Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Sute de persoane au protestat în Libia în fața unei agenții Organizației Națiunilor Unite împotriva migranților fără acte, conform Al Jazeera. Sute de libieni au protestat în fața sediului Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) din Tripoli și au cerut plecarea migranților fără acte și închiderea reprezentanței organizației. Manifestanții au susținut că Libia nu trebuie să devină o destinație permanentă pentru migranți și au acuzat reprezentanții ONU că ar încerca să îi stabilească în țară. Oficialii misiunii ONU în Libia (UNSMIL) au respins aceste acuzații și au precizat că nu există programe de relocare a migranților în Libia și că activitatea agențiilor ONU urmărește găsirea unor soluții în afara țării, inclusiv evacuarea către state terțe sau repatrierea voluntară. Oficialii ONU au condamnat discursurile instigatoare la ură și amenințările la adresa personalului său. Protestul reflectă creșterea tensiunilor sociale legate de migrație într-o țară afectată de ani de conflict și instabilitate politică. Potrivit estimărilor, în Libia se află aproximativ 900.000 de migranți, mulți dintre ei refugiați sudanezi.
Curtea Supremă a decis că oficialii din Israel trebuie să permită Comitetului Internațional al Crucii Roșii să viziteze palestinienii aflați în închisoare, potrivit Al Jazeera. Curtea Supremă a Israelului a decis în unanimitate că guvernul trebuie să permită din nou reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) să viziteze deținuții palestinieni din închisorile israeliene. Judecătorii au stabilit că interdicția impusă după atacul Hamas din octombrie 2023 a încălcat atât legislația israeliană, cât și normele internaționale, iar autoritățile nu au prezentat o bază legală pentru suspendarea totală a vizitelor. Măsura a fost contestată de mai multe organizații pentru drepturile omului, care au subliniat că este pentru prima dată în ultimii 50 de ani când liderii din Israel blochează accesul Crucii Roșii la deținuți. Reprezentanții CICR au salutat hotărârea și au exprimat disponibilitatea de a relua vizitele cât mai curând.
Civilii au fugit din calea luptelor dintre armata somaleză și milițiile aliate opoziției în Mogadiscio, relatează The Guardian. Capitala Somaliei, Mogadiscio, a fost scena unor confruntări violente între trupele guvernamentale și miliții aliate opoziției, care au provocat victime, distrugeri și deplasarea civililor. Luptele au izbucnit după ce președintele Hassan Sheikh Mohamud și-a prelungit mandatul cu un an, decizie contestată de opoziție și liderii regionali. Principala arteră a orașului s-a transformat într-un câmp de luptă, iar diferite obuze au lovit cartiere dens populate și piața Bakara, cel mai mare centru comercial al țării. Liderii opoziției au acuzat guvernul că a folosit armament greu, inclusiv drone și arme antitanc, împotriva adversarilor politici. Situația readuce în discuție criza politică și militară din 2021, când alegerile au fost amânate. Reprezentanții Organizației Națiunilor Unite, Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii au condamnat violențele și au cerut tuturor părților să dea dovadă de reținere și să rezolve disputele prin dialog.
Un polițist jamaican a fost acuzat de crimă după ce o femeie a fost împușcată mortal în timpul unui protest, conforma The Guardian. Autoritățile din Jamaica au formulat acuzații de crimă împotriva polițistului Andrew Wilson, după moartea lui Latoya „Buju” Bulgin, în vârstă de 45 de ani, împușcată în timpul unui protest desfășurat pe 17 mai în localitatea Granville. Incidentul a provocat proteste violente, iar imaginile surprinse de camerele de supraveghere și distribuite pe rețelele sociale au arătat cum polițistul a tras asupra vehiculului condus de femeie, aparent fără avertisment. După împușcare, Bulgin a fost scoasă din mașină și transportată de polițiști fără să i se acorde primul ajutor. Cazul a reaprins dezbaterea privind folosirea forței letale de către poliție și necesitatea camerelor corporale pentru agenți. Organizațiile pentru drepturile omului și organismele internaționale au cerut o anchetă independentă și transparentă. Polițistul a fost arestat, a apărut în instanță și i s-a refuzat eliberarea pe cauțiune.
Hezbollah a respins noul acord de încetare a focului convenit de Israel și Liban, potrivit BBC. Hezbollah a respins ferm termenii unui nou acord de încetare a focului mediat de oficialii americani între Israel și Liban, numindu-l „futil” și „umilitor” pentru Liban. Liderul grupării, Naim Qassem, a declarat că negocierile nu reflectă voința unor largi segmente ale populației libaneze și că ar echivala cu o capitulare în fața obiectivelor liderilor israelieni. Acordul prevedea zone de securitate pilot în sudul Libanului, din care luptătorii Hezbollah ar urma să fie excluși, și încetarea totală a focului ca precondiție. Deși guvernul libanez a participat la discuții mediate de reprezentanții americani, Hezbollah nu a fost implicat direct și susține că nu va accepta retragerea forțelor sale. Între timp, autoritățile israeliene și-au continuat operațiunile militare, iar atacurile aeriene din sudul Libanului au provocat victime.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a propus, într-o scrisoare deschisă adresată liderului rus, o întâlnire față în față declarând că este pregătit pentru un „armistițiu complet”, prezintă Euronews. Scrisoarea reprezintă una dintre puținele ocazii în care Zelenskyy s-a adresat direct lui Putin de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 și prima dată când i-a trimis o scrisoare direct liderului rus. „Alegerea vă aparține acum. Ajunge cu războiul. Ucraina propune să punem capăt acestui război”, a scris Zelenskyy. „Liderii sunt cei care rezolvă problemele cheie.”, a scris Zelenskyy, sugerându-i lui Putin să „stabilească o dată clară pentru o astfel de întâlnire”. Zelenskyy a adăugat despre capacitatea dronelor de a parcurge o rază lungă de acțiune și despre popularitatea acestor capabilități în rândul populației, menționând ca rachetele pot parcurge o distanță mai mare decât 1000 de km. De asemenea a atribuit vina războiului asupra liderului rus, spunând ca „Acest război este alegerea dumneavoastră personală — un război fără o cauză reală. Așa îl va aminti istoria.” Zelenskyy a spus că, chiar dacă Rusiei nu-i pasă de victimele sale militare, ucrainenilor le pasă. „Noi, în Ucraina, nu vrem un război permanent”, a declarat Zelenskyy în scrisoarea deschisă. „Știm foarte bine că viața fără război este infinit mai bună. Și vrem să realizăm asta.”
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat ca intenționează să urmeze exemplul diplomaților Washingtonului în negocierile comerciale cu China, conform Politico. După întâlnirea de la Paris cu reprezentantul comercial chinez Li Chenggang, șeful departamentului de comerț al Uniunii a declarat reporterilor că UE va iniția negocieri mai aprofundate cu autoritățile chineze pentru a rezolva „ceea ce devine un deficit comercial insuportabil cu China”. Šefčovič a sugerat că Uniunea Europeană s-ar putea inspira din pregătirile făcute de administrația americană înaintea vizitei președintelui Donald Trump în China. Deficitul comercial al membrilor UE cu comercianții chinezi în ceea ce privește bunurile s-a adâncit la 360 de miliarde de euro anul trecut, de la 312 miliarde de euro în 2024. Acesta a crescut și mai brusc în primul trimestru al anului 2026, arată datele comerciale. Liderii UE intenționează să discute despre modul de abordare a supracapacității industriale a cetățenilor chinezi și a exporturilor subvenționate în cadrul reuniunii liderilor Consiliului European. Subiectul va fi, de asemenea, pe ordinea de zi a unei reuniuni a liderilor G7 pe care Franța o va prezida în regiunea Évian-les-Bains.
Doi membri ai cabinetului președintelui Donald Trump nu au susținut alegerea acestuia de a-l numi pe loialistul Bill Pulte în funcția de șef interimar al serviciilor secrete americane, în timp ce parlamentarii republicani au criticat lipsa sa de experiență în domeniul securității naționale, relatează Reuters. Reacția neobișnuită din partea membrilor propriului partid al lui Trump a scos în evidență îngrijorările legate de decizia sa de a numi un responsabil cu reglementarea creditelor ipotecare, fără experiență în domeniul securității naționale, pentru a coordona vastul aparat de informații al țării. Depunând mărturie în cadrul unor audieri separate ale Congresului, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Trezoreriei Scott Bessent nu au apărat decizia lui Trump. Mai mulți senatori republicani au declarat că nu l-ar sprijini pe Pulte dacă Trump l-ar nominaliza pentru a ocupa permanent funcția de director al serviciilor de informații naționale. Cu o majoritate strânsă de 53-47, republicanii lui Trump nu își pot permite decât puține defecțiuni pentru a aproba candidații săi. Această reacție neobișnuită survine pe fondul slăbirii influenței lui Trump asupra Capitolului.
Mai mulți angajați ai companiei aeriene germane Lufthansa au fost răniți, după ce trenul de aterizare din față al unui avion Boeing s-a prăbușit în timp ce aeronava era staționată la o poartă de îmbarcare a aeroportului din Frankfurt, notifică Euronews. La bordul avionului Boeing 787-9 Dreamliner s-au aflat doar membri ai echipajului și personalul de la sol în momentul în care vârful din față al aeronavei s-a prăbușit la sol, înainte de îmbarcarea pasagerilor pentru un zbor regulat cu destinația Los Angeles. Zborul a fost ulterior anulat. „Mai mulți angajați au fost răniți și primesc în prezent îngrijiri medicale”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei Lufthansa într-un comunicat, adăugând că atât compania, cât și autoritățile competente investighează incidentul. Avionul are aproximativ un an vechime, potrivit site-ului de urmărire a zborurilor Flightradar24. Un incident din 2021 de la Aeroportul Heathrow din Londra a implicat, de asemenea, trenul de aterizare din față al unui Boeing 787. Anchetatorii au constatat că un știft de blocare destinat să împiedice retragerea fusese introdus într-o poziție greșită, permițând trenului de aterizare să se plieze în ciuda dispozitivelor de siguranță concepute pentru a-l menține extins.
O manifestație studențească din Bruxelles a degenerat după ce protestatarii s-au confruntat cu forțele de ordine în centrul orașului, pe fondul unei reforme controversate a sistemului de învățământ, relatează Politico. Profesorii au protestat anterior acestor întâmplări împotriva reducerilor bugetare din domeniul educației în regiunile francofone ale Belgiei, alăturându-se ulterior și studenții. Videoclipurile și fotografiile publicate pe rețelele de socializare au arătat protestatarii dând foc la trotinete electrice și spărgând geamurile magazinelor și ale stațiilor de autobuz din apropierea Gării Centrale din Bruxelles. Poliția a intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii. Poliția a blocat străzile din apropierea reședinței guvernului prim-ministrului belgian Bart De Wever și a parlamentului Comunității Franceze. În jurul orei 14:00, în timp ce parlamentarii votau reforma în parlamentul Comunității Franceze, protestatarii au încercat să intre în clădire forțând ușile, în timp ce poliția îi împiedica să ajungă în sală. Alți protestatari s-au adunat în fața baricadelor poliției de pe Wetstraat, la câțiva metri distanță de reședința lui De Wever, înainte de a se îndrepta spre nord de-a lungul unei artere principale, aprinzând rachete de semnalizare și perturbând traficul.
