Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Doina Bulearcă și Ilinca Bîrcă
India a decis să-și mute temporar ambasada din Ucraina în Polonia, a anunțat duminică guvernul, conform Reuters. Ministerul Afacerilor Externe a declarat într-un comunicat că decizia de a muta ambasada de la Kiev a fost luată având în vedere deteriorarea rapidă a situației de securitate din Ucraina, precum și multiplele atacuri din părțile de vest ale țării. „Situația va fi reevaluată în lumina evenimentelor viitoare”, a adăugat acesta. La începutul acestei luni, guvernul ucrainean a declarat că a ajutat la evacuarea a aproximativ 20.000 de studenți indieni din zonele atacate de forțele ruse în timpul invaziei din Ucraina. Premierul indian, Narendra Modi, l-a îndemnat pe președintele rus Vladimir Putin să poarte discuții directe cu președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, potrivit unei surse guvernamentale indiene.
Biserica Ortodoxă Rusă din Amsterdam și-a anunțat despărțirea de Moscova, informează The Guardian. „Clerul a anunțat în unanimitate că nu mai este posibil ca ei să funcționeze în patriarhia Moscovei și să ofere un mediu sigur din punct de vedere spiritual pentru credincioși”, conform declarațiilor apărute în mediul virtual. „Această decizie este extrem de dureroasă și dificilă pentru toți cei implicați.” Declarația afirmă că parohia ortodoxă rusă ,,Sfântul Nicolae de Myra” i-a cerut arhiepiscopului rus al diecezei Olandei, care are sediul la Haga, să acorde bisericii „demiterea canonică”. Clerul parohiei a declarat că a cerut să se alăture Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, filiala ortodoxă cu sediul la Istanbul, văzută ca o rivală a bisericii ortodoxe ruse. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, un aliat de încredere al lui Vladimir Putin, a refuzat să condamne decizia Kremlinului de a invada vecinul său, referindu-se la oponenții Rusiei din Ucraina drept „forțe malefice”. Într-o predică de duminică de săptămâna trecută, el a spus, de asemenea, că paradele gay pride organizate în vest fac parte din motivul războiului din Ucraina.
Iranul și-a revendicat responsabilitatea pentru un baraj de rachete care a lovit capitala regională a Irakului, Erbil, în nordul Kurdei, la primele ore ale dimineții de duminică, relatează Deutsche Welle. SUA a declarat că lucrează împreună cu guvernul irakian și guvernele regionale kurde pentru a obține un potențial sporit de apărare antirachetă după ce Iranul a atacat Erbil. Ministerul de Externe al Irakului l-a îndemnat pe ambasadorul Iranului să protesteze împotriva atacului, numindu-l ,,o încălcare flagrantă a suveranității sale”. Puternica Gardă Revoluționară a Iranului a declarat pe site-ul său că a lansat o lovitură împotriva unui „centru strategic al conspirației” israelian la Erbil, avertizând asupra mai multor atacuri.
Oficialii Arabiei Saudite au anunțat execuția a 81 de persoane, relatează Al Jazeera. Printre aceste persoane se numără un cetățean sirian și șapte cetățeni yemeniți, iar acuzațiile aduse includ apartenența la organizații teroriste străine și susținerea de „credințe deviante”. Agenția de Presă Saudită a declarat că „acești indivizi au fost condamnați pentru diverse crime, inclusiv pentru uciderea mai multor bărbați, femei și copii nevinovați și pentru apartenența la organizații teroriste cum ar fi ISIS, al-Qaeda și Houthi.”
Ministrul croat al apărării, Mario Banožić, a declarat că drona prăbușită în Zagreb joi a conținut materiale explozive, raportează Euronews. Acesta a și-a completat declarațiile afirmând că „s-au găsit urme de explozibili cât și alte urme ce indică faptul că nu a fost un aparat de zbor aflat într-o misiune de recunoaștere. Am găsit piese de avion de bombardament și am ajuns la concluzia că sunt de manufactură sovietică”. Investigațiile indică faptul că drona prăbușită aparține modelului Tu-141, iar drona ar fi fost produsă în anii 70, fiind în folosința curentă a forțelor ucrainene. Banožić a mai adăugat că armată rusă ar fi putut lansa aparatul de zbor.
Jurnalista rusă, Yevgenia Albats, a declarat că nu pleacă din Rusia, relatează CNN. După ratificarea noii legi anti-presă în Rusia, jurnaliștii au început întreruperea relatărilor de la fața locului și mulți au părăsit țara, inclusiv reporteri internaționali. Albats, editor-șef și director executiv al publicației independente The New Times, a declarat că nu îi este frică de represiunea venită din partea guvernului de la Kremlin. Aceasta a mai adăugat în declarațiile sale: „nu sunt un martir. Dar am sentimentul că cineva trebuie să fie. M-ar putea ucide. Nimeni nu mi-a promis că voi trăi veșnic”.
Președintele kenian, Kenyatta, îl susține pe fostul său rival, Odinga în campania electorală, informează Al Jazeera. Afirmarea acestei poziții de susținere survine la câteva săptămâni după ce partidele celor doi lideri și-au unit forțele înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare care vor avea loc în luna august. „L-am ales pe Raila Odinga, fără nicio ezitare, pentru a fi al cincilea președinte al Kenyei”, a declarat Kenyatta în fața unei mulțimi de mii de oameni, în capitala Nairobi. Anunțul reunește două dintre cele mai importante dinastii politice din Kenya, care au o lungă istorie de opoziție reciprocă la urne. Cu toate acestea, în 2018, Kenyatta și Odinga au uimit țara când și-au dat mâna și au încheiat un armistițiu, după ce violențele postelectorale din 2017 au provocat zeci de morți. Luna trecută, partidul Jubilee din Kenyatta a anunțat că se va alătura coaliției Azimio la Umoja condusă de Odinga.
Fostului președinte al statului El Salvador, Alfredo Cristiani, i s-a emis un mandat de arestare în legătură cu masacrul a șase preoți iezuiți în 1989, relatează The Guardian. Cristiani este acuzat de procurori de faptul că acesta cunoștea planul armatei de a omorî preoții și nu a luat măsuri împotriva atacului. Cristiani a plecat din El Salvador în 2021 după ce s-a înfățișat unei comisii speciale congresionale care investiga o serie de plăți în exces acordate unor foști oficiali guvernamentali. Cristiani a negat acuzațiile, declarând că „adevărul este că nu am știut niciodată că aveau planuri să comită acele omoruri. Nu m-au informat și nici nu mi-au cerut autorizația pentru că știau că nu aș fi fost de acord cu vătămarea preotului Ignacio Ellacuría și a fraților lui.”
Mii de susținători ai unui partid secularist tunisian au ieșit în stradă duminică pentru a protesta împotriva președintelui Kais Saied, relatează Reuters. Protestatarii au militat împotriva intențiilor președintelui de a transfera puterea către o singură persoană și a eșecului acestuia de a evita o criză economică. Acest protest este cel mai numeros de când Saied a preluat puterea vara trecută, a dizolvat parlamentul și a declarat că poate conduce țara prin decret. Această acțiune este descrisă de rivalii săi ca fiind o lovitură de stat.
Thailanda a oferit duminică un bufet de fructe pentru elefanți în cadrul sărbătorii naționale care îi celebrează, relatează CNN. Aproape 60 de elefanți s-au bucurat duminică de un banchet uriaș de fructe într-un parc botanic thailandez, cu prilejul zilei în care statul din Asia de Sud-Est a sărbătorit Ziua Elefantului. La Grădina Tropicală Nong Nooch din estul provinciei Chonburi, elefanții au fost tratați cu două tone de fructe și legume așezate pe o masă de 8 metri. Elefanții sunt o sursă de mândrie națională și de identitate culturală pentru Thailanda și sunt folosiți pentru muncă, transport și triumfuri pe câmpul de luptă (de către războinici și regi).
