Home / Politica si... / Conflict / Protestele din Bosnia, ilustrarea eşecului politic post-război

Protestele din Bosnia, ilustrarea eşecului politic post-război

bosnia_protests_2

Oraşul Tuzla, aflat în prezent în Bosnia-Herţegovina, reprezenta centrul industriei metalifere şi chimice din fosta Iugoslavie. În prezent, zona industrială a oraşului a ajuns în paragină, iar Tuzla este doar unul din oraşele bosniace în care unul din patru oameni este şomer, contribuind la o rată a şomajului de 27% în întreaga ţară, se arată într-un material publicat de Reuters.

Gestionarea greșită a tranziției către capitalism în oraș a fost aplicată la o scară mică în toate republicile fostei Iugoslavii, după destrămarea acesteia acum două decenii. Însă în Bosnia, unde mai mult de 100.000 de oameni au murit din cauza războiului etnic între anii 1992-1995, situaţia este mult diferită și mai periculoasă.

Tulburările recente din Bosnia au început în urmă cu o săptămână în Tuzla, cu un protest al muncitorilor fabricii Dita și a altor fabrici care şi-au oprit producţia, evenimente care au reaprins tensiunile acumulate de nemulţumirile instaurate după semnarea acordului de pace care a pus capăt războiului civil. Protestatarii au dat foc clădirilor guvernului din câteva mari orașe ale Bosniei: Sarajevo, Tuzla, Zenica și Mostar, iar mulți oameni au fost răniți, majoritatea victimelor provenind din rândul forţelor de ordine care s-au ciocnit cu protestatarii.

Nemulțumirile acestora, precum șomajul, corupția și impasul politic, își au rădăcinile în acordul încheiat care a sfârșit războiul, divizând puterea pentru a opri lupta dintre sârbii ortodocși, croații catolici și bosniacii musulmani. Acordul încheiat la baza aeriană americană Dayton din Ohio, a adus pacea, dar a plantat semințele unei crize viitoare.

Cetăţenii din Sarajevo au căutat să se ferească de distrugerile provocate de protestatari, însă focul și fumul izbucnite în anumite zone ale capitalei le-a adus aminte de perioada dureroasă din timpul războiului. La începutul săptămânii, în timpul protestelor din 10 februarie, atmosfera a fost pașnică, dar tensiunea era destul de ridicată.

În privinţa originii protestelor, cei peste 100 de muncitori care lucrează la Dita acuză faptul că nu au mai fost plătiți de doi ani. De luni întregi, ei și alți lucrători și-au făcut adăpost în fața fabricii și au încercat să intre în clădirea guvernului. Nimeni nu i-a primit. În final, nemulțumirile s-au intensificat din cauza altor muncitori, iar protestele au devenit și mai violente. Profesorul de drept sârb, Zarko Korac, a atras atenția la o televiziune din Bosnia: ,,Până când politicienii nu își vor învăța lecția și nu îi vor asculta pe acești oameni, problema va fi și mai mare data viitoare.”

Încercările occidentalilor de a menţine starea de pace şi de a îndrepta Bosnia către reformă au avut ca rezultat neînțelegerile dintre cele trei comunități asupra felului în care vor ei ca țara să arate. În timp ce bosniacii vor centralizare, croați sunt acuzaţi de inflexibilitate şi că doresc să aibă propria lor organizație, iar liderii sârbi declară că nu văd nici un viitor Bosniei actuale.

Majoritatea miniștrilor de externe din UE sunt de părere că Bosnia ar trebui să se îndrepte mai mult către Uniunea Europeană, ca pe o metodă de a încuraja reforma. Până acum protestele au fost spontane şi alimentatepublic de către canalele media, însă deja au început să apară dimensiuni politice, iar reprezentanţi ai partidelor au început deja să-şi ajusteze discursurile vorbind despre sprijinirea protestelor într-un an electoral, cu un scrutin parlamentar şi prezidenţial organizat în octombrie.

Despre Marina Cristescu

Vezi și

Conflictul din Ucraina intră în cea de-a treia zi de confruntări

Ziua de 25 februarie 2022, cunoscută și drept a doua zi de la invadarea teritoriului …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *