Sute de burundezi se pregătesc să părăsească Kenya înaintea unei campanii împotriva comercianților străini fără autorizație; Guvernul rus a decis închiderea consulatului Germaniei din Sankt Petersburg până pe 18 septembrie; Cea mai înaltă instanță penală din Spania a deschis o anchetă privind intrarea masivă a migranților în Ceuta.
Material realizat de Toader Carmen
Cea mai înaltă instanță penală din Spania a deschis o anchetă privind intrarea masivă a migranților în Ceuta, conform Euronews. Această decizie a venit după ce un raport al poliției a indicat că forțele de securitate marocane ar fi permis și chiar facilitat trecerea. Judecătoarea María Tardón a considerat că existau indicii privind posibile fapte care ar fi afectat grav integritatea teritorială a Spaniei și a încadrat fluxul migrator drept o posibilă metodă de „război hibrid”. Potrivit raportului, peste 70.000 de migranți au trecut din Maroc în enclava spaniolă la sfârșitul lunii iulie, iar polițiștii marocani nu ar fi făcut eforturi serioase pentru a-i opri, oferind în unele cazuri îndrumare. Guvernul spaniol a declarat însă că nu existau dovezi concludente privind responsabilitatea guvernului marocan. Autoritățile marocane nu au comentat raportul, dar presa l-a criticat ca fiind lipsit de dovezi concrete.
Guvernul rus a decis închiderea consulatului Germaniei din Sankt Petersburg până pe 18 septembrie, conform POLITICO. Această hotărâre a venit ca răspuns la ceea ce liderii ruși au calificat drept „acțiuni neprietenoase”, într-o nouă escaladare a conflictului diplomatic dintre cele două țări. Ministerul rus de Externe a susținut că guvernul german a provocat tensiunile după ce autoritățile de la Berlin și-au acuzat omologii că s-a aflat în spatele unei tentative de atac cu drone asupra teritoriului german. Trei drone cu materiale explozive fuseseră observate în apropierea aeroportului Leipzig-Halle, iar una fusese găsită lângă un avion ucrainean Antonov folosit pentru transportul de muniții. Oficialii din Germania anunțaseră închiderea consulatului rus din Bonn și a unei instituții culturale ruse din Berlin. Guvernul de la Moscova a decis, la rândul său, să închidă filiale ale Goethe-Institut din Moscova, Sankt Petersburg și Novosibirsk.
Sute de burundezi se pregătesc să părăsească Kenya înaintea unei campanii împotriva comercianților străini fără autorizație, conform BBC. Cozi lungi s-au format în fața ambasadei Burundiului din Nairobi, unde autoritățile ofereau gratuit documente de călătorie de urgență. În același timp, alți migranți încercau să își cumpere bilete de autobuz și își strângeau bunurile, inclusiv valize și saltele. Ministerul kenyan al comerțului a susținut că unii străini au folosit în mod abuziv vizele de turiști sau de investitori pentru a desfășura activități comerciale fără autorizație. Ulterior, guvernul a precizat că cetățenii străini care dețin documentele necesare, inclusiv permise de muncă și licențe, își pot continua activitatea. Ministrul de Externe al Burundiului, Edouard Bizimana, a avertizat că discursul anti-burundez ar putea afecta relațiile regionale și a cerut autorităților kenyene să protejeze cetățenii burundezi.
Guvernul din Cuba a respins ideea unor negocieri cu oficialii americani, acuzându-i că mențin o politică de „asfixiere economică”, declară Al Jazzera. Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez, a declarat că între cele două țări nu aveau loc în prezent negocieri și că nu exista o agendă pentru viitoare discuții. Potrivit guvernului cubanez, embargoul american ar fi provocat pierderi de 8 miliarde de dolari între martie 2025 și februarie 2026, cea mai mare sumă raportată până atunci și cu 7% peste perioada precedentă. Bruno Rodríguez a susținut că sancțiunile și restricțiile asupra energiei au agravat criza economică și energetică, cubanezii ajungând să aibă uneori doar două-trei ore de electricitate pe zi. El a acuzat administrația americană de o „pedeapsă colectivă” și a descris blocada drept „genocidară”. Disputa urma să fie reluată la ONU, unde oficialii din Cuba speră la un sprijin larg pentru rezoluția privind ridicarea embargoului.
Oficialii IAEA au afirmat că regimul lui Bashar al-Assad construia în Siria un reactor nuclear configurat tehnic pentru producerea de material fisionabil ce putea fi folosit la fabricarea armelor nucleare, conform Associated Press. Reactorul a fost nedeclarat și asociat unui presupus program nuclear clandestin, despre care guvernul sirian a negat în mod constant că ar fi existat. După căderea lui Assad, inspectorii IAEA au primit acces la mai multe situri și au confirmat existența unei infrastructuri compatibile cu un reactor nuclear, precum și a aproximativ 73 de tone de uraniu natural metalic ascuns într-un alt amplasament. Materialul se află acum sub supravegherea agenției, care monitorizează permanent locația și securitatea acestuia. Totuși, reprezentanții IAEA subliniază că descoperirile nu demonstrează că țara deținea sau construia efectiv o armă nucleară, ci indică existența unor riscuri serioase de proliferare.
