Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina-Florentina Dincă și Marina Ghiță
TITLURILE ZILEI
Aproape 1.300 de migranți sunt blocați în condiții cumplite la granița dintre Serbia și Ungaria, după ce Ungaria a blocat intrarea în țară, a declarat agenția pentru refugiați a ONU, informează BBC. UNHCR a criticat Ungaria, care a declarat ca a dislocat 10.000 de polițiști și soldați pentru a sigila frontiera. Agenția a afirmat că este preocupată de faptul că imigranții sunt forțați să se întoarcă în mod ilegal din Ungaria în Serbia. Numărul imigranților care călătoresc prin Balcani este din nou în creștere, potrivit ONU. Ungaria a introdus noi măsuri de securitate care le permit forțelor sale să îi întoarcă în Serbia pe imigranții reținuți la o distanță de 8 km (5 mile) de frontieră. Guvernul Serbiei a acuzat Ungaria de încălcarea dreptului internațional prin returnarea imigranților. Purtătorul de cuvânt regional din Budapesta al UNHCR, Erno Simon, a declarat pentru BBC că este profund îngrijorat cu privire la practica și condițiile tot mai periculoase pentru cei care se află la frontieră. Potrivit ONU, aproape de 800 de migranți sunt reținuți pe partea sârbă a frontierei în condiții cumplite. Vineri, guvernul sârb a convocat o ședință de urgență, după ce 500 de imigranți au intrat în țară din Bulgaria și Macedonia, în 24 de ore. Creșterea bruscă a securității frontierelor efectuată de către forțele armate ale Ungariei urmează o politică anti-imigrație fermă elaborată de către guvernul ungar. Janos Lazar, șef de stat major al prim-ministrului ungar, Viktor Orban, a declarat vineri că: “Astăzi, protecția Ungariei și a Europei este sarcina guvernului. Pentru Ungaria, securitatea este cel mai important obiectiv. Oprirea imigrației ilegale este o problemă-cheie.” Ungaria spune că cei prinși în apropierea graniței și returnați pot solicita azil în zonele de tranzit de la frontieră. Aproximativ 400.000 de imigranți au trecut prin Ungaria anul trecut, dar doar puțin peste 500 au beneficiat de un fel de protecție internațională în această țară.Mai mult de un milion de imigranți au folosit ruta balcanică pentru a trece în Europa de Vest, înainte ca această rută să fie oficial închisă în luna martie.
În cadrul Summit-ul de la Varșovia, încheiat sâmbătă, 9 iulie, s-au luat o serie de decizii privind consolidarea și apărarea Alianței și asigurarea stabilității în vecinătate, informează site-ul oficial NATO. În timpul întâlnirilor de vineri, liderii NATO au decis să întărească prezența Alianței în flancul estic cu patru batalione la care să contribuie cu militari Polonia și statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania. De asemenea, s-a hotărât și dezvoltarea unei prezențe consolidate a NATO în flancul sud-estic. Aliații au declarat operațională capabilitatea rachetelor balistice de apărare a NATO și și-au luat angajamentul de a consolida securitatea cibernetică, recunoscută, totodată, drept un nou domeniu operațional. Sâmbătă, liderii Alianței au luat o serie de decizii privind proiectarea stabilității și a securității prin sprijinul acordat partenerilor și au fost de acord cu extinderea prezenței maritime a NATO în Marea Mediterană. În ceea ce privește lupta împotriva terorosmului, liderii au decis ca avioanele NATO de supraveghere (AWACS) să furnizeze informații Coaliției Globale pentru Contracararea ISIL. În cadrul ultimei sesiuni a Summit-ului, a avut loc o întâlnire a Comisiei NATO-Ucraina, prilej cu care liderii Alianței au analizat situația securității, au salutat planurile de reformă ale guvernului și au aprobat un pachet de asistență cuprinzătoare pentru Ucraina.
Duminică se organizează alegeri naționale în Japonia, care se pare că vor fi câștigate pe scară largă de prim-ministrul Shinzo Abe și Partidul Democrat Liberal, informează Al Jazeera. Sondajele prezic că Partidul Democrat Liberal va recâștiga cu ușurință propria majoritate simplă în Casa Consilierilor pentru prima dată în 27 de ani și că partenerul de coaliție Komeito, membru al unei secte budiste bine organizate, face avansuri considerabile. Partidul din opoziție, Partidul Democrat, a suferit pierderi mari în ceea ce privește numărul de locuri pe care le deține. Unicul partid de opoziție care se așteaptă să sărbătorească în noaptea alegeriloe este Partidul Cominist Japonez, care și-a sporit popularitatea în ultimii anii, fiind în prezent al doilea cel mai mare partid din opoziție. Aceste alegeri naționale sunt primele organizate din momentul în care vârsta de vot în Japonia a fost redusă de la 20 la 18 ani, adăugând astfel aproximativ 2,4 milioane de persoane pe lista alegătorilor eligibili.
În cadrul Summit-ului de la Varșovia, Ucraina a câștigat promisiunile Alianței de a continua să-i acorde sprijin, însă eventuala perspectivă a aderării Kievului la structura nord-atlantică eate mai îndepărtată ca niciodată, informează Reuters. NATO a hotărât în cadrul Summit-ului să-și consolideze prezența în flancul estic al Alianței , ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și la susținerea rebelilor din estul Ucrainei. Aliații și-au arătat sprijinul pentru prezervarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și au declarat că nu vor recunoaște anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeei și totodată au condamnat destabilizarea deliberată pe care Rusia o creează în estul Ucrainei. Liderii NATO au fost de acord că Ucraina a făcut progrese considerabile în ceea ce privește reformele economice și cele politice și în lupta împotriva corupției, dar că demersurile trebuie să continue pentru că este mult de lucru. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, Kievul este sub o presiune sporită din partea Occidentului pentru a organiza alegeri locale în cele două regiuni din estul Ucrainei.
Guvernul britanic le-a răspuns sâmbătă celor peste patru milioane de cetățeni care au semnat o petiție prin care solicită organizarea unui al doilea referendum, după cel din 23 iunie, precizându-le că nu se va mai organiza un al doilea vot, informează Le Figaro. Petiția solicita “guvernului să pună în aplicare o regulă potrivit căreia, în cazul unui vot în favoarea menținerii sau de ieșirii din UE, care se bazează pe mai puțin de 60% din alegători, cu o rată de interes mai mică de 75%, este necesară organizarea unui al doilea referendum. Fiecare semnatar al petiției a primit un e-mail semnat de către Ministerul Afacerilor Externe în care se preciza că: “Guvernul a răspuns la petiția pe care ați semnat-o”. “Așa cum primul-ministru a precizat în declarația sa de la 27 iunie din Camera Comunelor, referendumul este cel mai mare exercițiul democratic din istoria Marii Britanii, cu peste 33 de milioane de oameni care au luat cuvântul” , indică răspunsul guvernului. “Prim-ministrul și guvernul au afirmat în mod clar că a fost vorba depre un vot unic pentru o generație și (…), că decizia trebuie să fie respectată. Trebuie să pregătim acum procesul de ieșire din UE, iar guvernul este hotărât să asigure cel mai bun rezultat posibil pentru poporul britanic în aceste negocieri “, conchide mesajul.
Aliații NATO au promis Statelor Unite că le vor acorda sprijin financiar fondul forțelor de securitate afgane cu o sumă în valoare de aproximativ 1 miliard $ anual în următorii trei ani în ciuda „oboselii”publice din țările occidentale privind implicarea lor în conflictul de lungă durată, informează Reuters. NATO, care a organizat un summit de două zile în capitala Poloniei, Varșovia, a fost prezent în Afganistan din 2003 și a investit zeci de miliarde de dolari în încercarea de a stabiliza țara. O situație de securitate agravată și o resurgență talibană i-au forțat pe aliați să inverseze planurile de a reduce drastic numărul trupelor, cu toate că există un interes occidental scăzut pentru o implicare prelungită în Afganistan. “Una dintre marile realizări ale acestei întâlniri este că avem acum aproximativ 1 miliard de dolari pentru angajamentele din afara SUA”, a declarat, sâmbătă, în a doua zi a summit-ului de la Varșovia secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a sugerat că încă mai sunt câteva obligații de îndeplinit , adaugând, “Suntem foarte aproape (de țintă) și sunt sigur că vom ajunge la acel nivel.” SUA au fost dornice să asigure obiectivul de un miliard de dolari anual pentru a sprijini mai mult de 350.000 de forțe de securitate afgane. Președintele SUA, Barack Obama, a anunțat în această săptămână că Statele Unite au fost rafturi pentru planurile sale de a reduce forța SUA în Afganistan aproape la jumătate, până la sfârșitul anului 2016, optând în schimb să păstreze 8.400 trupe acolo până la încheierea președinției sale în ianuarie anul viitor. Acest fapt implică o reducere de 1. 400 de trupe. În prezent, există aproximativ 13.000 de militari americani și trupe internaționale în Afganistan, cu Germania, Turcia si Italia ca cei mai mari contribuabili din afara SUA. Rolul lor este acela de a instrui forțele afgane. Stoltenberg, un fost prim-ministru norvegian, a declarat că a fost prea devreme pentru a spune ce niveluri de trupe de aliații NATO s-ar menține în 2017 și a declarat că aceste decizii vor fi făcute în toamnă. “Ne-am angajat (în Afganistan) și suntem gata să rămânem acolo”, a adăugat acesta.
Lupta tensionată a fost reluată în capitala Sudanului de Sud, Juba, creând astfel o situație de securitate din ce în ce mai instabilă care va îndrepta țara către un nou război civil. Violențele care au izbucnit joi au ucis mai mult de 100 de persoane, cea mai mare parte dintre acestea fiind soldați proveniți din diferitele facțiuni militare, informează Al Jazeera. Această situație stârnește preocupări prind o eventuală criză umanitară în condițiile în care țara se confruntă cu mari probleme cauzate de inflație și sărăcie extinsă. Sudanul de Sud a fost fondat în data de 9 iulie 2011, în urma unui referendum de independență față de Sudan. Țara se află în conflict încă din decembrie 2013, când președintele Kiir l-a acuzat pe Machar, fostul său adjunct, că ar intenționa să pună la cale o lovitură de stat. Deși în august a fost semnat un acord între cele două părți și cei doi lideri s-au alăturat unui guvern de unitate în urmă cu două luni, luptele continuă.
Prim-ministrul demisionar al Australiei, Malcolm Turnbull, a proclamat, duminică, victoria taberei conservatoare, la opt zile după alegerile legislative, la scurt timp după ce opoziția a admis înfrângerea, informează Le Monde. Liderul opoziției din Partidul Muncitoresc, Bill Shorten “m-a sunat și m-a felicitat pentru câștigarea funcției de prim-ministru”, a declarat Dl. Turnbull presei. La rîndul său, Bill Shorten a declarat: “Este clar că domnul Turnbull și coaliția sa vor forma un guvern. ” Cu toate acestea, nici coaliția conservatoare și nici opoziția din Partidul Muncitoresc nu au obținut o majoritate absolută de 76 de locuri necesare pentru Camera Reprezentanților, pentru a forma un guvern. Numărarea buletinelor de vot este încă în curs de desfășurare. Conform previziunilor făcute de televiziunea publică ABC, coaliția conservatoare ar obține 74 de locuri, și, eventual, două locuri suplimentare din cinci. Partidul Muncitoresc a obținut 66 de locuri, în timp ce cinci locuri au revenit candidaților independenți. Dar domnul Turnbull are sprijinul a trei membri independenți, care susțin problemele bugetare și propunerile de încredere. Acest lucru îi va permite acestuia să formeze un guvern minoritar în cazul în care nu va obține majoritatea. Malcolm Turnbull, care a avut o majoritate confortabilă în Camera Inferioară, a cerut alegeri anticipate pentru a-și consolida prezența în Senat. De asemenea, acesta a dorit să legitimeze lovitura de stat internă din cadrul Partidului Liberal, care i-ar fi permis să-l demită pe Tony Abbott, în septembrie, din funcția de ministru.
Loviturile aeriene ale avioanelor militare ale coaliției conduse de SUA și focuri de artilerie din Turcia au ucis opt luptători, adepți ai Statului Islamic, în nordul Siriei, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al armatei turce Agenției de stat Anadolu, informează Reuters. Zece obiective ale Statului Islamic au fost lovite în raidul care a distrus, de asemenea, o clădire folosită de militanți ca bază, a declarat agenția. Acesta a declarat că obuziere ale armatei turce au tras asupra militanților, care se pregăteau să deschidă focul asupra Turciei, sâmbătă, în zonele din Baragitah, Tel Ahmar și Shabaniye, în nordul Siriei. Turcia și coaliția americană au efectuat atacuri regulate împotriva statului islamic în zonă, în ultimele luni după atacurile cu rachete efectuate de către militanți asupra orașului de frontieră turc, Kilis. Kilis, oraș aflat peste frontiera dintr-o regiune islamică de stat controlată a Siriei, a fost lovit de rachete de mai mult de 70 de ori în acest an. Mai mult de 20 de persoane au fost ucise în aceste atacuri.
În fața unei creșteri “îngrijorătoare” a protecționismului, miniștrii comerțului din marile economii ale lumii au convenit să reducă costurile comerciale, să sporească coordonarea politicilor și să sporească finanțarea, a declarat duminică ministrul Comerțului din China, Gao Hucheng, informează Reuters. Miniștrii G20 au aprobat, de asemenea, o strategie de creștere a comerțului, al cărui obiectiv este să oprească încetinirea comerțului mondial, susținută de principii directoare pentru elaborarea politicilor de investiții la nivel mondial, a declarat Gao la finalul întâlnirii de două zile din Shanghai.
Militanții kurzi au efectuat un atac cu bombă asupra unui avanpost militar din sud-estul Turciei, omorând un soldat și un membru al miliției de pază dintr-un oraș sponsorizat de stat,a raportat duminică Agenția Anadolu, informează Reuters. Zece soldați au fost, de asemenea, răniți în atacul efectuat de către Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a avut loc în districtul Ercis din provincia Van, a declarat agenția. Nu este precizat, însă, când a avut loc atacul.
