Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Un atac aerian israelian a ucis nouă persoane, inclusiv trei militari libanezi, în sudul Libanului, punând sub presiune armistițiul recent negociat între guvernul Israelului și Libanului, potrivit Euronews. Lovitura israeliană a vizat un vehicul militar pe drumul dintre Khardali și Nabatieh, provocând moartea unui general de brigadă, a unui căpitan și a unui alt soldat libanez. Oficialii din Israel au susținut că vehiculul s-a deplasat suspect într-o zonă de luptă activă și a anunțat că investighează incidentul. Autoritățile libaneze au condamnat atacul, acuzând că a fost încălcată suveranitatea țării și subminate eforturile de menținere a armistițiului mediat de administrația americană. Tensiunile au continuat prin noi lovituri israeliene și atacuri revendicate de Hezbollah, iar președintele libanez Joseph Aoun a criticat atât acțiunile Israelului, cât și influența reprezentanților Iranului asupra conflictului, afirmând că populația libaneză este sătulă de război.
Oficialii ucraineni au lansat un nou atac cu drone asupra regiunii Sankt Petersburg, chiar înainte de încheierea Forumului Economic Internațional, conform POLITICO. Dronele ucrainene au lovit arsenale ale flotei ruse și o bază militară din Kronstadt, precum și un depozit de petrol din regiunea Krasnodar, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Atacul a avut loc la câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin a respins posibilitatea unei întâlniri directe cu omologul său pentru negocieri de pace. Ministerul rus al Apărării a afirmat că a interceptat 376 de drone ucrainene. Guvernul de la Kiev susține că operațiunile demonstrează capacitatea sa de a lovi ținte aflate pe teritoriul Rusiei și avertizează că presiunea militară va continua. Volodomir Zelenski urmează să se întâlnească la Londra cu liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii pentru a discuta sprijinul acordat Ucrainei și perspectivele negocierilor de pace.
Alegerile prezidențiale din Peru au intrat în turul al doilea, în care se confruntă candidata de dreapta Keiko Fujimori și politicianul de stânga Roberto Sanchez, conform Al Jazeera. Scrutinul are loc într-un climat marcat de un spirit general de nemulțumire față de combaterea corupției, criminalității și instabilității politice, țara având nouă președinți în ultimul deceniu. Keiko Fujimori, fiica lui Alberto Fujimori, promovează măsuri dure împotriva infracționalității și continuarea politicilor de dreapta, în timp ce adversarul ei promite reforme sociale, combaterea sărăciei și o nouă constituție. Rezultatul ar putea fi decis de milioanele de alegători care au absentat sau au votat nul în primul tur, pe fondul unei încrederi scăzute în clasa politică și în procesul electoral.
Poliția elenă a arestat în insula Creta un bărbat palestinian în vârstă de 37 de ani, suspectat că pregătea atacuri teroriste și că avea legături cu organizația Hamas, conform Associated Press. Anchetatorii susțin că acesta comandase online substanțe chimice ce ar fi putut fi folosite la fabricarea de explozibili și că a participat în străinătate la instruiri privind utilizarea unor astfel de materiale. În urma perchezițiilor efectuate în Creta și la Atena au fost confiscate telefoane mobile, un laptop, hard diskuri externe și carduri bancare. Cazul este legat de arestarea a patru cetățeni palestinieni în Cipru, investigați pentru infracțiuni similare, autoritățile afirmând că suspectul ar fi călătorit împreună cu unul dintre aceștia pentru pregătire în fabricarea explozibililor.
În Armenia au avut loc alegeri parlamentare în timp ce Rusia a pus presiune pe partidele pro-occidentale, potrivit BBC. Armenii au participat la alegerile care decid dacă țara continuă apropierea de vest sau se întoarce spre Rusia. Acest eveniment a fost urmărit cu interes la nivel internațional atât de Moscova cât și de Bruxelles. Primul ministru, Nikol Pashinyan, a căutat să fie reales cu promisiunea de integrare europeană. Deși acesta a trecut în parlament o lege pentru începerea procesului de integrare la Uniunea Europeană, opoziția l-a criticat din cauza concesiilor de pace cu Azerbaijan pentru conflictul din Nagorno-Karabakh, unde locuiesc în jur de 100.000 de etnici armeni. Încrederea față de Pashinyan a scăzut în poll-urile electorale de la 54% în anul 2021 la aproximativ 30% în prezent.
Papa Leon al XIV-lea a organizat o slujbă în aer liber la Madrid, la care au participat în jur de un milion de oameni, potrivit BBC. Capul bisericii catolice a întâmpinat mulțimea din papamobil în timpul celei de-a doua zi a vizitei sale în Spania. În timpul predicii, acesta i-a îndemnat pe credincioși să îi ajute pe cei în nevoie și să privească religia drept o școală a credinței de unde poți trage învățături și azi. Autoritățile spaniole au desfășurat o operațiune amplă de securitate în tot centrul Madridului. O astfel de mulțime s-a adunat și sâmbătă când Papa a felicitat guvernul spaniol pentru opoziția față de conflictele globale și suportul oferit imigranților.
Grupul jihadist Boko Haram, din Nigeria, a eliberat mai mult de 400 de ostatici în nord-estul țării, potrivit Le Monde. Răpirile în masă au reprezentat o practică des folosită de către islamiștii din Africa de Vest. Președintele organizației de tineret Bosya, Samaila Kaigama, a declarat că a obținut eliberarea a 416 persoane, atât femei cât și copii. Un senator al statului Borno, Ali Ndume, a confirmat și el eliberarea, dar fără a cunoaște circumstanțele acesteia. Oamenii care au fost eliberați provin din satul Ngoshe, care se află la 10 kilometri de frontieră cu Camerun, atacată în repetate rânduri de grupările islamiste. Autoritățile nigeriene au negat răscumpărarea victimelor, chiar dacă experți au susținut că această practică este populară în rândul familiilor victimelor și al guvernului.
Parlamentul bolivian a autorizat intervenția armatei pentru ridicarea blocajelor rutiere existente de mai bine de o lună, potrivit Le Monde. O lege a fost adoptată de către parlamentari, care a permis președintelui, Rodrigo Paz Pereira, să folosească armata pentru a pune capăt blocajelor rutiere ridicate de către protestatarii care au cerut demisia sa. Muncitori din toate domeniile s-au opus guvernului din cauza crizei economice care datează de patru decenii. Președintele Camerei Deputaților, Roberto Castro, a declarat că această lege a fost adoptată și transmisă puterii executive. Președinte care se află la putere de 6 luni a avut în vedere să decreteze o stare de excepție, care permitea restricționarea libertății de întrunire și circulație.
