Material realizat de Carmen Toader
Oficialii ruși au anunțat o pauză de trei zile a atacurilor asupra Kievului, conform Euronews. Această decizie vine în urma vizitei emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev, unde aceștia urmau să prezinte o propunere pentru încheierea războiului. Guvernul din Ucraina s-a declarat, la rândul său, pregătită să evite atacurile asupra Moscovei pe durata vizitei, așteptând aceeași măsură din partea omologilor săi. Witkoff și Kushner au ajuns sâmbătă la Moscova și urmau să meargă duminică la Kiev, pentru discuții menite să deblocheze negocierile. În paralel, atacurile au continuat: loviturile rusești asupra orașului Kamianske au ucis patru persoane și au rănit alte cinci. De asemenea, reprezentanții ucraineni au acuzat armata rusă că a atacat aeroporturi din Kiev și Borispol și sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Oficialii ONU au susținut o rezoluție pentru folosirea unor hărți care redau mai corect dimensiunea continentelor, conform POLITICO. Această decizie a venit în urma unei campanii conduse de state africane împotriva proiecției Mercator, folosită pe scară largă din secolul al XVI-lea. Delegații din Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă, considerând inițiativa parte a unui „proiect ideologic mult mai amplu și radical”, în timp ce reprezentanții din Estonia, Georgia, Lituania, Moldova, Serbia și Ucraina s-au abținut. Proiecția Mercator, creată în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator pentru navigație, deformează dimensiunile, făcând suprafețele aflate mai departe de Ecuator să pară mai mari. Astfel, Africa apare mult mai mică decât este în realitate în comparație cu teritoriile din emisfera nordică. Rezoluția, fără caracter obligatoriu, a recomandat promovarea proiecției Equal Earth, inclusiv în școli, prezentând corectarea distorsiunilor cartografice drept un demers legat de justiție, demnitate și egalitate.
Guvernul din Jamaica urmează să-i înainteze regelui Charles o petiție privind reparațiile pentru sclavie, conform BBC. Oficialii din Jamaice doresc sesizarea Comitetului Judiciar al Consiliului Privat cu trei întrebări referitoare la legalitatea înrobirii africanilor în Jamaica și la eventuala obligație juridică a guvernului britanic de a acorda despăgubiri. Ministrul culturii, Olivia Grange, a declarat că răspunsurile ar putea contribui la soluționarea nedreptăților suferite timp de secole de strămoșii jamaicanilor. Documentul nu constituie o cerere directă de plată, iar regele nu poate decide discreționar asupra transmiterii sale. Olivia Grange urmează să poarte discuții și cu oficialii Muzeului Britanic despre returnarea artefactelor preluate din Jamaica în perioada colonială. După abolirea sclaviei, în 1833, guvernul britanic le plătise proprietarilor de sclavi compensații de 20 de milioane de lire sterline, iar împrumuturile contractate pentru această sumă fuseseră achitate abia în 2015. În același an, fostul premier David Cameron respinsese acordarea de reparații pentru implicarea Marii Britanii în comerțul cu sclavi.
Partidul de extremă dreapta AfD a câștigat alegerile din landul german Saxonia-Anhalt, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, conform Al Jazeera. Partidul a obținut 44,5% din voturi, față de doar 18,5% obținute de partidul de centru-dreapta al cancelarului Friedrich Merz. Candidatul principal al AfD, Ulrich Siegmund, și copreședinta Alice Weidel au calificat rezultatul drept „istoric”, însă formațiunea ar fi ratat la limită majoritatea absolută și nu este clar dacă poate forma singură guvernul. Membrii AfD nu au participat până acum la nicio coaliție de guvernare în landurile sau în guvernul federal german. Victoria a reprezentat și o lovitură pentru autoritatea lui Friederich Merz, în contextul scăderii popularității guvernului său. Partidul AfD promovează politici radicale privind imigrația, inclusiv deportarea migranților fără acte, precum și măsuri anti-„woke” în școli.
Guvernul grec își va consolida cooperarea strategică și de apărare cu Israelul, dar va urmări în același timp relații mai strânse cu statele arabe, a declarat premierul Kyriakos Mitsotakis, potrivit AP. Guvernul din Grecia și Israel și-au aprofundat în ultimul deceniu colaborarea în domeniul apărării, securității și energiei, iar recent au semnat un acord de 3 miliarde de euro pentru construirea unui sistem de apărare antiaeriană în Grecia. Kyriakos Mitsotakis a subliniat că Grecia se numără printre puținele state NATO care alocă cel puțin 3,5% din PIB pentru apărare, în principal din cauza tensiunilor persistente cu guvernul din Turcia. Premierul a anunțat și vizite în Arabia Saudită și Egipt, unde urmează să discute despre relațiile bilaterale și cooperarea regională.
