Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
19 oct 1961 – A decedat Mihail Sadoveanu, scriitor si om politic roman, membru al Academiei Romane, considerat unul dintre cei mai importanti prozatori romani din prima jumatate a secolului al XX-lea. Paraseste Moldova si se stabileste la Bucuresti in 1904, se casatoreste si va avea unsprezece copii. Aici isi incepe cariera, debuteaza ca scriitor si colaboreaza la diferite reviste. Dupa anul 1947, scrisul sau vireaza spre ideologia noului regim comunist, publicand opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanele “Păuna mică” (1948), “Mitrea Cocor” (1950) sau cartea de reportaje din URSS, “Lumina vine de la Rasarit” (1945). Ca recompensa pentru aceasta orientare, devine presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, functia politica maxima ocupata de un scriitor roman in timpul regimului comunist si se bucura de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta. In 1949, Sadoveanu este ales presedinte al Uniunii Scriitorilor. Este autorul al unei opere vaste, de peste 100 de volume, compusa din schite, nuvele, povestiri, romane, memorialistica si piese de teatru. Urias edificiu al creatiei, opera sa este caracterizata de o o mare originalitate, sprijinindu-se pe cateva teme majore: persistenta poporului roman in acelasi spatiu geografic din timpuri imemoriale, taranul ca temelie a continuitatii valorilor traditionale, confruntarea dintre comunitatea arhaica si cea citadina moderna, raporturile omului cu natura, filosofia romanului in fata vietii, dar mai ales in fata mortii. Printre cele mai importante opere ale sale se numara: “Vremuri de bejenie” (1906), “Neamul Soimarestilor” (1915), “Tara de dincolo de negura” (1926), “Hanul Ancutei” (1928), “Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda” (1929), “Baltagul” (1930), “Creanga de aur” (1933), “Fratii Jderi” (1935-1942), “Divanul Persian” (1940).
19 oct 2005 – A decedat Ion Stratan, bibliotecar, filolog, poet, publicist si bibliotecar roman, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Este unul dintre optzecistii care a luat poezia in serios, consacrandu-i viata. Printre volumele publicate se numara: “Aer cu diamante “ (in colaborare cu Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei si Florin Iaru) in 1982, “O zi buna pentru a muri” in 1995, “Mai mult ca moartea” in 1997, “De partea mortilor” in 1998.
19 oct 2003 – Calugarita catolica Maica Teresa este beatificata (la catolici: a trece o persoana in categoria fericitilor bisericii, aflati pe o treapta inferioara sfintilor) de Papa Ioan Paul al II-lea.
19 oct 1972 – Heinrich Theodor Böll, romancier si dramaturg german, primeste Premiul Nobel pentru Literatura.
19 oct 1937 – A decedat “parintele” fizicii nucleare, Ernest Rutherford, fizician si chimist englez de origine neo-zeelandeza, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1908 gratie lucrarilor sale despre structura atomului. Rutherford a efectuat cercetari de o exceptionala importanta in domeniul radioactivitatii si al fizicii nucleare.
19 oct 1935 – A decedat Gib Mihaescu, prozator, romancier si dramaturg roman. S-a afirmat alaturi de Camil Petrescu si Hortensia Papadat-Bengescu, ca unul dintre creatorii romanului romanesc de analiza pshologica: “Rusoaica” in 1933, “Donna Alba” in 1935; nuvele: “Bratul Andromedei” in 1930, “Femeia de ciocolata” in 1933, “Zilele si noptile unui student intarziat” in 1934.
19 oct 1926 – A decedat Victor Babes, bacteriolog si morfopatolog roman, fondator al scolii romanesti de microbiologie, membru fondator al Academiei Romane, membru corespondent al Academiei de Medicina din Paris si ofiter al Legiunii de Onoare din Franta. Dupa studii de specialitate la Budapesta, Munchen, Viena, Berlin sau Heidelberg si dupa stagii de cercetare in laboratoarele celor mai de seama microbiologi ai vremii (Louis Pasteur la Paris, Robert Koch la Berlin), a devenit profesor de bacteriologie si histopatologie (studiaza aspectul microscopic al organelor sau al tesuturilor bolnave) la Universitatea din Budapesta. In 1886 a preluat conducerea Institutului de Bacteriologie si a creat catedra de anatomie patologica si bacteriologie a Universitatii din Bucuresti. Pionier al cercetarilor de microbiologie moderna si autor al primului tratat sistematic de bacteriologie din lume – “Bacteriile si rolul lor in anatomia si histologia patologica a maladiilor infectioase” in 1885, in colaborare cu Andre-Victor Cornil – Babes se numara printre cei dintai savanti care s-au ocupat de serotopie, transmiterea imunitatii prin serul animalelor imunizate, si a preconizat hemoterapia (terapie a unei boli prin transfuzie de sange), trecand apoi la serovaccinatie si la imunizarea prin complexul toxina-antitoxina. In 1890, metoda descoperita de acesta a fost folosita pentru prima data la om; astfel, a pus bazele experimentale si clinice ale seroterapiei (metoda terapeutica pentru tratarea si prevenirea unor boli infectioase prin administrarea serului luat de la un animal imunizat impotriva acestor boli). A avut valoroase contributii la studiul unor boli grave precum rabia, difteria, lepra si tuberculoza. A decoperit si a descris peste 50 de germeni patogeni. Pe langa activitatea stiintifica, Babes a avut o mare influenta in dezvoltarea medicinei veterinare si a introdus vaccinarea antirabica in Romania.
19 oct 1926 – Canadianul John Cantius Garand patenteaza pusca semi-automata.
19 oct 1910 – S-a nascut Subrahmanyan Chandrasekhar, fizician, astrofizician si matematician indian, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1983, impreuna cu fizicianul american William Fowler, datorita studiilor teoretice asupra proceselor importante pentru structura si evolutia stelelor.
19 oct 1872 – Este descoperita cea mai mare pepita de aur din lume, in New South Wales, Australia, in greutate de 215 kg.
19 oct 1868 – S-a nascut Simion Mehedinti, geograf, etnolog, teoretician al culturii si pedagog roman. A obtinut licenta la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii din Bucuresti in 1892, iar apoi s-a specializat in geografie in Franta si Germania. In anul 1900 a devenit titular al primei catedre de geografie din Romania, creata pentru el la Universitatea din Bucuresti. Din aceasta pozitie, a format mai multe generatii de geografi, printre care George Valsan si Vintila Mihailescu. Astfel, Mehedinti a pus bazele invatamantului geografic romanesc si a contribuit la delimitarea geografiei ca stiinta. Cea mai importanta opera a sa este “Terra, introducere in geografie ca stiinta”, reprezentand 2 volume publicate in 1930. Marea valoare a lucrarii consta in studierea Pamantului din punctul de vedere al relatiilor reciproce dintre masele celor patru invelisuri ale sale (atmosfera, hidrosfera, biosfera si litosfera), al distributiei in spatiu si al transformarii in timp a acestora. Studiul a stat la baza constituirii geografiei fizice ca disciplina. In 1920, a devenit membru al Academiei Romane. In paralel cu cariera univesitara si stiintifica, a avut o intensa activitate ca educator al maselor, prin scrierile sale si numeroasele conferinte sustinute in fata studentimii.
19 oct 1862 – S-a nascut Auguste Lumière, inventator francez. Impreuna cu fratele sau, Louis, a lucrat la imbunatatirea kinetoscopului lui Thomas Alva Edisons a brevetat in 1895 combinatia lor de aparat de filmat si proiector – cinematograful. Pelicula lor, “Muncitori parasind uzinele Lumiere”, prezentat contra cost unui public parizian in 1895, este considerat primul film din istorie. Au creat primele jurnale de stiri, trimitand echipe in toata lumea, pentru a filma materiale noi. Fratii Lumiere au realizat, de asemenea, inovatii fundamentale in industria fotografiei color.
19 oct 1813 – Armata franceza condusa de Napoleon Bonaparte a fost infranta de armatele Rusiei, Prusiei, Austriei si Suediei in Batalia de la Leipzig, supranumita Batalia Natiunilor, cea mai mare confruntare militara din Razboaiele Napoleoniene, opunand o armata a celei de-a sasea coalitii unei armate conduse de Napoleon I. Armata Coalitiei era formata din prusaci, austrieci, rusi, suedezi si, incepand cu 18 octombrie, din saxoni, care, desi initial aliati ai francezilor, au intors armele. Cele trei zile de lupte s-au incheiat cu victoria decisiva a Coalitiei, Napoleon vazandu-se obligat sa se retraga in Franta.
19 oct 1722 – Francezul C. Hopffer patenteaza extinctorul.
