Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mădălina Robu, Anna Iosif și Emilia Popescul
Reprezentanții Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite au decis reluarea treptată a ajutorului alimentar către Etiopia, aproape cinci luni de la luarea măsurii extraordinare de suspendare a asistenței pentru milioane de oameni, în urma descoperirii unui amplu plan de furt al cerealelor donate, relatează ABC News. Aceștia au declarat că testează distribuția pe scară mică în anumite zone, dar se recunoaște faptul că guvernul continuă să joace un rol în acest proces. Criticii suspendării ajutorului, inclusiv grupurile de asistență și lucrătorii din domeniul sănătății, au numit actul ca fiind unul imoral și au susținut că sute de oameni au murit de foame. Cu toate acestea, oficialii Statelor Unite ale Americii declară că propria lor suspendare a ajutorului alimentar către țara din Africa de Est va continua în timp ce negociază cu guvernul Etiopiei pentru reforme ale unui sistem controlat de mult timp de autoritățile locale.
Un politician japonez de rang înalt a pledat pentru creșterea capacității de descurajare a țării sale pentru a asigura pacea în regiune și a cerut ca acest mesaj să fie transmis în mod clar la nivel global, în special în China, informează ABC News. “Lucrul cel mai important pentru noi acum este să nu existe război în regiune, inclusiv în Strâmtoarea Taiwan,” a declarat la Forumul Ketagalan organizat de Ministerul Afacerilor Externe din Taiwan, vicepreședintele Partidului Liberal Democrat din Japonia, Taro Aso, în Taipei. “Ca vecini foarte apropiați ai Taiwanului, cred că ar trebui să fim primii care să ne exprimăm atitudinea și să transmitem clar acest mesaj în comunitatea internațională, inclusiv în China,” a susținut el. Taiwan și China s-au divizat în 1949 după un război civil. Insula nu a fost niciodată parte a Republicii Populare Chineze, dar reprezentanții Partidului Comunist al Chinei afirmă că sunt obligați să se unească cu China, cu forța, dacă este necesar.
Liderii a opt țări din America de Sud și-au început summitul de două zile în Brazilia pentru a discuta politici coordonate pentru bazinul Amazonului, conform Euronews. Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva găzduiește în această săptămână un summit regional cu implicații la nivel global, deoarece liderii țărilor care împart Amazonul caută un plan de acțiune pentru a salva cea mai mare pădure tropicală din lume. Întâlnirea Organizației Tratatului de Cooperare Amazoniană (Amazon Cooperation Treaty Organisation) a celor opt țări are loc în Belém, capitala statului Amazonas din Brazilia și reprezintă o repetiție pentru negocierile COP30 ale Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care vor avea loc în aceeași localitate în 2025. Cu sutele de miliarde de arbori care au capacitatea de a absorbi carbonul din atmosferă, Amazonul reprezintă o barieră importantă împotriva încălzirii globale. Cu toate acestea, oamenii de știință avertizează că defrișarea îl aduce periculos de aproape de un “punct critic”, dincolo de care arborii ar muri și ar elibera stocurile de carbon înapoi în atmosferă, cu consecințe catastrofale pentru climă.
Oficialii Ministerului de Externe al Chinei au repetat apelul prin care se cere reprezentanților din Filipine să îndepărteze o navă de război din cel de-al Doilea Război Mondial, eșuată pe un recif din Marea Chinei de Sud, pe care autoritățile filipineze o folosesc ca bază militară temporară, relatează Aljazeera. Cererea relansată de a remorca nava survine după ce reprezentanții din Filipine au acuzat garda de coastă a Chinei că a folosit tunuri cu apă împotriva bărcilor aflate într-o misiune de a aproviziona garnizoana filipineză staționată pe nava eșuată. Nava BRP Sierra Madre a fost adusă intenționat la țărm în anii 1990 într-un efort de a împiedica avansul trupelor chineze în apele disputate și a reprezentat mult timp o sursă de tensiune între liderii de la Manila și Beijing. “China îndeamnă din nou partea filipineză să îndepărteze imediat nava de război din reciful Second Thomas și să-l readucă la starea sa neocupată,” au declarat oficialii Ministerului Afacerilor Externe al Chinei într-un comunicat.
Liderii de la Varșovia au fost de acord să trimită 1.000 de trupe suplimentare la granița cu Belarus, după o solicitare din partea serviciului de pază a frontierei, informează Deutsche Welle. Reprezentanții polonezi au declarat că această măsură a fost luată în contextul unei creșteri reînnoite a traversărilor ilegale ale frontierei, sprijinite de către gărzi de frontieră belaruse, după ce soldați din grupul de mercenari Wagner au apărut în apropierea frontierei. Oficialii Ministerului Apărării al Poloniei au declarat că desfășurarea trupelor a avut loc “din cauza situației dinamice de la granița polono-belarusă”. 2.000 de soldați sunt în prezent desfășurați la granița cu Belarus, ce se află în sprijinul a 5.000 de gărzi de frontieră. Viceministrul de Interne Maceij Wasik a declarat că presiunea migrației la granița cu Belarus este în creștere. Wasik a susținut că serviciile belaruse au folosit instrumente pentru a deteriora gardul de frontieră în scopul de a permite migranților să treacă.
Cinci ofițeri de poliție au fost arestați, pe fondul morții unui tânăr în timpul protestelor din Franța de la începutul verii, relatează BBC. Victima, Mohamed Bendriss, în vârstă de 27 de ani, a suferit un stop cardiac pe fondul protestelor din Marsilia, în noaptea de 1 iulie. Ofițerii, care provin dintr-o unitate specială de control al revoltelor, au fost puși sub investigație, după ce o autopsie a dezvăluit că Bendriss ar fi murit după ce a fost lovit de o armă folosită de poliție. Procurorii francezi au declarat că o anchetă post-mortem a scos la iveală urme pe pieptul domnului Bendriss, care sugerau că acesta a fost lovit de așa-numita minge flash, sau LBD. Armele controversate, care trag cu o granulă de cauciuc sau spumă care explodează, sunt numite „mai puțin decât letale”, însă activiștii au declarat de mult că ar trebui interzise, deoarece produc răni grave.
Peste 1000 de persoane au fost evacuate din două regiuni aflate în sudul Portugaliei, din cauza incendiilor forestiere, relatează Deutsche Welle. Sute de pompieri au lucrat pentru a stinge incendiul din sudul Portugaliei, cu 1.400 de persoane evacuate de la debutul său. Incendiul a distrus aproximativ 6.700 de hectare de teren și un total de 19 sate au necesitat a fi evacuate, ca măsură de precauție. Comandantul autorității pentru situații de urgență și protecție civilă din Portugalia, Jose Ribeiro, a declarat că condițiile meteorologice vor rămâne o provocare, deoarece Portugalia se confruntă cu temperaturi ridicate și vânturi puternice. Incendiul a debutat sâmbătă, în regiunea Alentejo, răspândindu-se mai la sud, în regiunea Algarve, care este o destinație turistică majoră. Pe lângă sud, au fost semnalate incendii majore și în Leiria, în centrul Portugaliei, și Cinfaes, în nordul statului.
Junta militară din Niger a refuzat încercarea diplomatică de a reinstala președintele demis, respingând o vizită propusă a reprezentanților blocului regional din Africa de Vest, ai Uniunii Africane și ai ONU, potrivit Associated Press. Junta militară a invocat „motive evidente de securitate în această atmosferă de amenințare” împotriva Nigerului, la două săptămâni după ce armata l-a demis pe liderul ales democratic al statului. Blocul regional din Africa de Vest, cunoscut sub numele de ECOWAS, a amenințat că va folosi forța militară, dacă junta nu-l reintroduce pe președintele Mohamed Bazoum până duminica trecută, termen care a fost ignorat. Reprezentanții ECOWAS urmează acum să se întâlnească din nou săptămâna aceasta la Abuja, capitala Nigeriei. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că diplomația este calea de urmat preferată „ întreruperea acestei ordini constituționale ne pune pe noi și pe multe alte țări într-o poziție în care trebuie să ne oprim ajutorul, sprijinul, iar acest lucru nu va aduce beneficii poporului din Niger”.
Luptele din Sudan nu au dat semne de atenuare, armata sudaneză intensificându-și eforturile de a recâștiga controlul asupra capitalei statului, relatează Al Jazeera. Luptele din orașele Khartoum și Omdurman s-au intensificat, armata lansând atacuri aeriene, în încercarea de a prelua controlul asupra unui pod peste râul Nil folosit de grupul paramilitar, RSF, pentru a muta întăriri și arme din Omdurman în celelalte două orașe care alcătuiesc capitala, Khartoum Nord și Khartoum. RSF, care a ocupat o mare parte din capitală la izbucnirea luptei din aprilie, a răspuns cu noi atacuri, ducând la violențe în cartierele capitalei. Ambele părți au obținut progrese militare în ultimele zile, însă nu există semne ale unei concluzii ale conflictului.
Fostul prim-ministru al Pakistanului, Imran Khan, i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani, de către autoritățile electorale ale țării, informează BBC. Decizia a fost anunțată de Comisia Electorală din Pakistan, la trei zile după ce Khan a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție. Khan, în vârstă de 70 de ani, a fost ales lider al Pakistanului în 2018, dar a fost înlăturat printr-o moțiune de cenzură anul trecut. Presa locală a raportat că descalificarea sa de a candida la orice alegeri timp de cinci ani a fost în conformitate cu verdictul primit și anume vinovat în cazul de corupție. Conform legilor pakistaneze, o persoană condamnată nu poate candida pentru o funcție publică pentru o perioadă stabilită de Comisia Electorală din Pakistan. Echipa sa juridică a contestat verdictul de vinovăție, cazul urmând a fi audiat miercuri la Înalta Curte din Islamabad.
Asistenta medicală americană Alix Dorsainvil și fiica sa care au fost răpite în Haiti au fost eliberate, anunță The Guardian. Alix Dorsainvil, originară din New Hampshire, și fiica ei au fost răpite la sfârșitul lunii iulie de la o clinică dintr-o zonă controlată de bande din Port-au-Prince, unde Dorsainvil lucra. Eliberarea lor a fost confirmată printr-un articol pe blogul organizației umanitare creștine El Roi, pentru care Dorsainvil lucrează și care oferă asistență medicală, educație și alte servicii de bază pentru persoanele din cele mai sărace zone ale țării. Nu au fost oferite alte detalii despre împrejurările eliberării lui Dorsainvil și nu s-a menționat dacă s-a plătit o răscumpărare. Războiul de bandă a început să afecteze din ce în ce mai mult Haiti după asasinarea președintelui Jovenel Moïse în 2021. Mai devreme în această săptămână, UNICEF a raportat că răpirile de femei și copii au crescut semnificativ, aproape 300 de persoane fiind răpite până acum în acest an, de trei ori mai mult decât totalul din 2021.
Oficialii germani au anunțat că vor crește finanțarea pentru infrastructura verde în 2024, relatează Deutsche Welle. Guvernul german a aprobat alocarea a 57 de miliarde de euro în investiții pentru a combate schimbările climatice, urmărind obiectivul de a atinge neutralitatea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2045. Banii vor fi direcționați către Fondul pentru Climă și Transformare. Ministerul Finanțelor din Germania a declarat că suma aprobată pentru 2024 reprezintă o creștere de aproape 22 de miliarde de euro, sau 60,2%, față de cea alocată în 2023. O mare parte din suma din 2024 va merge către sectorul construcțiilor din Germania, cu aproximativ 18,9 miliarde de euro în subvenții pentru renovarea clădirilor și construirea de noi clădiri în 2024. Subvențiile pentru energia regenerabilă vor primi, de asemenea, un impuls, cu alocarea a aproximativ 12,6 miliarde de euro, iar industria de hidrogen va primi 18,6 miliarde de euro, ca parte a planului de tranziție către surse regenerabile de energie.
Organizația Națiunilor Unite a anunțat că va relua livrarea de ajutor umanitar către zona din Siria controlată de rebeli, informează The Guardian. Livrările din Turcia prin punctul de trecere Bab al-Hawa au fost oprite în iulie, când puterile occidentale și Rusia, principalul aliat al guvernului sirian, nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea mandatului Consiliului de Securitate al ONU pentru această operațiune.Nord-vestul este ultimul bastion major al rebelilor care luptă împotriva președintelui Assad în războiul sirian care durează de 12 ani, iar milioane de oameni de acolo depind de ajutorul ONU. Farhan Haq, purtătorul de cuvânt adjunct al secretarul general al ONU, a anunțat o „înțelegere” cu autoritățile din Damasc cu privire la utilizarea punctului de trecere Bab al-Hawa pentru șase luni. Recent, Siria a prelungit permisiunea pentru alte două puncte de trecere de la granița cu Turcia pentru a fi utilizate pentru aducerea de ajutor.
Institutul Meteorologic din Cuba a înregistrat cea mai călduroasă lună din 1951 până în prezent, conform Reuters. Institutul Meteorologic a anunțat că temperatura medie în luna iulie a atins 29,1 grade Celsius. Recordul anterior pe insula din Caraibe, cunoscută pentru verile sale sufocante, a fost stabilit în august 2020. Marea din jurul Cubei contribuie, de asemenea, la menținerea temperaturilor ridicate pe timp de noapte, privând rezidenții de somn și crescând tensiunile într-o țară deja afectată de penurii de alimente, combustibil și medicamente.Meteorologii cubanezi se așteaptă la 13 furtuni în cadrul sezonului uraganelor din acest an, puțin mai mult decât prognoza anterioară din mai, care indica 11 furtuni. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a avertizat că apa mai caldă ar putea alimenta cu energie suplimentară furtunile tropicale și uraganele, care acumulează mai multă energie în apele mai calde.
Un candidat prezidențial din Ecuador a fost ucis în timpul unui eveniment, conform NPR. Fernando Villavicencio, candidat prezidențial, cunoscut pentru discursul împotriva corupției, a fost împușcat și ucis în timpul unui miting politic în capitală, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din 20 august. Președintele Guillermo Lasso a confirmat asasinarea lui Villavicencio și a sugerat că crima ar fi fost comisă de către o grupare de criminalitatea organizată. Înainte de a fi asasinat, Villavicencio a afirmat că a primit mai multe amenințări cu moartea, inclusiv de la liderii cartelului Sinaloa din Mexic, unul dintre numeroasele grupuri care operează acum în Ecuador. Villavicencio a fost unul dintre cei opt candidați, deși nu era favorit. Violenta în Ecuador a crescut semnificativ în ultimul an, pe măsură ce traficanții de droguri s-au adunat în această națiune, rezultând într-o creștere îngrijorătoare a traficului de droguri, a uciderilor violente și a recrutării copiilor în bande.
