Politicall.ro Educare prin informare
Republica Moldova
Drapelul țării: Trei benzi verticale egale de albastru prusac (în partea catargului), galben crom, și roșu vermilin; emblema în centrul steagului este un vultur roman de culoare aurie închisă (maro) conturat în negru, având ciocul și ghearele roșii, ținând în cioc o cruce galbenă și în gheara dreaptă o ramură de măslin verde și un sceptru galben în gheara stângă; pe piept are un scut divizat orizontal în roșu peste albastru, cu un cap stilizat de zimbru, o stea, o floare de trandafir și o semilună toate negre conturate în galben; bazat pe schema de culori a steagului României – cu care Moldova împărtășește istorie și cultură – dar banda albastră a Moldovei este mai deschisă; partea inversă a steagului afișează o imagine inversată a stemei.
notă: unul dintre cele trei steaguri naționale care diferă pe avers și revers – celelalte sunt Paraguay și Arabia Saudită.
ISTORIC: O mare parte din teritoriul actual al Moldovei a devenit o provincie a Imperiului Rus în 1812 și apoi s-a unit cu România în 1918 în urma Primului Război Mondial. Acest teritoriu a fost apoi încorporat în Uniunea Sovietică la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Deși Moldova a fost independentă de Uniunea Sovietică începând din 1991, forțele ruse au rămas pe teritoriul moldovean, la est de râul Nistru, în regiunea separatistă Transnistria.
Anii de dominație a Partidului Comunist în Moldova, între 2001 și 2009, au fost în cele din urmă încheiați cu proteste violente legate de alegeri și reluarea alegerilor parlamentare în 2009. O serie de coaliții de guvernare pro-europene au condus Moldova între 2010 și 2019, dar Igor DODON, pro-rus, a câștigat președinția în 2016, iar Partidul Socialist al Republicii Moldova a obținut o pluralitate în alegerile legislative din 2019. Candidata pro-reformă pro-UE, Maia SANDU, l-a învins pe DODON în încercarea sa de realegere în noiembrie 2020, iar Partidul Acțiune și Solidaritate, pe care SANDU l-a fondat în 2015, a câștigat o majoritate parlamentară în alegerile legislative anticipate în iulie 2021. Prim-ministrul Natalia GAVRILITA și cabinetul său au preluat funcția în august 2021. În februarie 2023, parlamentul Moldovei a confirmat un nou cabinet condus de prim-ministrul Dorin RECEAN, care a păstrat majoritatea foștilor miniștri.
GEOGRAFIE
Localizare: Europa de Est, nord-estul României
Coordonate geografice: 47 00 N, 29 00 E
Suprafața totală: 33,851 kilometri pătrați, din care uscat: 32,89 km pătrați si 960 km pătrați de ape
Granițe: 1,885 kilometri
Țări învecinate: Romania 683 km; Ucraina 1202 km
Țărmuri: 0 kilometri
Ape maritime: ape teritoriale: 12 mile marine
Climat: moderat iarna, cald vara
Relief: Teritoriul este caracterizat de câmpii ondulate, înclinându-se treptat către sud, spre Marea Neagră.
Altitudini extreme: cea mai joasă Dniester (Nistru) 2 ; cea mai înaltă Dealul Balanesti 430 m : altitudine medie 139 m
Resurse naturale: lignit, fosforite, gips, calcar, teren arabil
Dezastre naturale: alunecări de teren
Notă: Înconjurată de uscat; bogată în diverse roci sedimentare și minerale, incluzând nisip, pietriș, gips și calcar.
POPULATIE
Populatie: 3,250,532
Rata natalității: 8.6/1.000 de oameni (estimare 2023)
Rata mortalității: 14.4/1.000 de oameni (estimare 2023)
Populatie urbană: 43.4%
Cele mai mari orașe: 488,000 CHIȘINAU (capitala)
Rata mortalitatii infantile: 14.1/1.000 de nasteri vii
Speranta de viata la naștere: 69.7 ani; barbati: 65.8 ani, femei: 73.9 ani
Limbi vorbite: 80,2% moldovenească/română (oficial) (56,7% își identifică limba maternă ca fiind moldovenească, care este practic aceeași ca limba română; 23,5% își identifică limba română ca fiind limba maternă), rusă 9,7%, gagauză 4,2% (o limbă turcică), ucraineană 3,9%, bulgară 1,5%, romani 0,3%, alte limbi 0,2% (estimare din 2014); notă – datele reprezintă limba maternă; începând cu martie 2023, româna a înlocuit moldoveneasca ca denumire a limbii oficiale a Moldovei.
Grupuri etnice: Moldoveni 75,1%, români 7%, ucraineni 6,6%, gagauzi 4,6%, ruși 4,1%, bulgari 1,9%, alte etnii 0,8% (estimare din 2014).
Religii: ortodocși 90,1%, alte religii creștine 2,6%, alte religii 0,1%, agnostici <0,1%, atei 0,2%, nespecificat 6,9% (estimare din 2014).
POLITICA
Numele țării:
Forma convențională lungă: Republica Moldova
Forma convențională scurtă: Moldova
Forma locală lungă: Republica Moldova
Forma locală scurtă: Moldova
Etimologia numelui țării: Denumit după râul Moldova din vecinătatea estică cu României.
Forma de guvernamant: Republica parlamentară
Capitala: Chișinău , coordonate geografice: 47 00 N, 28 51 E
Diviziuni administrative: 32 raioane (singular – raion), 3 municipii (singular – municipiu), 1 unitate teritorială autonomă și 1 unitate teritorială (estimare).
raioane: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Șoldănești, Soroca, Ștefan Vodă, Strășeni, Taraclia, Telenești, Ungheni
municipii: Bălți, Bender, Chișinău
unitate teritorială autonomă: Găgăuzia
unitate teritorială: Stînga Nistrului (Transnistria)
Independența: 27 august 1991 (de la Uniunea Sovietică)
Ziua Națională: (independenta) 27 august (1991)
Constituția: Istoric: versiunea precedentă din 1978; cea mai recentă adoptată la 29 iulie 1994, intrând în vigoare la 27 august 1994.
Modificări: propuse prin petiție de către votanți (cel puțin 200.000 de alegători eligibili), de cel puțin o treime din membrii Parlamentului sau de către guvern; adoptarea necesită votul a două treimi din Parlament în termen de un an de la propunere; modificările articolelor constituționale privind suveranitatea, independența și neutralitatea necesită un vot majoritar prin referendum; articolele referitoare la drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi amendate; a fost amendată de mai multe ori, ultima dată în 2018.
Cetățenia: Cetățenia prin naștere: nu
Cetățenie prin descendență: cel puțin un părinte trebuie să fie cetățean al Moldovei
Recunoașterea cetățeniei duble: nu
Cerință de rezidență pentru naturalizare: 10 ani
Sistem juridic: Sistem juridic de drept civil cu influențe din dreptul germanic; Curtea Constituțională examinează actele legislative.
Drept de vot: de la 18 ani, universal
Puterea executivă: șeful statului: Președintele Maia SANDU (în funcție din 24 decembrie 2020)
șeful guvernului: Prim-ministrul Dorin RECEAN (în funcție din 16 februarie 2023)
cabinetul: Cabinetul este propus de prim-ministrul desemnat, nominalizat de președinte și aprobat prin vot de încredere în Parlament
alegeri/nominalizări: președintele este ales direct pentru un mandat de 4 ani (eligibil pentru un al doilea mandat); ultimele alegeri au avut loc la 15 noiembrie 2020 (următoarele vor avea loc în toamna anului 2024); prim-ministrul este desemnat de către președinte după consultarea cu Parlamentul; în termen de 15 zile de la desemnare, prim-ministrul desemnat trebuie să solicite un vot de încredere pentru programul său de lucru propus de către Parlament
rezultatele alegerilor:
2020: Maia SANDU aleasă președinte; procentajul voturilor (rezultatele turului al doilea) – Maia SANDU (PAS) 57,7%, Igor DODON (PSRM) 42,3%
2016: Igor DODON ales președinte; procentajul voturilor 52,1%, iar Maia SANDU 47,9%
Puterea legislativă: Descriere: Parlament unicameral (101 locuri; 51 de membri aleși direct în circumscripții uninominale prin vot majoritar simplu și 50 de membri aleși direct într-o singură circumscripție națională printr-un vot proporțional cu liste închise de partid; toți membrii au mandate de 4 ani).
alegeri: ultimele au avut loc la 11 iulie 2021 (următoarele programate în iulie 2025).
rezultatele alegerilor:
2021: procentajul voturilor pe partide – PAS 52,8%, BECS (PSRM+PCRM) 27,1%, SOR 5,7%; locuri pe partide – PAS 63, BECS 32, SOR 6; componența în aprilie 2023 – bărbați 62, femei 39, procentajul femeilor 38,6%.
Puterea juridică: Cel mai înaltă instanță judiciară: Curtea Supremă de Justiție (formată din președintele instanței, 3 judecători șefi adjuncți, 45 de judecători și 7 judecători asistenți); Curtea Constituțională (formată din președintele curții și 6 judecători); notă – Curtea Constituțională este autonomă față de celelalte ramuri ale guvernului; Curtea interpretează Constituția și verifică constituționalitatea legilor parlamentare și a deciziilor, decretelor președintelui și actelor guvernului.
selecția judecătorilor și durata mandatului: judecătorii Curții Supreme de Justiție sunt numiți de președinte la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii, un organism format din 11 oficiali judiciari; toți judecătorii au mandate de 4 ani, cu posibilitate de reînnoire; judecătorii Curții Constituționale sunt numiți câte 2 de Parlament, președinte și Consiliul Superior al Magistraturii pentru mandate de 6 ani; președintele curții este ales de ceilalți judecători ai curții pentru un mandat de 3 ani.
instanțe subordonate: Curțile de Apel; Curtea de Audit a Afacerilor; curțile municipale.
Partide politice: Partidul Acțiune și Solidaritate sau PAS [Igor GROSU]
Partidul Comunist sau PCRM [Vladimir VORONIN]
Partidul Socialist sau PSRM [Igor DODON]
Partidul ȘOR [llan ȘOR]
COMUNICAȚII
Emisii media: Radiodifuzorul național de televiziune și radio de stat operează 1 post de televiziune și 1 post de radio; în total, sunt în funcțiune aproape 70 de canale TV terestre și aproximativ 50 de posturi de radio; sunt disponibile și canale rusești și românești (2019).
Codul de internet al țării: .md
Utilizatori de internet: 1.891 milioane, 61% din populație
ARMATA ȘI SECURITATE
Cheltuieli: 0.4% PIB (2022)
Efectiv militar: Aproximativ 6.500 de trupe active; aproximativ 2.000 de Carabinieri (2023).
Notă: Armata Națională este responsabilă pentru apărarea împotriva agresiunii externe, înăbușirea violenței militare ilegale de-a lungul frontierei de stat sau în interiorul țării și sprijinirea altor forțe de securitate interne în menținerea ordinii publice, dacă este necesar; principalele sale preocupări sunt forțele separatiste din Transnistria și susținătorii lor ruși; războiul din 1992 dintre forțele moldovenești și separatistele transnistrene susținute de trupele ruse s-a încheiat cu un armistițiu; separatistele mențin mai multe unități paramilitare de luptă, precum și alte forțe de securitate și rezerve; Rusia menține aproximativ 1.500 de trupe în regiunea separatistă, inclusiv câțiva localnici transnistreni care servesc ca trupe rusești; unele trupe se află sub autoritatea unei forțe de menținere a păcii cunoscută sub numele de Comisia de Control Mixtă, care include și personal moldovenesc și separatist, în timp ce restul contingentului rus (Grupul Operațional al Forțelor Ruse – Transnistria sau OGF-T) păzesc un depozit de muniție din era sovietică și antrenează forțele separatiste transnistrene.
Armata Națională este echipată aproape în întregime cu materiale învechite din era sovietică; după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Moldova a anunțat că Armata Națională va trece printr-un proces de modernizare și profesionalizare, declarând că a fost în mare parte neglijată de la formarea sa la începutul anilor ’90; unele țări occidentale au furnizat echipamente și materiale; Armata Națională este formată dintr-un Comandament al Forțelor Terestre și un Comandament al Forțelor Aeriene, cu un Stat Major General exercitând conducerea operațională a forței; unitățile de luptă ale Forțelor Terestre includ trei brigăzi mici de infanterie motorizată și o batalion de menținere a păcii desemnat, plus artilerie și forțe speciale; Forțele Aeriene nu dispun de aeronave de luptă; Trupele Carabinieri sub Ministerul Afacerilor Interne sunt organizate în trei regiuni cu cinci unități militare subordonate.
Moldova este neutrală din punct de vedere constituțional, dar a menținut o relație cu NATO din 1992; cooperarea bilaterală a început când Moldova s-a alăturat programului Parteneriatului pentru Pace al NATO în 1994; Moldova a contribuit cu un număr mic de trupe la Forța NATO pentru Kosovo (KFOR) începând din 2014, iar un birou de legătură civil al NATO a fost înființat în Moldova în 2017, la cererea Guvernului Moldovei, pentru a promova cooperarea practică și pentru a facilita sprijinul (2023).
Dispute transnationale: Ucraina și Moldova au semnat un acord pentru delimitarea oficială a frontierei lor în 1999, dar granița nu a fost demarcată din cauza dificultăților Moldovei cu regiunea separatistă Transnistria; Moldova și Ucraina operează puncte vamale comune pentru a monitoriza tranzitul de persoane și mărfuri prin regiunea separatistă Transnistria a Moldovei, care rămâne sub auspiciile unei misiuni de menținere a păcii mandate de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, formată din trupe moldovenești, transnistrene, rusești și ucrainene.
Refugiați și persoane dislocate în interiorul granițelor: Refugiați (țara de origine): 113.130 (Ucraina) (la 19 noiembrie 2023)
Persoane fără cetățenie: 1.701 (2022)
