Japonia a realizat un prim pas către revizuirea constituţiei postbelice prin adoptarea la 1 iulie 2014 a unei propuneri de reinterpretare a articolului 9 astfel încât să permită exercitarea dreptului la apărare colectivă. Implicaţiile reale ale acestei decizii depind în mare măsură de legislaţia adoptată pe baza acestei reinterpretări, legi care vor fi supuse Dietei începând din toamnă sau primăvară.
Constituţia adoptată de Japonia după cel de-al Doilea Război Mondial sub tutela SUA limitează profund rolul şi funcţia armatei, care a devenit o Forţă de Auto-Apărare. Mai precis, Articolul 9 din constituţie interzice războiul şi forţa armată ca mijloace de rezolvare a disputelor internaţionale. Reinterpretarea acestui articol a fost posibilă printr-o decizie executivă a Cabinetului lui Shinzo Abe. Acest acord al tuturor miniştrilor care compun Cabinetul nu a fost supus unei deliberări din partea Curţii Supreme a Japoniei, curtea constituţională, deoarece încă nu au fost luate anumite măsuri concrete pe baza reinterpretării precum adoptarea unor amendamente ale constituţiei sau legi care să modifice atribuţiile armatei. Asemenea aspecte pot fi adoptate doar în Dietă şi prin procedura legislativă parlamentară clasică.
Reinterpretarea articolului 9 conferă Japoniei un drept la apărare colectivă, mai precis poate trimite trupe în vederea apărării unui aliat. Dar această interpretare este însoţită de condiţii destul de restrictive în privinţa utilizării acestei opţiuni precum: ,,doar în măsura în care existenţa statului este ameninţată, şi există pericole clare la adresa dreptului la viaţă, libertate şi fericire a poporului datorită unui atac asupra Japoniei sau a statelor cu legături strânse.’’ Alte două condiţii ale dreptului la apărare colectivă sunt: lipsa oricăror alte mijloace de soluţionare a disputei şi ca forţa utilizată să fie minimul necesar rezolvării conflictului.
În ciuda acestor aspecte privind implicaţiile interpretării şi condiţiile care o însoţesc, opinia publică a fost predominant împotriva acestei decizii. Un sondaj realizat de Kyodo News după reinterpretare, afirmă că 54.4% sunt împotrivă şi doar 34.6% sunt de acord cu respectiva decizie. Mentalitatea pacifistă adoptată în perioada postbelică este aparent puternic întipărită în conştiinţa populaţiei care se teme de implicarea Japoniei în războaie care nu o privesc. Dar precum vom vedea asemenea temeri sunt nefondate în actualul context.
În privinţa reacţiilor internaţionale, China şi Coreea de Sud au criticat vehement această mişcare şi au exprimat temeri în privinţa faptului că dreptul la apărare colectivă este doar un prim pas către o posibilă resurgenţă a agresiunii Japoniei, de pe urma căreia în al Doilea Război Mondial ambele state au avut de suferit. SUA a sprijinit decizia Japoniei deoarece consolidează relaţia celor două state stabilită în urma Acordului de Securitate. Japonia demonstrează astfel că este un partener capabil şi că este dispus să-şi asume şi posibilele costuri şi nu doar beneficiile unei relaţii de apărare bilaterale. Alte state care şi-au exprimat sprijinul sunt Australia şi Filipine, care au de asemenea acorduri de securitate cu SUA.
Astfel, principalul motiv şi avantaj al reinterpretării constituţiei este reprezentat de consolidarea parteneriatului dintre Japonia şi SUA. Ambele state au de câştigat dar în special Japonia care reuşeşte astfel să obţină un angajament credibil din partea SUA în cazul în care disputa sa cu China asupra Insulelor Senkaku/Diaoyu din Marea Chinei de Est escaladează în conflict armat. În acest context, Japonia îşi consolidează şi poziţia sa faţă de înarmarea militară opacă a Chinei. Iar în ansamblu, dreptul la apărare colectivă permite Japoniei să joace un rol mai important în securitatea regională şi globală.
Deşi impactul şi consecinţele deciziei de a reinterpreta constituţia vor putea fi observate după implementarea unor măsuri concrete, asta nu va însemna că comportamentul Japoniei pe plan extern se va schimba drastic. În primul rând, rolul şi atribuţiile fundamentale ale Forţei de Auto-Apărare nu se vor schimba în mod radical, cel puţin nu imediat. Condiţiile ce însoţesc reinterpretarea constrâng foarte mult opţiunile Japoniei. Totuşi, criticii acestei decizii afirmă că această acţiune va conduce eventual la o remilitarizare a Japoniei, dar trebuie ţinut cont că reinterpretarea şi revizuirea constituţiei sunt lucruri fundamental diferite. Reviziuirea constituţiei poate fi realizată doar în cadrul Dietei, unde Shinzo Abe are de infruntant o opoziţie mai puternică şi prin urmare este foarte puţin probabil că vor exista pe viitor schimbări radicale.