Material realizat de Mădălina Stanciu și Adrian Călugăru
După o tăcere îndelungată, vocea Angelei Merkel se aude din nou cu ocazia unor critici adresate, probabil prea târziu, statelor UE și celor balcanice care au preferat să închidă ruta balcanică pentru refugiați. Laureata Premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, nu va avea posibilitatea de a deveni primul președinte ales democratic din Myanmar după mai bine de 50 de ani, după ce Parlamentul a făcut nominalizările candidaților dintre care se va alege viitorul șef de stat. Iar dacă după ani de tensiune, situația pare a se calma în Myanmar, în Kosovo, Parlamentul devine tot mai des scena unor scene desprinse mai degrabă din conflictele armate, după ce legislatorii au întrerupt încă o sesiune parlamentară lansând gaze lacrimogene. Japonia comemorează 5 ani de la cutremurul care a provocat cel mai mare dezastru nuclear după Cernobâl, iar previziunile pentru a rezolva criza de la Fukushima sunt extrem de sumbre. Între timp, Inteligența Artificială pare să fi făcut un imens pas înainte după ce un computer dezvoltat de Google a reușit a doua victorie consecutivă împotriva celui mai bun jucător de Go din lume din ultimii 10 ani. Am selectat 10 titluri despre cele mai importante evenimente din actualitatea internațională, pe lângă câteva materiale aflate ”sub radar”, cărora chiar dacă li se acordă o vizibilitate redusă, credem că merită trecute în revistă.
TITLURILE ZILEI
1. Cancelarul german Angela Merkel a condamnat deciziile ”unilaterale” ale statelor UE de a închide ruta balcanică pentru migranți, informează BBC. Lidera guvernului german a precizat că situația a pus Grecia ”într-o situație extrem de dificilă” și că astfel de hotărâri ar trebui luate de Uniunea Europeană ca un întreg. De menționat că Austria, Slovenia, Croația și statele non-membre ale UE Serbia și Macedonia au acționat pentru a domoli valul de migranți, majoritatea dintre aceștia rămânând blocați în Grecia și riscând să provoace dificultăți majore într-o țară care încă se confruntă cu probleme din cauza crizei economice.
2. Coreea de Nord a lansat două proiectile balistice de rază scurtă în mare, sfidând o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU în acest sens, în timp ce forțele sud-coreene și americane participă la exerciții militare de amploare în regiune, scrie Reuters. Totodată, Phenianul a anunțat joi că a anulat toate înțelegerile cu Coreea de Sud în privința proiectelor de schimburi comerciale și că va ”lichida” toate bunurile Sudului aflate pe teritoriul său. Proiectilele lansate joi au avut o rază de 500 de kilometri și fac parte dintr-un arsenal vast de rachete de rază scurtă deținute de Coreea de Nord, care în prezent dezvoltă un program militar de proiectile de rază lungă și intercontinentală.
3. Cercetătorul Stephen Hawking s-a alăturat altor 150 de oameni de știință de elită din Marea Britanie care susțin rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, afirmând că un vot pentru ieșirea din UE ar însemna ”un dezastru pentru știința Regatului Unit și pentru universitățile sale”, relatează Reuters. Alături de alți membri ai Royal Society, printre care și laureați ai Premiului Nobel, Hawking și-a argumentat poziția împotriva Brexitului, într-o scrisoare publicată în ziarul The Times. Fizicianul s-a referit în motivele pentru ca Marea Britanie să rămână în UE la faptul că aceasta a beneficiat de fonduri substanțiale pentru cercetarea științifică și, totodată, de aportul unor cercetători care au putut lucra în Regat cu ajutorul unor burse de cercetare, fapt care a ajutat atât progresul științific, cât și domeniul cercetării din Marea Britanie.
4. Noul Parlament din Myanmar l-a nominalizat pe unul dintre consilierii apropiați ai liderei pro-democrate Aung San Suu Kyi pentru a deveni primul președinte democrat ales în această țară în ultima jumătate de secol, informează The Guardian. Htin Kyaw, în vârstă de 69 de ani, este licențiat în economie, scriitor și un sfătuitor apropiat al simbolului luptei pentru democrație, căreia însă regimul militar aflat acum la putere nu îi permite să candideze la funcția supremă în stat. Potrivit noii Constituții adoptate recent, în Myanmar președintele este ales de Parlament, ai cărui membri propun în funcție de proporțiile deținute în legislativ un număr de candidați. Kyaw se află pe o listă alături de Henry Van Thio, un candidat al minorității Chin nominalizat t o de Liga Națională pentru democrație condusă de Suu Kyi, precum și doi membri ai Uniunii Solidaritate și Dezvoltare, aflată acum la putere – Khin Aung Myint și Sai Mauk Kham. Alți doi candidați vor fi nominalizați de către armată, care deține de facto 25% dintre mandatele din Parlament. În urma votului pentru desemnarea președintelui, candidatul cu cele mai multe voturi preia șefia statului, în timp ce toți ceilalți candidați vor deține funcția de vicepreședinte.
5. Parlamentarii de opoziție din Kosovo au folosit gaze lacrimogene pentru a sabota o sesiune parlamentară ca formă de protest față de o serie de înțelegeri cu Serbia și Muntenegru, scrie Washington Times. La câteva minute după începutul sesiunii de joi, președintele Parlamentului, Kadri Veseli, a fost obligat să suspende reuniunea după ce o canistră cu gaz lacrimogen a fost deschisă de membrii opoziției. Acesta a fost cel de-al 9-lea protest de acest gen din parlamentul kosovar în ultimele 6 luni. Legislatorii au mai folosit spray-uri cu piper, fluiere și sticle de apă pentru a întrerupe sesiunile parlamentare, ca formă de protest față de o serie de măsuri prin care sunt acordate mai multe puteri etnicilor sârbi care trăiesc în Kosovo. De asemenea, opoziția din parlament respinge și propunerea unui plan de demarcare a graniței cu Muntenegru.
6. Poluarea nucleară de la centrala electrică de la Fukushima, din Japonia, continuă să le dea bătăi de cap autorităților, care se pregătesc să comemoreze 5 ani de la cutremurul care a provocat cel mai mare dezastru nuclear de după Cernobâl, iar veștile proaste continuă prin faptul că se estimează că va mai dura cel puțin 4 ani până când scurgerile de apă radioactivă vor putea fi controlată, scrie The Telegraph. Până acum, se estimează că volumul apei contaminate a depășit 760.000 de tone, care au rezultat în urma amestecului apei de mare folosit la răcirea reactoarelor nucleare care au suferit o topire a miezului radioactiv în urma cutremurului din 11 martie 2011, care a fost urmat de un tsunami puternic ce a lovit centrala de la Fukushima.
7. Fostul președinte brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a fost pus sub acuzare miercuri într-o anchetă privind infracțiuni de spălare de bani, investigație declanșată de procurorii din Sao Paulo, informează The Guardian. Fără a preciza clar care sunt acuzațiile care i se aduc fostului șef de stat, anchetatorii au declarat că suspectează că familia lui da Silva a deținut în mod ilegal un apartament în orașul Guaruja. Acuzațiile vin după ce în urmă cu o săptămână politicianul a fost reținut într-un dosar privind fapte de corupție care au legătură cu gigantul petrolier Petrobras. În aceste condiții, presa braziliană notează că da Silva ar putea accepta, dacă i se va oferi, un post de ministru în guvernul brazilian, ceea ce i-ar aduce o oarecare protecție în fața urmăririi penale. De altfel, unii memebrii ai Partidului Muncitorilor ar face chiar presiuni ca președinta Dilma Rousseff să-i ofere fostului șef de stat un potrofoliu ministerial. Pe de altă parte, potrivit unor surse apropiate lui da Silva, deși presiunea politicienilor are un oarecare efect, fostul președinte ar avea rezerve în ceea ce privește acceptarea unei funcții în cadrul executivului.
8. Abu Omar al-Shishani, „ministru de război” al ISIS, cunoscut și ca Omar Cecenul, ar fi în viață, a anunțat joi Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), potrivit Reuters. Directorul OSDO, Rami Abdulrahman, a precizat că membrul grupării teroriste a fost rănit grav, dar este încă în viață, fiind transportat la o bază a Statului Islamic, din Raqqa, pentru tratament. Anunțul OSDO vine în contextul în care cu o zi înainte au apărut informații cu privire la o posibilă ucidere a apropiatului liderului Statului Islamic, în timpul unui raid al aviației americane, în Siria.
9. Tot mai multe voci, la nivel mondial, cer ca atrocitățle comise împotriva creștinilor și a membrilor altor minorități religioase din Orientul Mijlociu să fie catalogate drept genocid, informează The Guardian. Cele mai multe ucideri ale membrilor acestor comunități au fost comise, în ultima perioadă, în zonele din Irak și Siria, aflate sub controlul Statului Islamic. Astfel, o organizație catolică de caritate avertizează că în termen de cinci ani, creștinismul ar putea dispărea din Irak, arată sursa citată. În acest context, fostul secretar de stat american, Hillary Clinton, membrii Parlamentului European, precum și cei ai Legislativului de la Londra se numără printre cei care au folosit termenul de genocid atunci când au condamnat persecuțiile asupra creștinilor din Orientul Mijlociu. ”În acest al treilea război mondial pe care îl purtăm este comisă o formă de genocid”, a declarat și Papa Francisc, referidu-se la situația din această regiune a lumii.
10. Programul de inteligență artificiala AlphaGO creat de Google a obținut a doua victorie împootriva celui mai bun jucător de Go din lume, sud-coreeanul Lee Sedol, informează The Guardian. AlphaGo l-a învins miercuri pentru prima dată pe Lee Sedol, de 18 ori câștigător al Campionatului Modial, rezultat care a produs un adevărat șoc în rândul jucătorilor de Go. Asta în condițiile în care mulți s-ar fi așteptat să mai treacă încă un deceniu până când un calculator va reuși să stabilească o astfel de performanță. Extrem de surprins s-a declarat și jucătorul sud-coreean după ce a fost învins pentru prima dată de AlphaGo, în timp ce reprezentanții Google au comparat victoria supercaluculatorului cu aselenizarea.
”SUB RADAR”
- Nivelul curent de ostilitate în relațiile dintre SUA și Rusia au fost cauzate în parte de tratamentul disprețuitor al Washingtonului față de îngrijorările de securitate ale Moscovei apărute ca o consecință a încheierii Războiului Rece, a precizat William Perry, fost secretar american al Apărării al lui Bill Clinton între 1994 și 1997, potrivit The Guardian. Fostul oficial a subliniat că în ultimii 5 ani intervențiile militare ordonate de Vladimir Putin în Ukraina, Siria sau altundeva sunt cele care au condus spre o spirală negativă a relațiilor între Est și Vest la nivel geopolitic. Dar Perry a adăugat că în timpul mandatului său, cooperarea între armatele celor două state s-a îmbunătățit rapid, la doar câțiva ani după prăbușirea fostei Uniuni Sovietice, iar aceste beneficii au fost inițial atribuite mai mult ca rezultatului acțiunilor SUA decât ale Rusiei. Potrivit lui Perry, una dintre principalele cauze ale răcirii relațiilor SUA-Rusia a constituit-o expansiunea NATO ”mult prea accelerată”, astfel încât deși Rusia începuse să perceapă că NATO nu îi este dușman, și-a manifestat îngrijorarea cu privire la aderarea unor state cu care aceasta se învecinează.
- O activistă pentru drepturile cetățenilor americani de a deține arme de foc a fost grav rănită după ce a fost împușcată de fiul ei de 4 ani, care se afla pe bancheta din spate a unei mașini pe care Jamie Gilt, de 31 de ani, o conducea, scrie CNN. Femeia a fost dusă la spital și se află în stare stabilă. Un adjunct al șerifului din Putnam County se afla în patrulare atunci când a observat o camionetă oprită între benzile șoselei și a găsit-o pe femeia rănită pe locul șoferului, gesticulând pentru a fi ajutată. Se pare că băiatul acesteia a împușcat-o accidental, iar glonțul de calibrul 45 mm i-a pătruns acesteia prin spate și a ieșit prin zona abdominală.
- Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol din lume, are nevoie de un împrumut de opt miliarde de dolari de la băncile internaționale, informează The Wall Street Journal, citat de Business Insider. Asta în condițiile în care țara a înregistrat, în 2015, un deficit record de 100 de miliarde de dolari, în special din cauza scăderii prețului petrolului. Este pentru prima dată în ultimul deceniu când Arabia Saudită are nevoie de un împrumut atât de consistent. Arabia Saudită conduce o coaliție formată din mai multe state arabe care încearcă să reinstaureze în Yemen guvernul recunoscut internațonal, care a fost îndepărart în 2015 de rebelii houthi, sprijiniți de Iran.
- Inventatorul medicamentului din cauza căruia jucătoarea rusă de tenis Maria Sharapova a fost deistată pozitiv la un test de doping, avertizează că includerea meldonium-ului pe lista substanțelor interzise de Agenția Mondială Anti-Doping (WADA) ar putea duce la moartea multor atleți, informează RT.com. ”Interzicerea medicamentului este o crimă”, a atras atenția cercetătorul leton Ivars Kalvins, care a explicat că meldonium protejează inimile sportivilor, în condițiile în care aceștia depun eforturi fizice ieșite din comun. Potrivit inventatorului, decizia WADA de a include acest medicament pe lista substanțelor interzise, începând de la 1 ianuarie 2016, ”îi privează pe sportivi de șansa de a se proteja și de a-și salva viețile”.