (din cauza campaniilor agresive împotriva minorităţilor sexuale), sau Coreea de Nord (unde sunt invocate grave încălcări ale drepturilor omului) au fost incluse în categoria celor mai grave abateri.

De cealaltă parte, printre statele care au obţinut statutul de „libere şi egale” în contextul tratării problemei drepturilor de exprimare sunt Jamaica,  Uruguay, Japonia, Taiwan şi Belgia.

Despre Adrian Călugăru

Vezi și

In Focus: Sistemul electoral prezidențial din Statele Unite ale Americii

Anul 2024 a fost un an electoral important, întrucât au avut loc o serie de …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *