Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina Popescu, Robert Baranov și Robert Ionut Olteanu.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Germania să sporească cheltuielile pentru apărare, relatează Deutsche Welle. Într-un interviu acordat grupului media Funke, Secretarul general a realizat o paralelă cu situația din timpul Războiului Rece, când Konrad Adenauer și Willy Brandt, cancelarii Germaniei la momentul respectiv, alocau trei sau patru procente din producția economică pentru apărare. De asemenea, Stoltenberg a subliniat faptul că situația este similară cu cea din Norvegia, unde cheltuielile destinate apărării au fost sub ținta de 2% din PIB stabilită de către statele membre NATO. La scurt timp după începerea războiului din Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a promis că va aloca 100 de miliarde din bugetul anual pentru cheltuieli militare. Mai mult, acesta a declarat că va fi atins și pragul de 2% din produsul intern brut destinat cheltuielilor militare.
Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, s-a întâlnit cu ministrul afacerilor externe chinez,- notează Politico. Întâlnirea dintre cei doi oficiali a avut loc în Malta, scopul acesteia fiind de a atenua tensiunile existente între Washington și Beijing. Conform declarațiilor publicate de către autoritățile de la Casa Albă și cele ale ministerului afacerilor externe chinez, cele două părți au purtat discuții „france, de fond și constructive” de-a lungul acestui weekend. De asemenea, autoritățile americane au declarat că „această întâlnire a făcut parte din eforturile de a menține linii deschise de comunicare și de a gestiona în mod responsabil relația dintre cele două state.” Totodată, cei doi oficiali au discutat și despre „importanța păcii și a securității în strâmtoarea Taiwan.”
Curtea Internațională de Justiție de la Haga a anunțat că va examina obiecțiile oficialilor ruși cu privire la genocidul din Ucraina, conform Reuters. Reprezentanții celor două state urmează să se prezinte la începutul săptămânii în fața autorităților de la Haga pentru a soluționa cazul centrat pe afirmațiile autorităților de la Moscova, conform cărora scopul invaziei din Ucraina a fost acela de a preveni genocidul. În ceea ce privește poziția autorităților ucrainene, acestea susțin că cealaltă parte participantă la conflict abuzează de dreptul internațional. Audierile acestui caz sunt programate să se desfășoare până pe 27 septembrie și sunt concentrate pe argumente juridice despre jurisdicție. Instanța va audia și alte 32 de state, care susțin argumentele aduse de partea ucraineană.
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a avertizat Europa cu privire la pericolul escaladării conflictului din Ucraina, notează The New York Times. Într-un interviu recent, Sauli Niinisto a afirmat că războiul din Ucraina va dura mult timp, invazia rusească fiind „un semnal de alarmă” pentru Europa și pentru NATO. De asemenea, acesta a afirmat că țările care au renunțat să mai acorde atenție sistemului defensiv după prăbușirea Uniunii Sovietice au făcut o greșeală gravă, care trebuie reparată. Mai mult, președintele finlandez a avertizat împotriva riscului escaladării conflictului și a utilizării armelor nucleare și a cerut criticilor să înțeleagă ezitarea liderilor de a accelera războiul. Niinisto, în vârstă de 75 de ani, este considerat responsabil pentru aderarea Finlandei la NATO.
Forțele etiopiene au avut o confruntare cu luptători ai organizației al Shabaab în vestul Somaliei, conform Reuters. Ciocnirile au avut loc în orașul Rab Dhuure, din regiunea Bakool, situat la aproximativ 20 de kilometri de granița cu Etiopia. Al Shabaab susține că atacul a avut loc asupra unui convoi de trupe etiopiene, care operează în zonă, ca parte a eforturilor regionale de a elimina grupul afiliat Al Qaeda. În luna februarie, Djibouti, Etiopia și Kenya au stabilit lansarea unor operațiuni de „căutare și distrugere” a forțelor al Shabaab. Această decizie vine în completarea forței de menținere a păcii care a fost autorizată de către Uniunea Africană. Aceasta ar trebui să părăsească Somalia până la finalul anului viitor.
Autoritățile din Iran au reprimat numeroase proteste izbucnite în țară în contextul comemorării morții Mahsei Amini, conform Al Jazeera. Protestele au izbucnit la un an de la moartea în custodia autorităților a Mashei Amini, o femeie kurdă de 22 de ani, ce a fost arestată de „poliția moralității” din Iran din cauza nerespectării codului vestimentar obligatoriu. Moartea acesteia a dus la unele din cele mai mari proteste antiguvernamentale din Iran. Organizațiile pentru drepturile omului au susținut că tatăl fetei, Amajad Amimi a fost arestat în încercarea sa de a comemora moartea acesteia. În schimb, un reportaj al Agenției Naționale de Presă din Iran a negat acest lucru, susținând chiar că forțele de ordine au oprit un posibil asasinat ce îl viza pe acesta. Proteste pentru comemorarea evenimentul tragic de anul trecut au fost organizate și în Sydney, Paris, Londra, Roma, Toronto, New York și Washington DC.
Oficialii din statul California au dat în judecată cinci companii din industria petrolului, acuzându-le de dezinformare, relatează France 24. Oficialii statului California din SUA au dat în judecată companiile ExxonMobil, Shell, ConocoPhillips și Chevron la curtea superioară din San Francisco. Procesul civil vizează crearea unui fond ce va acoperi daunele provenite în urma dezastrelor climatice din California. În cadrul plângerii de 135 de pagini este menționat că: „Persoanele de la conducerea companiilor de petrol și gaze naturale au știut de decenii că dependența de combustibili fosili va cauza rezultate catastrofale, dar au ascuns aceste informații de public și de cadrele legislative promovând activ dezinformarea asupra acestui subiect. Minciunile acestora au dus la un răspuns social întârziat la problemele climatice.” Procesul are ca model cazuri anterioare de succes împotriva companiilor de tutun și farmaceutice. Până la momentul redactării nu a existat un răspuns din partea reprezentanților companiilor petroliere.
Mii de cetățeni au participat la marșuri din Australia pentru a-și arăta sprijinul față de o reformă a drepturilor indigenilor, transmite Deutsche Welle. Marșurile vin în contextul unui referendum de luna viitoare, ce vizează recunoașterea populațiilor de baștină din regiune prin constituție și înființarea unui corp consultativ al guvernului numit „Voce către Parlament” (Voice to Parliament). Populațiile originare din Australia au trăit pe continent de mai bine de 60.000 ani și reprezintă astăzi aproximativ 3,8% din populația statului. Minoritatea națională a acuzat că se lovește frecvent de discriminare. În momentul de față există dubii privind posibilitatea ca această moțiune să treacă, referendumul neavând o susținere puternică din partea populației. Există oponenți ai schimbării atât din partea conservatorilor, care susțin că această schimbare va oferii privilegii speciale băștinașilor, cât și din partea comunităților originare, care susțin că propunerea este mult prea blândă și cer formarea unui tratat cu guvernul țării. Ca moțiunea supusă la vot pe 14 octombrie să poată trece, este nevoie să obțină majoritatea în măcar patru din cele șase state ale Australiei.
Președintele Turciei, Recep Erdogan, a amenințat că ar putea înceta negocierile pentru aderarea către Uniunea Europeană, în urma unui raport al Parlamentului European, conform Politico. Parlamentul European a înaintat un raport privind relațiile blocului de state europene cu oficialii de la Ankara. În acesta era precizat că negocierile de aderare ale Turciei nu ar trebui să continue în circumstanțele actuale. Oficialii UE și-au exprimat îngrijorarea privind posibile încălcări ale drepturilor omului și ale cadrului legal al statului turc. La întrebările jurnaliștilor privind acest raport, Erdogan a declarat că „UE încearcă să se îndepărteze de Turcia. Vom face niște evaluări privind această situație și dacă vom considera necesar, ne vom despărți de UE.” Relațiile diplomatice dintre Uniunea Europeană și Turcia s-au deteriorat în urma măsurilor autocratice ale președintelui Erdogan, ulterioare încercării unei lovituri de stat în Turcia din 2016.
Zeci de persoane au fost rănite în cadrul unui eveniment eritreean din Studdgart, conform Deutsche Welle. Poliția din Studdgart a transmis că zeci de persoane au fost rănite, dintre care și 26 de ofițeri, în cadrul unor altercații violente de la un festival al culturii eritreene. Conflictele au luat loc între două grupuri, anume participanții la festival ce susțin regimul din țara africană și protestatari veniți pentru a-și exprima poziția împotriva conducerii statului de către președintele din Eritreea, Isaias Afwerki. Tensiunile dintre cele două grupuri vin în contextul aniversării a 30 de ani de independență a statului african. Eritreea a fost condusă din 1993 de regimul lui Afwerski sub forma unei dictaturi cu un singur partid. Persoanele care au fugit din țară pentru a scăpa de posibile persecuții au transmis că au fost deranjați de festivalul ce are ca scop celebrarea dictaturii. Nu sunt primele altercații de acest fel, evenimente asemănătoare având loc în trecut și în Giessen și Tel Aviv.
Oficialii din Polonia, Ungaria și Slovacia au anunțat că vor impune restricții proprii pentru importurile de cerealele din Ucraina după ce acordul cu Comisia Europeană a expirat, informează Reuters. Reprezentanții Comisiei Europene au declarat că reglementările suplimentare ale acordului nu vor fi prelungite, menționând că autoritățile din Ucraina vor avea responsabilitatea de a verifica produsele destinate special pentru tranzit în țările respective. Comisarul UE pentru Comerț, Valdis Dombrovski, a declarat că statele ar trebui să se abțină momentan de la măsuri unilaterale. Cu toate acestea, guvernele din Polonia, Ungaria și Slovacia au impus restricții suplimentare anumitor produse, menținând interdicția importurilor de cereale din Ucraina. Guvernul Bulgariei este singurul dintre cele cinci state care a ridicat interdicția asupra importurilor de cereale ucrainene. Până în prezent, reprezentanții României nu au comunicat o poziție clară.
Ministrul Apărării din China, Li Shangfu, a dispărut de peste două săptămâni din spațiul public, notează France 24. Li Shangfu a apărut ultima dată în public pe data de 29 august, la Forumul de Pace și Securitate China-Africa. Financial Times a informat, din surse anonime de la Washington, că oficialii americani conectează dispariția ministrului chinez cu o posibilă investigație de corupție. Președintele Chinei, Xi Jinping, a lansat încă din 2012 o campanie anticorupție importantă, în urma cărora numeroși oficiali de rang înalt au fost înlăturați, cel mai recent fiind fostul ministru de afaceri externe, Qin Gang, și doi generali influenți. Actualul ministru al apărării a activat în perioada 2017-2018 într-un departament de dezvoltare din cadrul armatei, recunoscut pentru corupție datorită fondurilor mari pe care le accesează de la guvern, ceea ce susține presupusele motive ale dispariție.
Liderii politici din Mali, Burkina Faso și Niger au semnat un acord de cooperare împotriva amenințărilor din partea rebeliunilor armate și agresiunilor externe, notează Al Jazeera. Pactul de apărare, numit „Alianța Statelor din Sahel”, obligă autoritățile din statele semnatare să se sprijine reciproc, inclusiv militar, în situația în care unul dintre state este atacat. Ministrul de Apărare din Mali, Abdoulaye Diop, a declarat că alianța este „o combinație de sprijin militar și economic între cele trei state”. Statele semnatare fac parte din organizația Sahel G5, sprijinită de guvernul francez, care are ca scop lupta împotriva grupărilor militare teroriste asociate cu al-Qaeda și ISIS. De asemenea, toate cele trei state au trecut recent prin lovituri de stat militare, iar în prezent au o atitudine de respingere a influenței din partea statelor occidentale, cu precădere Franța.
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au vizitat insula italiană Lampedusa unde se află mii de migranți din Tunisia, conform Deutsche Welle. Giorgia Meloni a declarat că actul european, „Noul Pact privind migrația și azilul” ar trebui implementat cât mai curând pentru a eficientiza gestionarea valului mare de migranți. Pactul Comisiei Europeană propune reforme legislative pentru accelerarea procedurilor de deportare a unui număr limitat de migranți și distribuirea acestora între statele Uniunii Europene. De asemenea, Meloni a menționat că guvernul italian va discuta adoptarea de măsuri excepționale, care pot include prelungirea detenție până la deportare sau intervenția armatei în gestionarea centrelor de recepție pentru migranți. Până în prezent, peste 126.000 de migranți au ajuns anul acesta în Italia, aproape dublu comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022.
Greva muncitorilor din domeniul auto, care vizează cele mai mari companii de automobile din Statele Unite ale Americii, a continuat pentru a doua zi consecutiv, conform ABC News. Sindicatul „Muncitorii Auto Uniți”, care reprezintă peste 150.000 de lucrători, este principalul organizator al grevei împotriva companiilor auto americane: Ford, General Motors și Stelantis. Participanții au cerut reprezentanților companiilor creșteri salariale de peste 40% și condiții mai bune la locul de muncă. Oficialii companiilor au propus în schimb condiții salariale mai modeste și, ca reacție, au plasat în concediu muncitori care nu participă la grevă pentru a pune presiune pe greviști. Președintele american, Joe Biden, a declarat că îi va trimite pe secretarul muncii, Julie Su, și consilierul principal al Casei Albe, Gene Sperling, pentru a ajuta la negociere. Experți în economie au declarat că greva va avea ca efect pierderi de miliarde de dolari.
