După mai multe luni în care Statul Islamic a preluat controlul asupra unor teritorii importante din Irak și Siria, recent a fost anunțată crearea unei coaliții internaționale, menită să stăvilească avansul grupării jihadiste din Orientul Mijlociu.
Coaliția, condusă de SUA, este formată din peste 40 de state care s-au arătat dispuse să se implice, mai mult sau mai puțin, în lupta împotriva amenințării reprezentate de Statul Islamic. Este vorba despre contribuții la nivel militar, diplomatic, umanitar, informațional sau financiar.
În privința acțiunilor militare, SUA au început , încă de pe 8 august, raidurile aeriene în Irak, împotriva Statului Islamic și în urmă cu câteva zile anunțau că sunt pregătite să extindă zonele vizate și să demareze astfel de atacuri și în Siria. În total, 1.600 de soldați americani vor sprijini forțele armate irakiene.
Franța se alătură, dar se opune operațiunilor terestre
De curând, și Franța s-a alăturat campaniei aeriene demarate de SUA. Pe 18 septembrie, președintele Francois Hollande anunța că și-a dat acordul asupra operțiunilor aeriene în Irak, iar o zi mai târziu două avioane de luptă franceze au atacat poziții din nordul Irakului ale jihadiștilor din Statul Islamic. ”Avioanele noastre de tip Rafale au condus un prim atac asupra unui depozit al teroriștilor” din Statul Islamic, informa președinția franceză, pe 19 septembrie, potrivit Le Monde.
Franța se opune, însă, unei intervenții militare în Siria, țară în care Statul Islamic controlează mai multe provincii nord-estice. Spre deosebire de Irak, unde intervenția militară este legitimată de cererea oficială formulată de autoritățile de la Bagdad, în cazul Siriei, Parisul evocă lipsa unui cadru juridic și politic ce ar permite o astfel de intervenție. Totuși, Francois Hollande a promis sprijin militar pentru opoziția democrată siriană, atât în lupta împotriva jihadiștilor, cât și împotriva regimului lui Bashar Al-Assad. De asemenea, de luna trecută Franța livrează armament luptătorilor kurzi.
Kurzii primesc armament
Kurzii primesc arme și muniție și din partea Marii Britanii, și ea membră a coaliției internaționale împotriva SI. Și la Londra se ia în considerare posibilitatea organizării de atacuri aeriene care să vizeze ținte aparținând Statului Islamic, mai ales după uciderea lui David Haines, un britanic angajat în acțiuni umanitare, însă liderii englezi nu au luat încă o decizie în acest sens.
Sprijin sub formă de arme și echipamente militare va fi oferit autorităților irakiene și de către Germania, Albania, Polonia, Danemarca și Estonia, în timp ce Canada și Australia au promis că vor trimite în zonă câteva sute de soldați.
Statele arabe, între angajament și abținere
În ceea ce privește ajutorul umanitar, Arabia Sudită a promis 500 de milioane de dolari pentru Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiați, iar Kuweitul și-a luat angajamentul de a dona 10 milioane de dolari. Donații au promis și Italia, Spania, Irlanda, Luxemburg, Japonia, Elveția, Coreea de Sud sau Noua Zeelandă, în timp ce Marea Britanie, Canada, Franța, Norvegia și Polonia au trimis ajutoare umanitare în zonă.
Cât despre implicarea țărilor arabe în această misiune internațională, părerile sunt împărțite. Există state ca Egiptul care a refuzat să se implice în acțiunile coaliției internaționale în lipsa unui mandat din partea ONU, există cazul Turciei care are rezerve față de implicarea, în acest moment, în operațiuni militare și sunt țările din Liga arabă care se declară dipuse să se implice în lupta contra Statului Islamic, însă nu au făcut precizări clare referitoare la dimensiunea contribuției pe care o vor avea.