Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Palestinienii au participat la primele alegeri locale organizate după izbucnirea războiului, potrivit Euronews. Scrutinul a fost desfășurat în Cisiordania și în zona Deir al-Balah din Fâșia Gaza. Alegerile au avut o participare redusă și s-a desfășurat într-un context politic tensionat, cu boicoturi din partea unor facțiuni și acuzații privind restricționarea candidaților. Majoritatea listelor au fost controlate de mișcarea Fatah, condusă de Mahmoud Abbas, iar consiliile locale alese vor gestiona servicii de bază precum apa, salubritatea și infrastructura. Deși nu au putere legislativă, aceste alegeri sunt importante deoarece reprezintă una dintre puținele forme rămase de participare democratică pentru palestinieni, într-un context de diviziuni interne, control israelian asupra teritoriilor și criză economică.
Guvernele din Kazakhstan, Kyrgyzstan și Uzbekistan plănuiesc construirea unei mari centrale hidroelectrice pe râul Naryn, cu o capacitate de aproximativ 2.000 MW, conform Euronews. Oficialii au estimat că va fi suficientă pentru alimentarea a până la 1,5 milioane de locuințe. Proiectul, cunoscut ca Kambarata HPP-1, este considerat strategic pentru securitatea energetică regională și beneficiază de sprijin internațional, inclusiv din partea reprezentanților Băncii Mondiale. Inițiativa reflectă o tendință mai largă în regiune de cooperare în domeniul energiei. În contextul încălzirii climatice accelerate și al presiunilor asupra resurselor de apă, fiecare stat a dezvoltat în paralel proiecte de energie regenerabilă pentru a reduce dependența de combustibili fosili și a-și consolida independența energetică.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a părăsit Islamabadul și se îndreaptă spre Moscova pentru discuții cu oficiali ruși, potrivit Al Jazeera. Vizitele oficialului iranian au venit dintr-un efort diplomatic intens de a menține deschis dialogul indirect cu guvernul din Statele Unite, deși nu există negocieri directe în desfășurare. Reprezentanții Iranului au transmis mesaje către administrația americană prin intermediul guvernului din Pakistan, referitoare la „liniile roșii” privind programul nuclear și controlul asupra Strâmtorii Hormuz. Reuniunea vine într-un context tensionat, în care armistițiul fragil dintre oficialii din SUA și Iran încă se menține, dar perspectivele unui acord de pace rămân incerte. De asemenea, blocajele reciproce din regiune continuă să afecteze economia globală și prețurile energiei.
Tensiunile dintre oficialii chinezi și europeni au escaladat după ce cei din urmă au inclus companii chineze în noul pachet de sancțiuni împotriva guvernului Rusiei, potrivit POLITICO. Această acțiune a determinat reacția dură a guvernului de la Beijing, care a cerut eliminarea lor imediată și a avertizat că va lua măsuri pentru a proteja interesele firmelor sale. Pachetul de sancțiuni vizează în principal bănci rusești și rețele economice care sprijină efortul de război al armatei ruse, dar include și entități din țări terțe pentru a evita ocolirea restricțiilor de către oficialii de la Moscova. În acest context, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa se confruntă simultan cu presiuni din partea guvernelor americane, ruse și chineze, subliniind nevoia ca reprezentanții europeni să își apere mai ferm interesele economice și strategice.
Fostul premier Viktor Orbán a anunțat că renunță la mandatul de parlamentar după înfrângerea zdrobitoare a partidului său Fidesz în alegeri, conform BBC. Deși fusese reales deputat, Orbán a spus că se va concentra pe reorganizarea mișcării naționaliste din Ungaria. Astfel, fostul lider ungar pierde dominația pe care a avut-o timp de 16 ani, alegerile fiind câștigate clar de partidul Tisza, condus de Péter Magyar. Acesta a reușit să obțină o majoritate de peste două treimi și promite reforme majore, inclusiv combaterea corupției și relansarea relațiilor cu oficialii Uniunii Europene dar și cu cei din Ucraina. Înfrângerea lui Viktor Orbán a venit pe fondul nemulțumirilor legate de scăderea nivelului de trai și al acuzațiilor de corupție, iar viitorul său în fruntea Fidesz urmează să fie decis în lunile următoare.
În Mali, mai multe grupări teroriste au deschis focul de arme la periferia capitalei și în mai multe orașe din țară, potrivit Le Monde. Rebelii tuareg malieni din Frontul pentru eliberarea Azawad au declarat că dețin controlul asupra orașului cheie, Kidal, din nordul țării. Mai multe focuri de arme au fost trase în Kati, unde se află reședința șefului juntei, generalul Assimi Goïta. Și în Gao, cel mai mare oraș din nordul țării, au fost auzite focuri de armă. Țara s-a confruntat încă din 2012 cu o profundă criză de securitate, care a fost alimentată de grupările jihadiste afiliate ale Al-Qaida și organizației Statul Islamic.
În Nepal, guvernul a început să demoleze bidonvilurile din capitală în ciuda criticilor primite din partea organizațiilor de apărare a drepturilor omului, potrivit Le Monde. Autoritățile nepaleze au început demolarea construcțiilor neautorizate în care locuiau a mii de persoane de-a lungul râului Bagmati, care înconjoară o parte din capitala Katmandou. Populația care trăia acolo deja de decenii reușise să-și construiască case din lemn, care reprezentau singura lor avere. Primul ministru nou ales, Balendra Shah, a declarat că locuitorii din zonele evacuate se expuneau pericolelor, precum inundațiile. Totodată, pentru Amnesty International aceste evacuări au constituit un regres pentru guvernanța juridică și o abordare autoritară.
Președintele Donald Trump a anulat brusc deplasarea emisarilor săi în Islamabad, blocând efortul diplomatic menit de relansare a negocierilor cu Iran, potrivit Politico. Decizia a fost luată de liderul American, care a renunțat la vizita planificată a lui Steve Witkoff și Jared Kushner în Pakistan. Aceștia urmau să participe la discuții indirecte cu oficiali iranieni. Președintele Statelor Unite a invocat pierderea de timp și confuzia din conducerea iraniană, afirmând că Washingtonul „deține toate cărțile”. Anularea reflectă tensiunile și instabilitatea negocierilor dintre SUA și Iran, desfășurate pe fondul unui armistițiu fragil și al unor divergențe majore privind programul nuclear iranian.
Guvernele din Franța și Grecia au semnat nouă acorduri bilaterale, incluzând un pact pentru apărare, potrivit Politico. Președintele Franței, Emmanuel Macron și prim-ministru al Greciei, Kyriakos Mitsotakis, au stabilit un acord bilateral de apărare în cazul amenințărilor de securitate. Emmanuel Macron a declarat că acest suport mutual și asistența în caz de agresiune este garantată. Totodată, cele două guverne au semnat acorduri pentru cercetarea științifică în domeniul energiei nucleare. În paralel, la această întâlnire au fost clarificate intervențiile efective în cazul încălcării articolului 42.7 al Tratatului Uniunii Europene.
Doi agenți ai Statelor Unite care au murit săptămâna trecută în Mexic nu ar fi fost autorizați să opereze în țară, potrivit BBC. Guvernul mexican a declarat că agenții lucrau pentru CIA și au participat la misiuni pentru descoperirea unor laboratoare de droguri în nordul statului Chihuahua. Incidentul accentuează relațiile tensionate între Statele Unite și Mexic în lupta împotriva traficului de droguri. Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a fost supusă în nenumărate cazuri la presiuni din partea Statelor Unite pentru operațiuni antidrog în statul mexican. Totodată, ministerul apărării din Mexic a precizat că unul dintre agenți a intrat în țară drept vizitator, iar celălalt a călătorit cu un pașaport diplomatic.
