Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Oficialii guvernelor statelor membre ale UE au interzis alte 20 de instituții financiare ruse să efectueze plăți în euro și să desfășoare activități comerciale cu companii din întreaga Uniune, în cadrul celui mai recent pachet de sancțiuni, prezintă Politico. António Costa, președintele Consiliului European, a anunțat pachetul de sancțiuni, al 20-lea de acest fel de la invazia pe scară largă a Moscovei din februarie 2022, după ce Ungaria și Slovacia și-au retras veto-ul împotriva măsurilor punitive. „Europa rămâne fermă, unită și neclintită în sprijinul acordat Ucrainei”, a declarat Costa într-o postare pe rețelele de socializare. Personalului companiilor din UE li s-a interzis să facă afaceri cu persoane din companiile rusești care gestionează sau schimbă criptomonede. Lista băncilor rusești sancționate se extinde la 70 de instituții de credit. Liderii UE au restricționat, în plus, exporturile unor produse de înaltă tehnologie către Kârgâzstan, o țară din Asia Centrală cu puternice legături economice și politice cu Rusia. Mașinile de prelucrare a metalelor și echipamentele radio nu mai pot fi expediate către Kârgâzstan, după ce datele vamale au arătat dovezi clare de eludare a sancțiunilor.
Tema centrală declarată, în cadrul celei de-a 18-a ediție a Congresului Economic European, a fost reprezentată de rolul liderilor Poloniei în cadrul G20, confirma Euronews. Discuția a căpătat o importanță sporită în urma reuniunii miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20, la care au participat ministrul finanțelor și economiei, Andrzej Domański, și guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapiński. Aceasta a marcat prima participare a Poloniei la acest format de discuții G20. În cadrul panelului „Polonia în G20” de la Katowice, Domański a afirmat că prezența țării în grup reflectă decenii de transformare economică. El a adăugat că Polonia aduce atât perspectiva Europei Centrale și de Est, cât și experiența „celei mai reușite transformări economice din ultimii 40 de ani”. În ciuda incertitudinii globale, a spus el, economia poloneză rămâne stabilă și rezilientă, citând previziunile Fondului Monetar Internațional conform cărora Polonia va fi cea mai rapidă economie mare în creștere din Uniunea Europeană, cu o creștere a PIB-ului de peste 3%. Participarea la G20, a adăugat el, consolidează poziția Poloniei în dezbaterile globale.
Membrii partidelor de extremă dreapta „Patrioții pentru Europa” s-au reunit în Portugalia după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, și pentru a-și intensifica apelul la politici mai dure în materie de migrație, afirmă Politico. Orbán era considerat forța fondatoare a grupului, însă, în urma îndepărtării sale de la guvernare, atenția se îndreaptă către Jordan Bardella din Franța și André Ventura din Portugalia. Aceștia au declarat „prietenia” politică și misiunea comună în calitate de reprezentanți ai extremei drepte europene „Vorbim aceeași limbă, limba patriotismului, a suveranității Europei și a suveranității națiunilor”, a declarat Ventura, al cărui partid ultranaționalist Chega este acum al treilea ca mărime din parlamentul portughez. El l-a descris pe Bardella, care conduce Raliul Național, aflat în plină ascensiune, ca fiind „cel mai probabil viitor președinte al Republicii Franceze”. În loc să se concentreze asupra ultimelor evoluții de la Budapesta, cei doi au luat în vizor măsura luată de premierul spaniol Pedro Sánchez de a acorda statut legal unui număr de jumătate de milion de imigranți fără forme legale. Ventura l-a acuzat pe premierul de centru-stânga că „pune în pericol întreaga Europă” și a afirmat că blocul trebuie să „ceară asumarea responsabilității”. Bardella a mers mai departe, numind Spania „o poartă de intrare a imigrației în Europa” și a promis să întărească controlul la frontiere, prezentând politica restrictivă ca o „apărare a identității”.
Armata americană a capturat, în Oceanul Indian, un petrolier despre care a afirmat că era implicat în contrabanda cu petrol iranian, pe fondul continuării confruntării navale dintre americani și iranieni, relatează Euronews. Membrii ai Departamentului Apărării al SUA au publicat imagini cu confiscarea navei, în care se văd trupele americane pe punte, afirmând că armata SUA „va continua operațiunile de aplicare a legii maritime la nivel global pentru a perturba rețelele ilicite și a intercepta navele care oferă sprijin material Iranului, oriunde ar opera acestea”. Persoane care au analizat datele de urmărire a navelor au precizat că petrolierul se afla în Oceanul Indian, între Sri Lanka și Indonezia. Acesta se îndrepta spre Zhoushan, în China. Lideri ai Gărzii Revoluționare Iraniane au difuzat, de asemenea, imagini care arată propria confiscare a unor nave în Strâmtoarea Hormuz. Jurnaliști din mass-media iraniană au prezentat că două nave container au fost confiscate după ce au fost atacate, în timp ce o a treia navă a fost, de asemenea, vizată în strâmtoare. Între timp, eforturile diplomatice în jurul Strâmtorii Hormuz rămân blocate.Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că redeschiderea strâmtorii ar fi „imposibilă” atâta timp cât blocada navală a SUA rămâne în vigoare, calificând-o drept o „încălcare flagrantă” a armistițiului.
Două trenuri de pasageri s-au ciocnit frontal în Danemarca, la nord de Copenhaga, notifică Reuters. Cel puțin 17 persoane au fost rănite, dintre care patru sunt în stare gravă. Victimele au fost transportate de la locul accidentului cu ambulanțe și elicoptere, a anunțat departamentul de pompieri pe platforma de socializare X. Un purtător de cuvânt din cadrul poliției a declarat că toți pasagerii au fost evacuați din trenuri. Incidentul s-a produs la nord de Copenhaga, pe o linie feroviară care leagă orașele Hillerod și Kagerup, potrivit autorităților. “Există răniți printre pasageri. Toată lumea a ieșit din trenuri, astfel că nimeni nu este blocat. Au fost trimise resurse importante la fața locului”, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului de pompieri din Copenhaga pentru Reuters.
Reprezentanții ONU au avertizat că războiul dintre Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iranului poate împinge 30 de milioane de oameni înapoi în sărăcie, relatează Al Jazeera. Oficialii Organizației Națiunilor Unite au avertizat că războiul dintre liderii americani și cei israelieni împotriva celor iranieni ar putea împinge peste 30 de milioane de persoane înapoi în sărăcie și ar putea agrava insecuritatea alimentară la nivel global. Blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz a afectat livrările de combustibil și îngrășăminte, reducând productivitatea agricolă și viitoarele recolte. De asemenea, conflictul a provocat scăderea remitențelor și riscuri de penurie energetică. Diferite țări din Asia și Africa sunt considerate cele mai vulnerabile la o posibilă criză alimentară. Oficialii ONU au avertizat că impactul economic este deja semnificativ și că perturbările afectează și operațiunile umanitare, astfel limitând capacitatea de a oferi ajutor în alte regiuni afectate de crize.
Compania Lufthansa a anulat 20.000 de zboruri pe fondul crizei de combustibil provocate de războiul din Iran, conform Al Jazeera. Reprezentanții companiei aeriene germane Lufthansa au anunțat reducerea a aproximativ 20.000 de zboruri pe distanțe scurte până în octombrie, în contextul creșterii prețurilor la combustibil cauzate de conflictul din Iran. Compania va elimina rutele mai puțin profitabile și se va concentra pe huburile din Frankfurt și München, pentru a economisi combustibil. Criza este alimentată de tensiunile din Strâmtoarea Hormuz, o rută esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze. Prețul kerosenului a crescut semnificativ, astfel afectând puternic companiile europene dependente de importuri din Orientul Mijlociu. Situația poate duce la scumpirea biletelor și la mai puține opțiuni de călătorie, în contextul temerilor privind posibile penurii de combustibil.
Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit în Cipru pentru discuții despre conflictul din Ucraina, Strâmtoarea Hormuz, energie și apărare comună, potrivit Euronews. Oficialii Uniunii Europene s-au reunit în Cipru pentru un summit informal dedicat securității, energiei și sprijinului pentru Ucraina, într-un context marcat de tensiuni geopolitice și crize regionale. Un punct central al discuțiilor a fost articolul 42.7 din tratatele UE, în legătură cu asistența reciprocă în caz de atac, pe care statele membre vor să îl clarifice în practică. Agenda include și impactul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și criza energetică provocată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz. Liderii au analizat măsuri pentru stabilizarea piețelor și sprijinirea economiilor. Întâlnirea a avut fără participarea fostului prim-ministru ungur Viktor Orbán, iar prezența lui președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat importanța dosarului ucrainean.
Liderii Uniunii Europene au aprobat noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar au amânat interdicția asupra serviciilor maritime, relatează Euronews. Reprezentanții Uniunii Europene au aprobat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce liderii Ungariei și Slovaciei au renunțat la veto-uri, însă au amânat aplicarea interdicției totale asupra serviciilor maritime pentru transportul petrolului rusesc. Această măsură esențială este blocată de rezervele liderilor din Grecia și Malta, care au solicitat coordonare cu statele G7 pentru evitarea unor efecte economice negative. Fără acord internațional, impactul sancțiunilor rămâne limitat. Pachetul vizează și nave din „flota fantomă”, instituții financiare și comerțul cu anumite bunuri strategice. Decizia a venit în contextul unor divergențe cu oficialii americani, iar reprezentanții de la Bruxelles au încercat să mențină presiunea asupra liderilor din Moscova.
Un șef de poliție din Africa de Sud a fost suspendat în urma unui contract de sănătate de 20 de milioane de dolari, conform BBC. Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a decis suspendarea preventivă a șefului poliției, Fannie Masemola, după ce acesta a fost acuzat legat de un contract controversat de 21 de milioane de dolari pentru servicii medicale. Autoritățile l-au acuzat că nu și-a îndeplinit atribuțiile de supraveghere în procesul de atribuire și a încălcat legislația privind gestionarea fondurilor publice. Masemola a respins acuzațiile, iar suspendarea va rămâne în vigoare până la finalizarea procesului. Cazul face parte dintr-o anchetă mai amplă privind corupția din poliție, în care sunt implicați și alți oficiali și oameni de afaceri.
