Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Mihai Boș
Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai regimului de la Kremlin, a fost arestat în aeroport la revenirea sa în Rusia, la cinci luni după presupusa tentativă de asasinare prin otrăvire din vara trecută, în timp ce Moscova își neagă implicarea, relatează Reuters. Autoritatea Federală a Închisorilor (FSIN) a bazat arestul sau pe violarea termenilor unei sentințe de închisoare cu suspendare din 2014, argumentând că Navalnîi ar putea primi până la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru comiterea acestei infracțiuni. Arestul său a stârnit reacții imediate din partea politicienilor din Vest, prin care aceștia au solicitat eliberarea lui Navalnîi și au condamnat represiunea politică. Președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a declarat că ,,Navalnîi trebuie să fie eliberat imediat, iar cei responsabili pentru atacul asupra vieții lui trebuie trași la răspundere.’’ Din tabăra europeană, președintele Consiliului European, Charles Michel, a solicitat eliberarea imediată a lui Navalnîi, în timp ce Lituania a propus impunerea unor noi sancțiuni asupra Rusiei.
Pentagonul a autorizat mobilizarea a 25.000 de membri ai Gărzii Naționale pentru 20 ianuarie, ziua inaugurării lui Joe Biden în funcția de președinte, arată un comunicat de presă al Biroului Gărzii Naționale conform CNN. Creșterea considerabilă a numărului de forțe de ordine vine pe fondul pregătirii pentru alte potențiale atacuri violente, după insurgența de la Capitoliu. Potrivit datelor obținute de CNN, FBI-ul a primit informații conform cărora se vor organiza ,,proteste armate’’ la capitoliile din toate cele 50 de state, precum și în capitala Washington DC. Purtătorul de cuvânt al Gărzii Naționale din DC a declarat că inițiativa de creștere a capacităților de apărare a fost solicitată de autoritățile federale și autorizată de Ministrul Apărării Ryan McCarthy. Muriel Bowser, primarul Washington DC, este de asemenea implicată în pregătirea zilei inaugurării și le-a solicitat cetățenilor americani să evite capitala pe 20 ianuarie, pe fondul temerilor că vor apărea alte atacuri violente: ,,Dacă mă tem pentru ceva, este pentru democrația noastră, pentru că există facțiuni extremiste în țara noastră care sunt înarmate și periculoase’’, a mai declarat primarul democrat.
Sistemul public de sănătate din Portugalia este aproape de colaps din cauza spitalelor din zonele cel mai rău afectate de cazurile de coronavirus existând îngrijorarea că paturile libere ale unităților de terapie intensivă sunt aproape inexistente, anunță Reuters. „Sistemul nostru de sănătate se află într-o situație extrem de presantă”, a declarat reporterilor ministrul Sănătății, Marta Temido, duminică după-amiaza după o vizită la un spital aflat într-o situație critică. „Există o limită și suntem foarte aproape de ea” Sistemul medical, care înainte de pandemie avea cel mai mic număr de paturi la terapie intensivă la 100000 de locuitori din Europa, poate interna un număr maxim de 672 de pacienți afectați de Covid-19 la unitățile ATI, potrivit datelor Ministerului Sănătății. Numărul pacienților cu Covid-19 a atins 647 duminică, potrivit autorităților Direcției Generale de Sănătate. Asociația Portugheză a Administratorilor de Spitale a spus că numărul pacienților internați cu coronavirus a crescut dramatic în ultima săptămână.
Armin Laschet, un politician de centru și un suporter loial al cancelarului Angela Merkel, a fost ales liderul Uniunii Creștin Democrate (UCD), devenind astfel favorit să-i succeadă liderului guvernului de la Berlin, relatează BBC. Armin Laschet, premier al landului Renania de Nord-Westfalia, a învins doi rivali în conferința virtuală a partidului. Acesta se află acum într-o poziție bună în cursa pentru desemnarea următorului cancelar, după ce Angela Merkel va părăsi această funcție după 16 ani, în septembrie. Germania se pregătește de alegeri în toamnă, dar liderul UCD nu va fi neapărat candidatul partidului pentru funcția de cancelar. Ministrul sănătății Jens Spahn și Markus Soder, liderul Uniunii Creștin Sociale din Bavaria, ar putea, de asemenea, să fie desemnați, însă niciunul dintre aceștia nu și-au exprimat dorința pentru obținerea aceste funcții, decizia finală urmând a fi luată în primăvară. Armin Laschet este un susținător loial al Angelei Merkel și a declarat în timpul campaniei electorale că o schimbare a direcției partidului ar „transmite cel mai greșit semnal”. În discursul victoriei din cadrul partidului, acesta a declarat: „Vreau să fac tot ce îmi stă în putință astfel încât să rămânem împreună în acest an… și apoi să ne asigurăm că viitorul cancelar ales va fi din uniunea noastră.”
Mai multe orașe din Iran au suferit pene masive de curent și intoxicări cu smog, guvernul de la Teheran blamând mineritul de criptomonede pentru aceste incidente, relatează Washington Post. Penele de curent nu sunt noi în Iran, unde un sistem de electricitate învechit și subvenționat este deteriorat de un sistem slab de management. Iranul se află deja sub constrângeri economice și sancțiuni sufocante din partea Statelor Unite ale Americii iar în tot acest timp se luptă și un puternic val de infectări cu coronavirus. Oficialii guvernamentali au spus că ”fermele de exploatare a criptomonedelor” – unde se verifică tranzacțiile cu criptomonede utilizând o multitudine de servere computerizate – sunt parțial de vină. Compania națională de electricitate din Iran, Tavanit, a anunțat recent că a închis un centru de monede virtuale condus de China și Iran în provinica sud-estică Kerman din cauza consumului ridicat de energie electrică. Vineri, Ali Vaezi, purtător de cuvânt al președintelui iranian Hassan Rouhani, a declarat că guvernul va investiga cazurile fermelor ilegale de exploatare a criptomonedelor. Cu toate acestea, iranienii din industria monedelor virtuale au respins acuzațiile guvernului, spunând că această industrie este învinovățită din cauza unor probleme mult mai ample.
Două judecătoare de la Curtea Supremă din Afganistan au fost asasinate de atacatori neidentificați în Kabul, adăugându-se la o serie de asasinări din capitală, precum și din alte orașe ale țării, în timp ce guvernul și talibanii susțin tratative de pace în Qatar, relatează Reuters. Cele două judecătoare, care nu au fost încă numite, au fost ucise duminică în jurul orei 8.30, într-un atac în care talibanii își neagă implicarea. Președintele Ashraf Ghani a condamnat atacurile asupra civililor, declarând că ,,terorarea, oroarea și infracțiunile’’ nu reprezintă o soluție pentru problema afgană, solicitându-le talibanilor să accepte ,,un armistițiu permanent’’. Armistițiul mediat de SUA a fost complicat de retragerea trupelor din Afganistan, după ce acestea au atins cel mai redus nivel din 2001, anume 2.500. Surse de ambele părți ale negocierilor susțin că instalarea lui Joe Biden în funcția de președinte va putea aduce progrese, mai ales după ce acesta își va clarifica politica cu privire la Afganistan.
Partidul Unității Naționale din Uganda, care l-a susținut pe Bobi Wine în campania electorală pentru președinție, a declarat că va contesta rezultatele alegerilor, care s-au soldat cu victoria președintelui Yoweri Museveni, aflat astfel la al șaselea mandat, conform BBC. După anunțarea rezultatului electoral, conform căruia Museveni a obținut 59% din voturi, iar Wine 35%, au izbucnit proteste în districtele Luwero și Masaka, unde intervenția forțelor de ordine a dus la două decese și 23 de arestări, conform NTV Uganda. Cu doar o zi înainte de alegeri, guvernul a întrerupt funcționarea internetului, ceea ce a încetinit fluxul de informații în legătură cu iregularitățile de la procesul de vot din Uganda. Scrutinul nu a beneficiat de suficiente organisme de observare a procesului electoral, întrucât Uniunea Africană a trimis observatori doar în capitală și împrejurimi, caracterizandu-și implicarea drept ,,mai mult o misiune de solidaritate decât o misiune clasică de observare a procesului electoral.’’ De asemenea, 2000 de observatori trimiși de coaliția Africa Election Watch au declarat iregularități cu privire la procesul electoral. Rezultatul scrutinului a fost contestat și de guvernele Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii, care au solicitat demararea investigațiilor cu privire la acuzațiile de fraudă.
Germanii care, în mod repetat, refuză carantinarea după expunerea la coronavirus, vor fi ținuți în centre de detenție după noi reguli stabilite de autoritățile regionale, potrivit Telegraph. Experții judiciari spun că centrele de detenție sunt permise în situații de urgență de autoritățile germane în timpul unei pandemii. În landul estic Saxonia, unde spitalele se confruntă cu unul dintre cele mai mari focare din țară, autoritățile locale au confirmat planurile de reținere a celor care nu respectă carantina într-o zonă separată a taberelor de refugiați. Saxonia se pregătește să construiască centrul de detenție săptămâna viitoare. Trei alte landuri – Baden-Wurttemberg, Brandeburg și Schleswig-Holstein – au creat, de asemenea, astfel de spații sau sunt în plin proces de realizare, a menționat ediția de duminică a ziarului Welt. Dr. Christoph Degenhart, expert în drept administrativ, a declarat pentru Die Welt că autorităților landurilor li s-a dat puterea de a reține oamenii care încalcă regulile de carantinare printr-o lege de urgență adoptată de legislativul german în luna martie a anului trecut și reînnoită în noiembrie.
Ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif a respins acuzațiile Franței, conform cărora Iranul se află în procesul de construire a armelor nucleare, relatează Reuters. Reacția lui Zarif a venit drept răspuns la un interviu acordat de omologul sau francez, Jean-Yves Le Drian, pentru Journal du Dimanche, în care acesta a afirmat că Iranul își consolidează capacitățile nucleare și că este imperativ ca SUA și Iranul să se întoarcă la acordul nuclear din 2015. ,,Drag coleg, ți-ai început cariera de ministru cu vânzările de arme pentru criminalii de război saudiți. Evită absurditățile despre Iran’’, a declarat Zaif pe Twitter. Administrația lui Emmanuel Macron a fost criticată de anumite țări și organizații pentru drepturile omului pe baza susținerii acordate Arabiei Saudite, permițând armelor vândute Riyadh-ului să fie folosite în conflictul din Yemen. ,,Să ne întoarcem la realitate: Voi destabilizați regiunea noastră. Nu mai protejați criminali care își atacă criticii cu fierăstrăul și folosesc armele voastre pentru a ucide copiii din Yemen.’’, a mai declarat Mohammad Javad Zaif pe Twitter.
Cel puțin 84 de persoane și-au pierdut viața în urma unor ciocniri violente între triburi rivale, în regiunea Darfur din Sudan, potrivit unui bilanț al Comitetului Central al Doctorilor din Sudan(CCDS), înștiințează Al Jazeera. „Numărul morților evenimentelor sângeroase din orașul al-Geneina a crescut la 84 de sâmbătă dimineața”, a spus o filială a CCDS într-o postare pe Twitter. În postare se preciza că atacurile s-au soldat cu 160 de răniți, incluzând membri ale forțelor armate. Violențele de sâmbătă au implicat, inițial, tribul Massalit împotriva nomazilor arabi din al Geneina, la aproximativ două săptămâni după ce Națiunile Unite și Uniunea Africană au încheiat o misiune de menținere a păcii de 13 ani. Violențele s-au transformat în lupte mai ample, implicând miliția armată din zonă, iar mai multe clădiri, inclusiv case de locuit, au fost incendiate. Primul ministru din Sudan, Abdalla Hamdok, a anunțat într-o postare pe Twitter, sâmbătă, că a ordonat ca o delegație „importantă”, din care fac parte și serviciile de securitate, să fie trimisă în Darfur pentru a cerceta situația evenimentelor.
