Home / A fost azi în lume / 2021 / Mișcarea Black Lives Matter- ce se întâmplă în căutarea dreptății rasiale?

Mișcarea Black Lives Matter- ce se întâmplă în căutarea dreptății rasiale?

Atunci când ne gândim la mișcarea Black Lives Matter, probabil ne amintim de protestele record ce au avut loc pe tot teritoriul american în 2020, în urma morții tragice a lui George Floyd, încă un bărbat afro-american devenit victima brutalității poliției. Cu toate acestea, mișcarea BLM are un istoric mai complex, fiind inițiată în 2013 de trei activiste de culoare, Alicia Garza, Patrisse Cullors și Opal Tometi, care au utilizat hashtag-ul  #BlackLivesMatter pe rețelele de socializare pentru a atrage atenția asupra discriminării sistematice cu care persoanele de culoare se confruntă în fiecare zi. Pentru aceștia, discriminarea vizează interacțiunile de pe stradă, din magazine, din instituții publice, de la locul de muncă, aceasta atingându-și apogeul când vine vorba despre interacțiunea cu poliția. O analiză realizată de Statista ne arată împărțirea pe bază de rasă a persoanelor ucise de poliție între 2017-2021. Deși faptul că afro-americanii se plasează pe al doilea loc în rândul fataliăților poate fi folosit, în mod eronat,  de unele persoane pentru a justifica o lipsă a discriminării, aceștia reprezintă doar 13.4% din populația americană, conform estimărilor Biroului pentru Recensământ din SUA în 2019. 

Statista Research Department, 1 iunie 2021 (https://www.statista.com/statistics/585152/people-shot-to-death-by-us-police-by-race/)

Moartea lui George Floyd din Minneapolis a reprezentat picătura care a umplut paharul pentru cei ce luptau pentru dreptatea rasială. Videoclipul care îl arată pe ofițerul Derek Chauvin apăsându-și genunchiul pe gâtul lui George Floyd pentru nu mai puțin de 9 minute a șocat Statele Unite, producând, în aceeași măsură, reacții importante la nivel internațional. Filmarea incidentului a permis tuturor americanilor să vadă cu ochii lor realitatea violenței poliției, fără a lăsa urmă interpretărilor care ar fi încercat să justifice situația. Mai mult, distribuirea acesteia pe rețelele sociale a reprezentat un instrument esențial de mobilizare, convingând populația generală de o realitate irefutabilă: George Floyd a fost ucis în mod deliberat de poliție în mijlocul zilei. Tragicul eveniment a rezonat cu comunitățile de culoare, pentru care brutalitatea poliției reprezintă o predispoziție. În timp ce Chauvin apăsa pe gâtul lui, George Floyd a atenționat, de mai multe ori, că nu poate respira. Strigătul său pentru ajutor, “I can’t breathe”, a devenit un slogan al protestelor pentru dreptate rasială, caracterizând un sistem în care persoanele de culoare nu pot fi niciodată în siguranță. 

Strigătul pentru ajutor al lui George Floyd a devenit strigătul unei întregi comunități, sufocate de discriminare, rasism și brutalitate. O comunitate care nu poate trăi în siguranță, fiind condamnată la tratament injust din partea unui sistem rasist. O comunitate care știe că viețile de culoare nu contează la fel de mult, pierdea acestora nefiind urmată de anchete interne obiective sau schimbări substanțiale. Din acest motiv, asumarea responsabilității de către autorități și cei vinovați a devenit un element principal al protestelor care au urmat.  Protestele care au izbucnit în Minneapolis, răspândindu-se ulterior în toată țara, sunt clasificate drept probabil cea mai mare mișcare socială din istoria Statelor Unite, conform unei analize New York Times. Un sondaj realizat de Civis Analytics arată că aproximativ 23 de milioane de americani au participat la protestele Black Lives Matter, adică 9% din populație. 

Ce a urmat după moartea lui George Floyd?

A doua zi după moartea lui George Floyd, pe 26 mai, cei patru ofițeri implicați în arestul acestuia au fost concediați, iar conducerea departamentului de poliție din Minneapolis a solicitat o anchetă FBI cu privire la cele întâmplate. Manifestațiile au început în Minneapolis, unde s-au adunat câteva sute de persoane. Mai mult, câțiva dintre protestatari au vandalizat mașinile de poliție, încercând să ajungă la clădirea unde se aflau cei patru ofițeri, conform unui purtător de cuvânt. 

Începând cu 27 mai, protestele s-au extins în alte orașe mari, precum Los Angeles, New York și Chicago. Deși acestea au fost în mare parte pașnice, anumite segmente de protestatari au fost implicați în vandalizarea magazinelor și a altor clădiri. Alte persoane prezente la demonstrații au încercat să blocheze puncte cheie, precum autostrăzi și drumuri principale. 

La doar două zile după moartea lui George Floyd, demonstrațiile au căpătat caracter național, fiind organizate în toate marile orașe americane. Protestele au adus împreună atât comunitatea afro-americană, cât și o mulțime de aliați: persoane care nu se încadrează în categoria celor afectați de brutalitatea poliției și discriminare, dar care înțeleg rolul lor esențial într-o mișcare socială ce luptă pentru respectarea drepturilor constituționale, precum egalitatea în fața legii. Folosindu-și privilegiul de persoane albe, aceștia au ales să faciliteze protestele, protejând activiștii de culoare. 

Pe fondul intensificării protestelor din Minneapolis, care atrăgeau din ce în ce mai multe persoane, dar care au dus și la acte de vandalizarea și distrugere a  proprietăților, guvernatorul din Minnesota, Tim Waltz, a solicitat detașarea Gărzii Naționale. ,,Situația din Minneapolis nu mai este despre uciderea lui George Floyd, ci despre atacul asupra civililor, provocarea fricii și distrugerea orașelor noastre”, a declarat acesta. 

Pe 29 mai, Derek Chauvin a fost arestat, așteptând înfățișarea la proces. Pe data de 20 aprilie 2021, Chauvin a fost declarat vinovat de crimă în urma procesului și se așteaptă să petreacă până la 40 de ani în închisoare.

Black Lives Matter într-o țară divizată și polarizată 

Apariția violențelor în cadrul protestelor pentru dreptate rasială, sub forma incendierii, vandalizării și distrugerii de proprietăți, precum și blocarea străzilor și a drumurilor cheie din diferite orașe, a facilitat o retorică care contesta mișcarea BLM. Reprezentanți ai Partidului Republican, în frunte cu președintele Donald Trump, precum și media cu orientări de dreapta au folosit, în mod repetat, videoclipuri cu episoadele violente ale protestelor pentru a clasifica mișcarea pentru dreptate rasială drept un episod de terorism domestic. Utilizând tactici jurnalistice precum framing (scoaterea din context a unor secvențe și difuzarea acestora pentru a transmite un mesaj), canalele de știri afiliate Partidului Republican au reușit să distorsioneze realitatea, alimentând sentimentele de ură împotriva persoanelor implicate în proteste și intensificând divizarea socială. 

Pe 29 mai, Donald Trump a oferit un ultimatum protestatarilor din Minneapolis, pe care i-a numit ,,huligani”. Mai mult, acesta a amenințat că, în cazul în care protestele nu se vor liniști, va detașa Garda Națională care va fi autorizată să folosească forța armată. ,,Nu pot să stau deoparte și să observ ce se întâmplă cu un mare oraș american, Minneapolis. O lipsă totală de leadership. Fie primarul radical de stânga, Jacob Frey, se organizează și aduce situația sub control, sau voi trimite Garda Națională, rezolvând situația”, a declarat Trump într-una dintre postările sale de pe Twitter. Președintele de la acea vreme a amenințat că ,,atunci când încep jafurile, vor începe și împușcăturile” (When the looting starts, the shooting starts), referindu-se la posibilitatea de a folosi forța armată pentru a suprima protestele. Prin retorica sa dezbinătoare, Donald Trump a delegitimizat o mișcare socială complexă, reușind să alieneze o porțiune semnificativă a societății americane, unite în căutarea binelui comun. 

All Lives Matter a izbucnit drept reacție împotriva protestelor BLM, susținând că ,,toate viețile contează’’, iar cele ale persoanelor de culoare nu ar trebui să fie prioritizate în vreun fel. Bazată pe interpretarea eronată în mod deliberat a mesajului BLM, susținătorii All Lives Matter au încercat să stimuleze sentimente de ură și neglijare asupra comunităților implicate în lupta pentru drepturile afro-americanilor. Conform profesorului David Theo Goldberg de la Universitatea din California, mișcarea All Lives Matter este o formă de ,,respingere, ignorare și refuz” a perspectivei rasiale. De asemenea, profesorul Charles Linscott de la Universitatea din Ohio a caracterizat mișcarea All Lives Matter drept o modalitate de ,,ștergere a rasismului structural împotriva afro-americanilor în numele unei egalități formale și ideologice”. Fostul președinte american Barack Obama a reacționat la mișcarea All Lives Matter, argumentând faptul că BLM nu presupune prioritizarea vieților de culoare, ci recunoașterea unei probleme de rasism sistemic cu care se confruntă societatea americană.

Defund the police- slogan central în cadrul protestelor

Protestele din toată țara au continuat pentru mai multe săptămâni, fiind întâlnite, de foarte multe ori, de utilizarea forței disproporționate de către autoritățile locale. În încercarea de a descuraja participarea la proteste, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa mulțimea, ducând la rănirea multor persoane pașnice. Utilizarea forței fizice, precum și prezența unui număr deosebit de ridicat de forțe de ordine raportat la protestatari au alimentat sentimentele anti-poliție din toată țara.

Defund the police, una dintre principalele solicitări ale mișcării BLM, vizează reducerea semnificativă a fondurilor acordate departamentelor de poliție. Conform activiștilor, acestea ar putea fi realocate pentru programe sociale orientate către comunitate, precum descurajarea abandonului școlar, facilitarea obținerii unor locuințe pentru persoanele vulnerabile și alte inițiative menite să îmbunătățească bunăstarea comunităților, făcându-le un loc mai sigur. Conform acestora, programele comunitare ar avea o rată mai ridicată de prevenție a infracționalității, atingând sursa problemei, în locul prioritizării poliției, care tratează simptomele. În varianta sa extremistă, sloganul ,,Defund the police’’ s-a transformat în ,,Abolish the police”, care prevede desființarea totală a departamentelor de poliție așa cum le cunoaștem. Conform susținătorilor desființării poliției, instituția este bazată pe o istorie de rasism și supremație a rasei albe care nu poate fi reformată. În schimbul departamentelor de poliție, aceștia propun alternative de civili care ar interveni în situații de urgență. 

Concluzii

Protestele Black Lives Matter au reprezentat o mișcare deosebit de dinamică, aducând împreuna milioane de americani din toate mediile care luptă pentru atingerea dreptății rasiale. Acestea au reprezentat un moment caracterizat de solidaritate, empatie și simțul de apartenență la o comunitate. Acestea au reușit să aducă problema inegalității în centrul agendei politice, generând schimbări legislative la nivelul întregii țări. Cu toate acestea, protestele au generat și forme de extremism, atât de dreapta, cât și de stânga. Cei ce contestă necesitatea unei astfel de mișcări, implicați, de multe ori, în inițiative rasiste și ale supremației albe, au fost motivați de amploarea protestelor să acționeze, la rândul lor, prin tactici de dezinformare, promvarea teoriilor conspiraționiste, precum și tactici dezbinatoare. 

Un subiect evitat de media tradițională, precum și de populația generală, este reprezentat de extremismul de stânga care a survenit în urma protestelor, sub forma variantelor extreme de cancel culture și ACAB activism. Identificarea protestatarilor cu sloganul All Cops are Bastards și propagarea acestuia nu au reușit să arate decât caracterul dezbinator al aceleiași mișcări. În numeroase postări pe social media, activiștii BLM justifică utilizarea acestei modalități de identificare, argumentând că aceasta clasificare comună a polițiștilor reiese din dorința de a fi parte dintr-un sistem rasist. Cu toate acestea, perspectiva ignoră departamentele de poliție esențiale în asistarea comunității, formate din persoane empatice și pregătite să se sacrifice pentru binele comun. Protejați de umbrela cancel culture care anulează opiniile celor ce oferă argumente contra, activiștii ACAB au reușit să fie apreciați pentru simțul lor civic, în ciuda utilizării unei tactici dezbinatoare. Cum ar putea exista o reconciliere socială (între societatea civilă și forțele de poliție) dacă cei din urmă sunt clasificați, fără excepție, drept bastards

Despre Anca-Maria Barbu

Vezi și

A fost 3 decembrie în lume – Guvernul Poloniei a anunțat implementarea unui proiect controversat cu privire la raportarea către stat a tuturor sarcinilor și avorturilor, guvernul Taliban a anuțat că va permite femeilor să consimtă la căsătorie, oficiali ai UE și ai Balcanilor de Vest au convenit asupra cooperării între regiuni.

Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi Statul indonezian a acuzat opt studenți papuași …