15 apr 1998 – A decedat Pol Pot (nume real: Saloth Sar), celebru dictator cambodgian, liderul Khmerilor Rosii si al miscarii comuniste cambodgiene. A ramas cunoscut ca cel mai notoriu criminal din istoria recenta a Asiei de Sud-Est, care a distrus aproape complet patrimoniul national si istoric al Cambodgiei. A incercat sa instaureze ordinea in situatia haotica creata dupa razboiul cu tara vecina, Vietnam, dar reputatia de care se bucura la inceput s-a pierdut sub umbra intunecata a atrocitatilor pe care le-a comis ulterior. Detinator al puterii absolute in intreaga Cambodgie, Pol Pot a instituit o adevarata dictatura a groazei, declansand epurari in masa si un regim draconic de munca. Acesta a fost responsabil pentru asasinarea, de catre Khmerii Rosii, a circa doua milioane de cambodgieni, aproximativ 21% din populatia tarii. Oamenii de stiinta, medicii, profesorii, artistii si toti cei care stiau sa citeasca si sa scrie (considerati periculosi) erau tinte sigure ale executiilor in masa. Metodele implementate de Pol Pot in cadrul centrului de interogare de la Tuol Sleng au fost inimaginabile. La sfarsitul regimului sau, inchisoarea de maxima siguranta numita S-21 era considerata o masinarie feroce de ucis oameni nevinovati. Detinutii erau torturati pentru a recunoaste acuzatiile mentionate in declaratiile contrafacute de inchizitori. Inchisoarea S-21 nu era locul unde se incerca aflarea adevarului, scopul acestei institutii fiind acela de a demonstra ca arestarea bazata pe informatiile culese de politia secreta (Santebal) era justificata. Un alt rol era acela de a-i executa pe toti cei considerati tradatori. Indreptand operatiunile de gherila impotriva fortelor ONU de mentinere a pacii si refuzand sa participe la alegerile generale din 1993, Pol Pot si-a continuat activitatea de rezistenta din jungla chiar si dupa restauratia Regatului Cambodgiei. In 1994, Khmerii Rosii au fost scosi in afara legii de catre noul guvern investit democratic. Liderii Khmerilor Rosii erau extenuati de nesfarsitele si disperatele actiuni de rezistenta din jungla, astfel au parasit gruparile de gherila, iar miscarea a scazut in intensitate. In 1997, liderul a fost arestat de camarazii sai si condamnat de catre o instanta improvizata special in tabara sa-si petreaca restul zilelor in detentie. Batran si bolnav, Pol Pot a murit in anul urmator. In 1999, Khmerii Rosii au incetat sa mai existe. Dupa atatea conflicte violente, pline de fanatism si ura, Cambodgia se zbate astazi in procesul de reconstructie.
15 apr 1980 – A decedat Jean-Paul Sartre (nume complet: Jean-Paul Charles Aymard Sartre), scriitor si filosof francez, cel mai important reprezentant al existentialismului, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1964. A influentat profund generatia care i-a urmat, in special tineretul din perioada de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, nu doar prin filosofia si opera sa literara, ci mai ales ca intelectual angajat. La Sorbona o cunoaste pe Simone de Beauvoir, o figura de marca a existentialismului si a feminismului in Franta, cu care va lega pe parcursul intregii vieti o relatie de iubire si prietenie devenita legendara. Alaturi de aceasta, va construi proiectul existentialist, deopotriva etic, filosofic si literar, al intelectualului angajat (personalitate angajata in viata publica). In 1943 publica cea mai importanta opera a sa, care a pus bazele existentialismului in Franta, “Fiinta si neantul” (“L’Etre et le neant”). Sartre este celebru pentru ca a refuzat Premiul Nobel pentru Literatura. Prevazator, acesta trimite o scrisoare secretarului Academiei Suedeze:
“Domnule Secretar,
Dupa anumite informatii de care am luat cunostinta astazi, as avea anul acesta unele sanse sa obtin premiul Nobel. Desi ar fi prezumtios sa ma pronunt asupra unui vot inainte ca el sa aiba loc, imi iau libertatea de a va scrie pentru a risipi sau a evita o neintelegere. Va asigur mai intai, Domnule secretar, de profunda mea stima pentru academia suedeza si premiul cu care ea a onorat atatia scriitori. Cu toate acestea, din niste motive care imi apartin si din altele care sunt mai obiective, doresc sa nu figurez pe lista laureatilor posibili, si nu pot si nici nu vreau, nici in 1964, nici mai tarziu, sa accept aceasta distinctie onorifica.
Va rog, Domnule secretar, sa acceptati scuzele mele si sa credeti in inalta consideratie pe care v-o port,
J.-P. Sartre.”
Scrisoarea nu e deschisa decat dupa ce votul are loc. La 22 octombrie 1964, un membru al Academiei anunta oficial: “Premiul Nobel din acest an a fost atribuit scriitorului francez Jean-Paul Sartre pentru opera sa care, prin spiritul de libertate si prin cautarea adevarului pe care le reprezinta, a exercitat o vasta influenta asupra epocii noastre.”
Sartre e deci nevoit sa scrie inca o scrisoare Academiei, subliniind refuzul: “Motivele personale sunt urmatoarele: refuzul meu nu e un act improvizat. Am refuzat intotdeauna distinctiile oficiale. Dupa razboi, in 1945, cand mi s-a propus legiunea de onoare, am refuzat desi aveam prieteni care erau in guvern. La fel, n-am dorit niciodata sa intru in College de France asa cum mi-au sugerat unii dintre prietenii mei. (…) Nu e acelasi lucru daca semnez Jean-Paul Sartre sau daca semnez Jean-Paul Sartre laureat al premiului Nobel. (…) Un scriitor trebuie sa refuze sa se lase transformat in institutie, chiar daca acest lucru are loc sub formele cele mai onorabile, cum este cazul acum.” Sartre moare la varsta de 75 de ani, in urma unei embolii pulmonare, fiind intens omagiat.
15 apr 1942 – A decedat romancierul austriac Robert Mathias Edler von Musil. Capodopera care l-a consacrat in spatiul literar si cultural german, “Omul fara insusiri” (“Der Mann ohne Eigenschaften”, 1930-1933), l-a plasat printre cei mai importanti romancieri ai secolului XX, alaturi de Marcel Proust si James Joyce. Primul volum al “Omului fara insusiri” apare in luna octombrie a anului 1930. In decembrie, scriitorul Thomas Mann il declara in revista literara “Das Tagebuch”, romanul anului. Al doilea volum apare in 1933, an in care, dupa venirea lui Hitler la putere, Musil paraseste Germania si se stabileste la Viena. La 6 februarie 1936, Musil anunta aparitia celui de-al treilea volum al “Omului fara insusiri”, care va ramane neterminat. In 1938 autoritatile germane si austriece interzic publicarea cartilor sale pe motiv ca ar avea caracter disident. Motivele pentru care nu este agreat de nazisti sunt mai ales: avea o fire pacifista, era casatorit cu o evreica, iar estetica sa literara il califica drept un “autor dusman al Germaniei”. Se stabileste cu sotia la Geneva, avand de gand sa plece in Statele Unite ale Americii pentru a-si relansa opera literara, insa moare inainte s-o faca.
15 apr 1918 – Bojdeuca din Ticau (Iasi) a lui Ion Creanga a fost declarata muzeu, devenind prima casa memoriala din Romania.
15 apr 1907 – S-a nascut Nikolaas Tinbergen, zoolog olandez, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1973 impreuna cu Konrad Lorenz si Karl von Frisch.
15 apr 1896 – S-a nascut Nikolay Nikolayevich Semyonov, chimist rus, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1956 impreuna cu Sir Cyril Hinshelwood.
15 apr 1874 – S-a nascut Johannes Stark, fizician german, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1919.
15 apr 1843 – S-a nascut Henry James, romancier american. Cea mai importanta inovatie a sa in tehnica naratiunii este centrarea pe constiinta personajelor principale, care ilustreaza declinul valorilor sociale din vremea sa. Tema fundamentala a operelor sale este inocenta si vitalitatea americanilor, in comparatie cu decadenta si luciditatea europenilor. Cele mai importante romane ale sale sunt: “Daisy Miller” (1879), “Portretul unei doamne” (“The Portrait of a Lady”, 1881) si “Ambasadorii” (“The Ambassadors”, 1903).
15 apr 1800 – James Ross descopera Polul Nord magnetic.
15 apr 1738 – Este inventat deschizatorul de sticle.
15 apr 1452 – S-a nascut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, savant, desenator, inventator si inginer italian de geniu. Una dintre cele mai importante figuri din epoca sa, da Vinci intruchipeaza spiritul universalist si idealurile umaniste ale Renasterii. “Cina cea de taina” (1495-1498) si “Mona Lisa” (circa 1503-1506) sunt printre cele mai cunoscute si totodata impozante picturi ale Renasterii. Caietele sale dezvaluie spiritul stiintific si ingeniozitatea lui in mecanica, astronomie, anatomie sau geometrie, situandu-l cu mult inaintea timpului sau. Acestea insumeaza mii de pagini marunt scrise si bogate in schite (continand numeroase referiri la descoperiri si inventii ale timpurilor moderne, precum: elicopterul, bicicleta, mitraliera, moara de apa, aeroplanul, echipamente medicale, dizpozitive de inginerie mecanica), fiind cea mai cuprinzatoare mostenire lasata vreodata de un pictor. Faima neasemuita de care Leonardo s-a bucurat in timpul vietii a ramas neatinsa pana in zilele noastre, datorandu-se in mare masura neobositei sale dorinte de cunoastere care i-a indrumat gandirea. In plan personal, nu exista nicio dovada sa fi avut relatii intime sau stranse prietenii cu femei, toata viata fiind inconjurat de barbati, mai ales ucenici, discipoli sau asistenti tineri (este celebru episodul din 1476 cand a fost acuzat de relatii sodomice cu un baiat in varsta de 17 ani, Jacopo Saltarelli). Drept urmare, se crede ca a fost homosexual. Oricum, Leonardo da Vinci a fost numit “punctul culminant al Renasterii”, un geniu multilateral, fara pereche.