Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
De la legalizarea avortului la drepturile transsexualilor, grupurile minoritare s-au unit pentru a deveni o forță formidabilă care să producă schimbarea. O țară mică din America Latină, Uruguay, a adoptat în ultimii șase ani o serie de legi inovatoare care au condus-o spre titlul de Țară a Anului în 2013, conform publicației The Economist.
Deși președintele Jose Mujica și coaliția sa de centru-stânga au fost lăudați în presa internațională pentru reformele îndrăznețe adoptate, în spatele acestor legi stau peste 3.000 de activiști ai societății civile, care au pus presiune asupra guvernului pentru a adopta schimbările propuse. Astfel, președintele José “Pepe” Mujica și coaliția sa de centru-stânga au promovat legi radicale pentru legalizarea avortului, a consumului de marijuana, drepturile transsexualilor, căsătoria între persoane de același sex și adopție, ignorând controversele și asumându-și măsurile inovatoare. Un lucru mai puțin știut este însă că, în spatele schimbării la față a Uruguayului, se află o serie de activiști ai societății civile care au făcut aceste schimbări posibile, scrie The Guardian.
”Acum 10 ani, aceste legi ar fi fost inacceptabile”, a declarat Michelle Suarez, o membră a grupului LGBT Ovejas Negras (Oile Negre). Suarez este primul transsexual care a absolvit o facultate, pe cea de Drept, în Uruguay. Tot Suarez a inițiat proiectul de lege pentru permiterea căsătoriilor gay, ce a fost adoptat de parlament anul trecut. Broad Front (Frontul Larg), coaliția de guvernământ, nu a câștigat alegerile în 2004 din cauza unei astfel de abordări. Această agendă liberală a fost concepută datorită mișcărilor sociale, sistematic alienate de puterea politică. În ultimele decenii, activiștii sociali au lucrat împreună pentru a strânge un public mai larg care să aibă o influență politică mai mare.
În ultimele decenii, activismul a luat o turnură colaborativă, ce a permis organizațiilor ce sprijină minoritățile sexuale să se alieze în a căpăta influență politică. Iar acest lucru a devenit foarte vizibil. Dacă în anii 1990 paradele gay pride atrăgeau aproximativ 300 de participanți, în 2013 au fost prezente peste 30.000 de persoane ce au manifestat pentru drepturile comunității LGBT.
Cheia colaborării dintre asociații, spune sociologul Diego Pieri, a fost găsirea unui inamic comun – ”gândirea conservatoare a țării și structurile sociale intolerante și ipocrite”.
Cu toate acestea, unele cauze au avut mai mult succes decât altele. Începând cu anul 1985, au fost adoptate numeroase proiecte de lege pentru decriminalizarea avortului, precum legea din 2008, față de care președintele de atunci Tabare Vazquez și-a exprimat dreptul de veto în ciuda faptului că partidul său a susținut-o.
Separarea Bisericii de Stat în Uruguay a avut loc încă din 1917, ceea ce înseamnă că valorile religioase au avut o influență mai mică asupra politicilor țării. Când Mujica a devenit președinte în 2010, a promis că nu va utiliza dreptul de veto asupra reformelor promovate de societatea civilă, în ciuda opoziției făcute de Biserica Catolică. Legalizarea avortului a fost într-un final adoptată în 2012. Celiberti consideră că sistemul politic dominat de bărbați a contribuit la întârzierea reformelor. „Deciziile asupra drepturilor femeilor ating esența patriarhatului, care este imprimată pe tot spectrul politic”, declară aceasta.
Totuși, nu toate reformele liberale au necesitat o perioadă la fel de lungă de negocieri precum legea avortului. Propunerea de a introduce o piață a canabisului controlată de către stat a fost aprobată cu ușurință, Uruguay devenind prima țară din lume în care legea permite creșterea, vânzarea și consumul de marijuana.
Un rol important în acestă schimbare l-a avut societatea civilă, formată din asociații precum Proderechos. În cei cinci ani în care au militat pentru introducerea reformelor, tineri, susținători ai mișcării feministe și organizații studențești s-au aliat cu experți în sănătate și ONG-uri pentru a introduce dezbaterea cu privire la droguri în topul subiectelor de pe agenda politică.
Zeci de ani de campanii persistente au pavat calea pentru ca Uruguay să devină o societate mai deschisă, integrată și tolerantă, dar, potrivit activiștilor, nu este timp pentru suficiență. Mai sunt multe de făcut pentru a obține egalitatea, în special în zonele rurale. „În cazul în care doi băieți se sărută în unele suburbii din Montevideo sau în țară, există riscul de violență fizică”, a mai declarat același Diego Sempol.
