Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
GERMANIA
Drapelul țării: este format din trei benzi orizontale egale colorate în negru (aflat în partea superioară), roșu și auriu; aceste culori au jucat un rol important în istoria germană și pot fi urmărite înapoi la stindardul medieval al Sfântului Împărat Roman – un vultur negru cu gheare roșii și cioc pe un câmp de aur.
ISTORIC: Germania are cea mai mare economie din Europa și este a doua cea mai populată țară de pe continent (după Rusia), fiind un jucător cheie în organizațiile economice, politice și de apărare ale continentului. Luptele pentru putere din Europa au implicat Germania în două războaie mondiale devastatoare în prima jumătate a secolului al XX-lea și au lăsat țara în 1945 ocupată de către puterile Aliate victorioase ale Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Franței și Uniunii Sovietice. Odată cu începutul Războiului Rece au fost create în 1949 două state germane: Republica Federală Germania (RFG) în vest și Republica Democrată Germană (RDG) în est. RFG-ul democratic s-a integrat în organizațiile-cheie economice și de securitate occidentale, Comunitatea Europeană (în prezent Uniunea Europeană) și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în timp ce RDG-ul comunist a fost în prima linie a Pactului de la Varșovia condus de sovietici. Declinul URSS și finalul Războiului Rece au permis reunificarea germană în 1990. De atunci, Germania a cheltuit fonduri considerabile pentru a aduce productivitatea și salariile din est la standardele vestice. În ianuarie 1999, Germania și alte 10 țări din UE au introdus o monedă de schimb europeană comună, euro.
GEOGRAFIE
Localizare: se află în Europa Centrală, mărginită de Marea Baltică și Marea Nordului, între Țările de Jos și Polonia și la sud de Danemarca.
Coordonate geografice: 51 00 N, 9 00 E
Suprafața totală: 357.022 kilometri pătrați, din care uscat: 348.672 km pătrați și 8.350 km pătrați de ape
Granițe: 3.694 kilometri
Țări învecinate: Austria 801 km; Belgia 133 km; Cehia 704 km; Danemarca 140 km; Franța 418 km; Luxemburg 128 km; Țările de Jos 575 km; Polonia 447 km; Elveția 348 km
Țărmuri: 2.389 kilometri
Ape maritime: ape teritoriale: 12 mile marine; zona economică exclusivă: 200 mile marine; platoul continental:
200 m adâncime sau până la adâncimea de exploatare
Climat: temperat și marin, cu ierni și veri răcoroase, înnorate și umede; ocazional apar vânturi calde de munte (foehn).
Relief: zone joase în nord, zone înalte în centru, Alpii bavarezi în sud
Altitudini extreme: cea mai joasă: Neuendorf bei Wilster -3.5 m; cea mai înaltă: Zugspitze 2.963 m; altitudine medie: 263 m
Resurse naturale: cărbune, lignit, gaze naturale, minereu de fier, cupru, nichel, uraniu, potasiu, sare, materiale de construcție, cherestea, teren arabil
Utilizarea terenurilor: terenuri folosite în agricultură: 48% (estimare din 2018), dintre care: terenuri arabile: 34,1% (estimare din 2018), recolte permanente: 0,6% (estimare din 2018), pășuni permanente: 13,3% (estimare din 2018); păduri: 31,8% (estimare din 2018); altele: 20,2% (estimare din 2018)
Terenuri irigate: 5.056 kilometri pătrați (în 2020)
Lacuri majore (după suprafața în kilometri pătrați): lacuri cu apă dulce: Lacul Bodensee/Lacul Constanța (împărțit cu Elveția și Austria): 540 kilometri pătrați; lacuri cu apă sărată: Stettiner Haff/Zalew Szczecinski (împărțit cu Polonia): 900 kilometri pătrați
Râuri majore (după lungimea în kilometri): Dunărea – sursa fluviului (împărțită cu Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Moldova și România – gura de vărsare): 2.888 kilometri, Elba – gura de vărsare (împărțită cu Cehia – sursa fluviului): 1.252 kilometri, Rinul (împărțit cu Elveția – sursa fluviului, Franța și Olanda – gura de vărsare): 1.233 kilometri
Bazine hidrografice majore: drenaj Oceanul Atlantic: Rin-Maas (198.735 kilometri pătrați), (Marea Neagră) Dunărea (795.656 kilometri pătrați)
Distribuția populației: Germania este a doua cea mai populată țară din Europa. Populația este distribuită destul de uniform în cea mai mare parte a țării, zonele urbane atrăgând populații mai mari și mai dense, în special în partea de vest a statului industrial Renania de Nord-Westfalia.
Dezastre naturale: inundații
Notă: locație strategică în Câmpia Nord-Europeană și de-a lungul intrării în Marea Baltică; majoritatea râurilor majore din Germania – Rinul, Weser, Oder, Elba – curg spre nord; Dunărea, care are originea în Pădurea Neagră, curge spre est
POPULATIE
Populatie: 84.220.184 (estimare din 2023)
Rata natalității: 9,02/1.000 de oameni (estimare din 2023)
Rata mortalității: 11,97/1.000 de oameni (estimare din 2023)
Populatie urbană: 77,8% din populația totală (în 2023)
Cele mai mari orașe: Berlin – capitala (3,574 milioane de locuitori), Hamburg (1,788 milioane de locuitori), München (1,576 milioane de locuitori), Köln (1,144 milioane de locuitori), Frankfurt (796.000 de locuitori)
Rata mortalitatii infantile: totală: 3,14/1.000 de nașteri vii (estimare din 2023); la băieți: 3,51/1.000 de nașteri vii; la fete: 2,76/1.000 de nașteri vii
Speranta de viata la naștere: 81,72 ani; barbati: 79,37 ani, femei: 84,2 ani
Limbi vorbite: germana (oficială); daneza, frizona, soraba și romani sunt limbi oficiale minoritare; germana joasă, daneză, frizona de nord, frizona sater, soraba inferioară, soraba superioară și romani sunt recunoscute ca limbi regionale în conformitate cu Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare
Grupuri etnice: germani 86,3%, turci 1,8%, polonezi 1%, sirieni 1%, români 1%, altele/apatrizi/nespecificat 8,9% (estimare din 2020)
Religii: romano-catolicism 26%, protestantism 23,7%, islam 3,6%, altele 4,8%, niciuna 41,9% (estimare din 2021)
POLITICA
Numele țării:
Forma convențională lungă: Republica Federală Germania
Forma convențională scurtă: Germania
Forma locală lungă: Bundesrepublik Deutschland
Forma locală scurtă: Deutschland
Etimologia numelui țării: galii (celții) din Europa de Vest s-ar fi putut referi la triburile germanice nou sosite care s-au stabilit în zonele învecinate la est de Rin în timpul primelor secole î.Hr. ca „Germani”, termen pe care romanii l-au adoptat ca „Germania”; denumirea nativă „Deutsch” provine din vechea germană superioară „diutisc” care înseamnă „a poporului”
Forma de guvernământ: republică federală parlamentară
Capitala: Berlin, coordonate geografice: 52 31 N, 13 24 E
Diviziuni administrative: 16 state (Länder, singular – Land); Baden-Württemberg, Bayern (Bavaria), Berlin, Brandenburg, Bremen, Hamburg, Hessen (Hesse), Mecklenburg-Vorpommern (Mecklenburg-Pomerania de Vest), Niedersachsen (Saxonia Inferioară), Nordrhein-Westfalen (Renania de Nord-Westfalia), Rheinland-Pfalz (Renania-Palatinat), Saarland, Sachsen (Saxonia), Sachsen-Anhalt (Saxonia-Anhalt), Schleswig-Holstein, Thüringen (Thuringia); notă – Bayern, Sachsen și Thüringen se referă la ele însele ca state libere (Freistaaten, singular – Freistaat), în timp ce Bremen se numește un Oraș Hanseatic Liber (Freie Hansestadt), iar Hamburg se consideră un Oraș Liber și Hanseatic (Freie und Hansestadt).
Independența: 18 ianuarie 1871 (înființarea Imperiului German); împărțită în patru zone de ocupație (Marea Britanie, SUA, URSS și Franța) în 1945 după al Doilea Război Mondial; Republica Federală Germania (RFG sau Germania de Vest) proclamată la 23 mai 1949 și includea fostele zone ale Regatului Unit, SUA și Franței; Republica Democrată Germană (RDG sau Germania de Est) proclamată la 7 octombrie 1949 și includea fosta zonă a URSS; Germania de Vest și Germania de Est s-au unit la 3 octombrie 1990; toate cele patru puteri au renunțat oficial la drepturi la 15 martie 1991; date anterioare notabile: 10 august 843 (Francia de Est stabilită din divizarea Imperiului Carolingian); 2 februarie 962 (încoronarea lui Otto I, recunoscut ca primul împărat al Sfântului Imperiu Roman)
Ziua Națională: Ziua Unității Germane, 3 octombrie (1990)
Constituția: Precedenta constituție a fost redactată în 1919 (Constituția de la Weimar); cea actuală a fost redactată în perioada 10-23 august 1948, aprobată la 12 mai 1949, promulgată la 23 mai 1949, intrată în vigoare la 24 mai 1949. Amendamentele sunt propuse de Parlament; adoptarea în lege necesită votul majorității a două treimi atât din partea Bundesrat (camera superioară) cât și a Bundestag (camera inferioară) a Parlamentului; articolele, inclusiv cele privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu pot fi modificate; constituția a fost modificată de multe ori, ultima dată în 2020; notă – la începutul anului 2021, guvernul federal german a introdus un proiect de lege pentru a include drepturile copiilor în constituție;
Cetățenia: cetățenia nu se dobândește prin naștere; cel puțin un părinte trebuie să fie cetățean german sau un străin care a locuit în Germania cel puțin 8 ani; este posibil să ai dublă cetățenie, dar este necesară o permisiune prealabilă a guvernului;
Sistem juridic: sistemul de drept civil
Drept de vot: de la 18 ani; este universal; votul de la 16 ani este permis la anumite alegeri regionale și municipale;
Puterea executivă: Șeful statului: președintele Frank-Walter Steinmeier (din 19 martie 2017)
Șeful guvernului: cancelarul Olaf Scholz (din 8 decembrie 2021)
Alegeri/numiri: Președintele este ales indirect de către o Convenție Federală formată din toți membrii Parlamentului Federal (Bundestag) și un număr echivalent de delegați aleși indirect de către parlamentele landurilor. Mandatul președintelui este de cinci ani, fiind eligibil pentru două mandate. După alegerile pentru Parlamentul Federal partidul sau coaliția cu cei mai mulți reprezentanți alege de regulă cancelarul, care este numit de către președinte pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit.
Puterea legislativă: Parlamentul sau Parlamentul bicameral este format din: Consiliul Federal sau Bundesrat (69 de locuri statutare, 71 actuale; membri numiți de fiecare dintre cele 16 guverne de stat) și Dieta Federală sau Bundestag (736 de locuri statutare, 736 pentru mandatul 2021-2025 – totalul de locuri poate varia în fiecare mandat electoral; include în prezent 4 locuri pentru membri independenți; aproximativ jumătate din membri aleși direct în circumscripții cu mai multe locuri prin vot cu reprezentare proporțională și aproximativ jumătate aleși direct în circumscripții cu un singur loc prin vot cu majoritate simplă; mandatul membrilor depinde asupra statelor pe care le reprezintă).
Puterea juridică: Curtea Federală de Justiție (instanța este formată din 127 de judecători, inclusiv președintele instanței, vicepreședinții, președinții judecătorilor, alți judecători și organizată în 25 de Senate subdivizate în 12 complete civile, 5 complete penale și 8 complete speciale); Curtea Constituțională Federală sau Bundesverfassungsgericht (constă din 2 Senate, fiecare subdivizată în 3 camere, fiecare cu un președinte și 8 membri)
Partide politice:
Alianța ’90/Verzii (Ricarda Lang și Omid Nouripour)
Alternativa pentru Germania sau AfD (Alice Weidel și Tino Chrupalla)
Uniunea Creștin-Democrată sau CDU (Friedrich Merz)
Uniunea Creștin-Socială sau CSU (Markus Soeder)
Partidul Liber Democrat sau FDP (Christian Lindner)
Votanții Liberi (Hubert Aiwanger)
Stânga sau Die Linke (Janine Wissler și Martin Schirdewan)
Partidul Social Democrat sau SPD (Saskia Esken și Lars Klingbeil)
COMUNICAȚII
Emisii media: un amestec de posturi TV și radio administrate public și privat; 70 de radiodifuzori publici naționali și regionali concurează cu aproape 400 de posturi TV naționale și regionale private; peste 90% din gospodării au TV prin cablu sau satelit; sute de posturi de radio, inclusiv mai multe rețele radio naționale, rețele radio regionale și un număr mare de posturi de radio locale;
Codul de internet al țării: .de
Utilizatori de internet: 75,53 de milioane (estimare din 2021), reprezentând 91% din populație (estimare din 2021);
ARMATA ȘI SECURITATE
Cheltuieli: 1.6% din PIB (estimare din 2023), 1.5% din PIB (estimare din 2022), 1.5% din PIB (2021), 1.5% din PIB (2020), 1.4% din PIB (2019);
Efectiv militar: aproximativ 185.000 de angajați activi ai forțelor armate (62.000 armată; 16.000 marină; 27.000 forțe aeriene; 20.000 servicii medicale, 14.000 comandamente cibernetice și spațiale informaționale; 45.000 altele, inclusiv personalul central, sprijin, logistică etc.) (2023);
Notă: Misiunea de bază a Bundeswehr este apărarea Germaniei și a partenerilor săi din NATO. Are o gamă largă de sarcini în timp de pace, inclusiv managementul crizelor, securitatea cibernetică, descurajarea, securitatea internă, ajutor umanitar și de asistență în caz de dezastre și operațiuni internaționale de menținere a păcii și de stabilitate. Ca membru cheie al NATO și al UE, Bundeswehr operează de obicei într-un mediu de coaliție, iar capacitățile sale se bazează în mare parte pe obiectivele și nevoile de planificare ale NATO și ale UE. A participat la o serie de misiuni NATO și UE în Europa, Africa și Asia, precum și la operațiuni maritime globale. Contribuie, de asemenea, cu forțe la misiunile ONU de menținere a păcii.
Bundeswehr a fost înființată în 1955. La apogeul Războiului Rece în anii 1980, avea aproape 600.000 de oameni, peste 7.000 de tancuri și 1.000 de avioane de luptă. În plus, peste 400.000 de soldați din alte țări NATO — inclusiv aproximativ 200.000 de militari americani — erau staționați în Germania de Vest. În anii de după prăbușirea Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece, Bundeswehr s-a micșorat cu peste 60% în dimensiune (peste 90% în tancuri și aproximativ 80% în avioane), în timp ce finanțarea a scăzut de la aproape 3% din PIB și peste 4% din cheltuielile guvernamentale la mijlocul anilor 1980 la 1,2% și, respectiv, 1,6%. În anii 2010, capacitatea Bundeswehr de a-și îndeplini angajamentele de securitate regională s-a deteriorat. Anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 și atacul pe scară largă asupra Ucrainei în 2022 au condus la un accent reînnoit pe rolul de lider al Germaniei în apărarea europeană și în NATO și la eforturile de a spori finanțarea Bundeswehr pentru a îmbunătăți pregătirea, modernizarea și extinderea.
Dispute transnaționale: niciuna
Refugiați și persoane dislocate în interiorul granițelor: 664.238 (Siria), 183.631 (Afganistan), 151.254 (Irak), 64.496 (Eritreea), 47.658 (Iran), 38.755 (Turcia), 32.155 (Somalia), 13.334 (Rusia), 13.334 (Rusia), 15, 2 (Rusia) 6.257 (Serbia și Kosovo), 6.912 (Etiopia), 5.532 (Azerbaidjan) (la jumătatea anului 2022); 1.118.205 (Ucraina) (din 12 noiembrie 2023)
