22 aug 1890 – A decedat Vasile Alecsandri, stralucit poet, dramaturg, om politic, membru fondator al Academiei Romane. Angajat in marile obiective nationale ale epocii, a participat la Revolutia de la 1848 din Moldova, a militat pentru Unirea Principatelor, fiind unul dintre colaboratorii principali ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ministru de externe si ambasador al Romaniei la Paris. Dincolo de preocuparile sale politice, Alecsandri a fost deschizator de drumuri in multe genuri si specii literare. Poet de inspiratie romantica, a compus lirica intima, doine, balade, legende, poezii cu subiecte istorice. De asemenea, s-a apropiat cu atentie de folclorul romanesc, punand in lumina valoarea sa estetica. Cu ciclul de poezii “Pasteluri” (1867-1869), reprezentand delicate si armonioase descrieri rustice ale peisajului Mircestilor sub rotatia anotimpurilor, devine intemeietorul unei specii lirice numite de atunci inainte pastel. A fost co-director al Teatrului National din Iasi. Seria de piese de mare succes o are pe Coana Chirita in centru, oferind un tablou radiografic al moravurilor societatii contemporane.
22 aug 1958 – A decedat Roger Martin du Gard, scriitor francez, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1937.
22 aug 1909 – A avut loc primul miting aviatic international, organizat in Franta, la Reims.
22 aug 1882 – S-a nascut Raymonde de Laroche (nume real: Elise Raymonde Deroche), prima femeie care a obtinut licenta de pilot.
22 aug 1865 – William Sheppard patenteaza sapunul lichid.
22 aug 1846 – SUA anexeaza New Mexico.
22 aug 1806 – A decedat Jean Honore Fragonard, stralucit pictor francez, reprezentant al stilului rococo. Fiind unul dintre cei mai remarcabili artisti ai rococo-ului, acesta s-a bucurat de o imensa popularitate printre comanditarii sai aristocrati. Dincolo de faptul ca a fost un pictor de renume, Fragonard si-a castigat reputatia de talentat desenator si gravor. Subiectul sau preferat a fost iubirea pasionala, atmosfera tablourilor sale fiind una plina de voiosie. Scenele sale lipsite de griji se desfasoara adesea in peisaje linistite, idilice, pline de flori si verdeata. Stilul sau se caracterizeaza printr-o tusa libera, viguroasa si fluenta, o paleta cu nuante pastelate de roz, albastru si verde, prin rafinament si gratie. In operele sale tarzii, Fragonard a fost obligat sa faca fata ascensiunii neoclasicismului si, nefiind in stare sa urmeze noua tendinta, si-a pierdut popularitatea, fiind aproape uitat pana cand a fost repus in circulatie de catre impresionisti. Printre cele mai importante picturi ale sale se numara: “Leaganul” (1767), “Barbat cantand la un instrument” (1769), “Pygmalion” (1770), “Declaratia de dragoste” (1771), “Baba oarba” (1773), “Adoratia pastorilor” (1775), “Tanara citind” (1776), “Zavorul” (1777), “Uciderea lui Feraud” (1795).