Home / A fost azi în lume / 2022 / Analiză – Cel mai sever pachet de sancțiuni din istoria Rusiei
KYIV, UKRAINE - FEBRUARY 21. Foto: Chris McGrath/Getty Images

Analiză – Cel mai sever pachet de sancțiuni din istoria Rusiei

Material realizat de Dora Timar

Comisia Europeană a anunțat pe 27 februarie aplicarea celor mai dure sancțiuni financiare împotriva agresiunii susținute de guvernul Rusiei în Ucraina. Potrivit declarațiilor, această decizie a fost luată cu intenția de “a paraliza” capacitatea Băncii Centrale a Rusiei de a proteja sistemul financiar din țară de sancțiunile economice. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că sancțiunile vor lovi sectorul financiar, energetic și cel al transporturilor, fiind menite să “atingă” 70% din sectorul bancar al Rusiei, precum și companiile cheie deținute de stat. 

Alături de Uniunea Europeană, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a comunicat faptul că Rezerva Federală va impune un număr semnificativ de sancțiuni asupra Băncii Centrale a Rusiei. Sancțiunile urmăresc să limiteze, de asemenea, accesul Rusiei la tehnologie, decizie care, conform președintelui american Joe Biden, va îngrădi capacitatea Rusiei de a avansa în sectorul militar și aerospațial. Casa Albă a oferit într-un comunicat de presă anunțul conform căruia restricțiile vor afecta “semiconductorii, telecomunicațiile, securitatea criptată, laserele, senzorii, sistemele de navigație, avioanele și tehnologia maritimă”. Guvernul SUA a decis sancționarea a 13 companii majore, inclusiv a gigantului energetic Gazprom și a celei mai mari instituții financiare rusești, Sberbank, precum și a oligarhilor ruși alături de familiile acestora.  Casa Albă a anunțat sancționarea inclusiv a indivizilor și companiilor aparținând Belarusului, țară a cărui guvern a fost strâns implicat în desfășurarea forțelor armate alături de Rusia. 

Deconectarea Rusiei de la SWIFT

Sursă foto: Al Jazeera

Criticați la nivel internațional pentru întârziere în stabilirea și aplicarea sancțiunilor asupra Rusiei, liderii occidentali au justificat așteptarea momentului potrivit din prima etapă a războiului. Aceștia au decis excluderea parțială a Rusiei de la sistemul SWIFT, primul pas către deconectarea țării de la sistemul financiar internațional. SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este un sistem, cu sediul în Belgia, de comunicare prin mesaje codate între băncile din întreaga lume, asigurând o transmitere electronică a fondurilor în deplină securitate și siguranță. Are menirea de a garanta că tranzacțiile internaționale și plățile au loc la termenul stabilit în cel mai sigur mod posibil. Țările care sunt deconectate de la sistemul SWIFT, precum a fost Iran în anul 2012, sunt forțate să se bazeze pe tranzacții ale unei ere apuse, utilizând bani cash și tranzacții de tip barter. Guvernele vestice nu au întârziat în aplicarea sancțiunilor, după cum sunt criticate de o parte din formatorii de opinie, ci au analizat modalitatea de pedepsire a guvernului de la Moscova în așa fel încât să evite o pierdere economică majoră în propriile țări. Prețurile gazului natural sunt extrem de ridicate în Europa, iar sancționarea Rusiei ar putea determina creșterea cu încă pe atât. Eliminarea integrală a Rusiei din SWIFT ar determina dificultăți pentru instituțiile financiare de a trimite bani înăuntrul și în afara țării, oferind un șoc companiilor rusești și, implicit, clienților străini. Taxarea doar a anumitor instituții din Rusia ar putea totuși permite schimbul de petrol și gaze rusești. 

Sursă foto: The Guardian

Rezerva Băncii Centrale a Rusiei

Sancțiunile aplicate asupra băncilor centrale au un potențial periculos masiv, fiind posibilă falimentarea completă a sistemului rusesc de bănci și împingerea monedei naționale, rubla, către devalorizare. Rubla nu ar mai fi o valută convertibilă și ar reveni la statutul de pseudo valută al timpurilor sovietice: o monedă utilizată cu scopul de ținere a evidenței tranzacțiilor în țară, dar lipsită de abilitatea de a cumpăra bunuri sau servicii în piețele internaționale.

Decizia de a sancționa banca centrală a unei națiuni aparținând G20 este fără precedent. În mod normal, Băncile Centrale au imunitate suverană. Sancționarea Băncii Centrale a Rusiei a survenit în mod explicit pentru a dezarma statul rus de rezerva acumulată pe parcursul ultimilor 8 ani  (din momentul anexării Crimeei), rezervă în valoare de 630 miliarde de dolari, destinați protejării de sancțiuni economice și utilizării ca fond de urgență pentru război. Analiștii consideră noile sancțiuni drept o armă unică, concepută pentru o situație la fel de unică. 

Deși Banca centrală a Rusiei deține 630 miliarde de dolari în valute străine, acea rezervă pe care guvernul Rusiei se bazează este controlată de băncile centrale din străinătate, adică de Banca Centrală Europeană și de Rezerva Federală a Statelor Unite. Economistul Michael Bernstam a explicat faptul că într-o lume modernă, digitalizată și interdependentă, banii aflați în rezerve străine nu pot fi utilizați fără aprobarea unei bănci centrale, și a subliniat dependența cetățenilor ruși de importul de hrană, îmbrăcăminte și utilități, care deși indispensabile, devin aproape imposibil de achiziționat odată cu aplicarea celor mai dure sancțiuni. “Dacă datorezi băncii 10.000 de dolari, ai o problemă, dar dacă datorezi băncii 10 miliarde de dolari, banca are o problemă” – o zicală cunoscută care poate fi aplicată în prezent, conform lui Bernstam. Societatea occidentală datorează colectiv statului rus sute de miliarde de dolari, dar asta nu este problema lor, ci este o problemă uriașă a Rusiei deoarece un lucru pe care orice debitor îl poate face este să nu plătească atunci când i se solicită. Guvernul Rusiei are 132 miliarde de dolari în rezerve sub formă de aur pe care le-ar putea utiliza într-o situație de criză. Cu toate acestea, majoritatea potențialilor clienți care ar cumpăra aurul ar fi amenințați cu sancțiuni la nivel global. Până și aliații chinezi ar putea refuza un astfel de transfer din cauza implicațiilor logistice și de securitate inconveniente de a transfera aurul într-o călătorie de-a lungul Siberiei. Guvernul Rusiei deține și 84 miliarde de dolari de active denominate în yuan renminbi, moneda națională a Chinei. Rezervele de renminbi ar fi utile doar pentru a cumpăra în China, și nu ar rezolva problema reală de a susține rubla ca o valută care oferă încredere. Guvernul chinez nu are puterea de a oferi acea încredere rușilor, doar băncile centrale vestice deținând o astfel de capacitate.

Democrațiile unite pentru a sancționa încălcarea suveranității

Cele mai mari democrații din lume s-au reunit pentru aplicarea sancțiunilor economice asupra indivizilor și companiilor rusești. De asemenea, familiile celor vizați vor primi sancțiuni concordante. Liderii din Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Canada și Taiwan au anunțat impunerea de sancțiuni economice, de export și de călătorie, în solidaritate cu UE, SUA și Ucraina. 

Important de menționat este retragerea companiei petroliere BP a Marii Britanii, cel mai mare investitor străin din Rusia. După 30 de ani de operare în țara bogată în petrol, decizia BP de a abandona gigantul petrolier Rosneft a fost catalogată drept cea mai semnificativă mișcare a unei companii vestice ca răspuns la invazia Ucrainei. Rosneft deține aproximativ jumătate din rezervele de petrol și gaze ale BP și o treime din producția sa, iar cesionarea pachetului de 19.75% va duce la taxe de până la 25 miliarde de dolari. Reprezentanții BP au declarat că decizia și posibilele repercusiuni nu vor influența obiectivele financiare pe termen scurt și lung în cadrul strategiei companiei de a trece de la petrol și gaze la combustibile cu emisii reduse de carbon și energie din surse regenerabile. Analiștii au adăugat totuși că această decizie cel mai probabil va limita capacitatea companiei BP de a continua accelerarea tranziției către sectorul verde. Rosneft a declarat că decizia a survenit pe fondul presiunii politice, și s-au declarat dezamăgiți de “ruinarea a 30 de ani de colaborare”. O altă modalitate de sancționare financiară care a fost implementată ca urmare a invadării Ucrainei este cea de a încheia oferirea de “Vize de Aur”, o rută prin care se oferea cetățenia în țări precum Bulgaria, Cipru, Malta, Portugalia și Marea Britanie rezidenților ruși în schimbul unei sume de bani, cu o verificare neglijabilă a modalității de obținere a acelei sume de bani. Această practică a fost criticată de politicieni din Europa, iar eliminarea ei a fost bine primită de către persoanele care erau îngrijorate cu privire la nivelul de corupție care survine în urma practicii. Alte sancțiuni au inclus închiderea spațiului aerian în țările vestice și oprirea dezinformării prin încheierea transmisiunilor agențiilor media sponsorizate de guvernul Rusiei, precum Russia Today și Sputnik.

Într-o societate interdependentă la nivel global, orice sancțiune asupra unui stat precum Rusia poate afecta și celelalte țări vestice. Criza prețurilor gazelor naturale, pandemia și inflația care continuă să crească pot încetini procesul decizional în ceea ce privește sancțiunile. De asemenea, dacă în Uniunea Europeană susținerea față de Ucraina este la un nivel ridicat, în Statele Unite opiniile populației sunt divergente, iar președintele Biden riscă pierderea Congresului și a agendei legislative în alegerile intermediare, voința politică pentru sancțiuni extreme fiind la un nivel scăzut. Cu toate acestea, efectele celui mai dur pachet de sancțiuni aplicate asupra guvernului rus vor fi vizibile. Tăierea a peste 50% din importurile de înaltă tehnologie va afecta atât inovația cât și eficacitatea militară a Rusiei. Sancționarea băncilor și companiilor rusești va impacta economia țării, scopul principal al liderilor occidentali fiind de a reduce influența oligarhilor ruși la nivel de stat și de a pedepsi crimele împotriva umanității pe care guvernul Rusiei le comite într-un stat suveran, Ucraina.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 13 mai în lume – Cetățenii din Croația protestează după ce anumite spitale refuză să efectueze avortul, Consiliul de Securitate al ONU atrage atenția asupra represiunii talibane împotriva fetelor și femeilor, iar moartea jurnalistei Shireen Abu Akleh ar putea fi clasată drept crimă de război

Material realizat de Maria Pițigoi și Meda Dragomir Mii de croați au participat la o …