Material realizat de Carmen Toader și Florentina Dumitrașcu
Oficialii ruși au anunțat o pauză de trei zile a atacurilor asupra Kievului, conform Euronews. Această decizie vine în urma vizitei emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev, unde aceștia urmau să prezinte o propunere pentru încheierea războiului. Guvernul din Ucraina s-a declarat, la rândul său, pregătită să evite atacurile asupra Moscovei pe durata vizitei, așteptând aceeași măsură din partea omologilor săi. Witkoff și Kushner au ajuns sâmbătă la Moscova și urmau să meargă duminică la Kiev, pentru discuții menite să deblocheze negocierile. În paralel, atacurile au continuat: loviturile rusești asupra orașului Kamianske au ucis patru persoane și au rănit alte cinci. De asemenea, reprezentanții ucraineni au acuzat armata rusă că a atacat aeroporturi din Kiev și Borispol și sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Oficialii ONU au susținut o rezoluție pentru folosirea unor hărți care redau mai corect dimensiunea continentelor, conform POLITICO. Această decizie a venit în urma unei campanii conduse de state africane împotriva proiecției Mercator, folosită pe scară largă din secolul al XVI-lea. Delegații din Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă, considerând inițiativa parte a unui „proiect ideologic mult mai amplu și radical”, în timp ce reprezentanții din Estonia, Georgia, Lituania, Moldova, Serbia și Ucraina s-au abținut. Proiecția Mercator, creată în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator pentru navigație, deformează dimensiunile, făcând suprafețele aflate mai departe de Ecuator să pară mai mari. Astfel, Africa apare mult mai mică decât este în realitate în comparație cu teritoriile din emisfera nordică. Rezoluția, fără caracter obligatoriu, a recomandat promovarea proiecției Equal Earth, inclusiv în școli, prezentând corectarea distorsiunilor cartografice drept un demers legat de justiție, demnitate și egalitate.
Guvernul din Jamaica urmează să-i înainteze regelui Charles o petiție privind reparațiile pentru sclavie, conform BBC. Oficialii din Jamaice doresc sesizarea Comitetului Judiciar al Consiliului Privat cu trei întrebări referitoare la legalitatea înrobirii africanilor în Jamaica și la eventuala obligație juridică a guvernului britanic de a acorda despăgubiri. Ministrul culturii, Olivia Grange, a declarat că răspunsurile ar putea contribui la soluționarea nedreptăților suferite timp de secole de strămoșii jamaicanilor. Documentul nu constituie o cerere directă de plată, iar regele nu poate decide discreționar asupra transmiterii sale. Olivia Grange urmează să poarte discuții și cu oficialii Muzeului Britanic despre returnarea artefactelor preluate din Jamaica în perioada colonială. După abolirea sclaviei, în 1833, guvernul britanic le plătise proprietarilor de sclavi compensații de 20 de milioane de lire sterline, iar împrumuturile contractate pentru această sumă fuseseră achitate abia în 2015. În același an, fostul premier David Cameron respinsese acordarea de reparații pentru implicarea Marii Britanii în comerțul cu sclavi.
Partidul de extremă dreapta AfD a câștigat alegerile din landul german Saxonia-Anhalt, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, conform Al Jazeera. Partidul a obținut 44,5% din voturi, față de doar 18,5% obținute de partidul de centru-dreapta al cancelarului Friedrich Merz. Candidatul principal al AfD, Ulrich Siegmund, și copreședinta Alice Weidel au calificat rezultatul drept „istoric”, însă formațiunea ar fi ratat la limită majoritatea absolută și nu este clar dacă poate forma singură guvernul. Membrii AfD nu au participat până acum la nicio coaliție de guvernare în landurile sau în guvernul federal german. Victoria a reprezentat și o lovitură pentru autoritatea lui Friederich Merz, în contextul scăderii popularității guvernului său. Partidul AfD promovează politici radicale privind imigrația, inclusiv deportarea migranților fără acte, precum și măsuri anti-„woke” în școli.
Guvernul grec își va consolida cooperarea strategică și de apărare cu Israelul, dar va urmări în același timp relații mai strânse cu statele arabe, a declarat premierul Kyriakos Mitsotakis, potrivit AP. Guvernul din Grecia și Israel și-au aprofundat în ultimul deceniu colaborarea în domeniul apărării, securității și energiei, iar recent au semnat un acord de 3 miliarde de euro pentru construirea unui sistem de apărare antiaeriană în Grecia. Kyriakos Mitsotakis a subliniat că Grecia se numără printre puținele state NATO care alocă cel puțin 3,5% din PIB pentru apărare, în principal din cauza tensiunilor persistente cu guvernul din Turcia. Premierul a anunțat și vizite în Arabia Saudită și Egipt, unde urmează să discute despre relațiile bilaterale și cooperarea regională.
Guiana a acceptat condiționat să primească imigranți expulzați din Statele Unite, potrivit Le Monde. Țara a stabilit condiții stricte pentru acceptarea imigranților și a insistat pentru participarea voluntară și absența cazierului. În contextul campaniei anti-migrație Guyana a declarat că va accepta un număr limitat de persoane fără antecedente penale, numind această inițiativă ca pe un angajament de lungă durată față de drepturile omului și cooperarea internațională. Astfel, s-au alăturat listei țărilor din Caraibe și America Centrală care au convenit să coopereze cu Washingtonul privind migranți.
Startup-ul german a făcut istorie în spațiul european cu prima lansare orbitală, potrivit Politico. Lansarea rachetei Isar a avut loc pe fondul încercărilor Europei de a-și reduce dependența față de industria americană. Racheta de 28 de metri a decolat de la complexul de lansare Isar Aerospace din Norvegia cu o încărcătură de cinci sateliți mici, fiind prima lansare orbitală comercială reușită de pe teritoriul Europei continentale. Ministerul Cercetării, Tehnologiei și Spațiului din Germania a salutat lansarea drept „o etapă importantă” pentru forța de inovare a țării.
Autoritățile americane au impus sancțiuni unei bănci turcești, provocând amenințări legale, potrivit Al Jazeera. Aceasta a fost acuzată că facilitează tranzacții de milioane de dolari pentru Iran. Astfel, Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a acuzat Golden Global Yatirim Bankasi Anonim Sirketi că a ușurat „tranzacții în valoare de zeci de milioane de dolari pentru Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice – Forța Qods” și că a oferit guvernului iranian acces la transferarea de fonduri. Washingtonul a menționat că banca a fost înființată pentru a permite rețelei rahbar să transfere veniturile din petrol în bani, care veneau de la China.
