Armenia

Armenia

Drapelul tarii: Trei benzi egale dispuse pe orizontala, de culoare rosie (deasupra), albastra si portocalie; culoarea rosie aduce aminte de sangele varsat pentru libertate, albastrul de cerul si de asemenea si de speranta si portocaliul reprezinta pamantul si curajul fermierilor ce-l cultiva

 

ISTORIC: Armenia se mandreste a fi prima natiune care a adoptat in mod oficial crestinismul (la inceputul secolului al IV-lea). In ciuda perioadelor de autonomie, de-a lungul secolelor Armenia a fost sub stapanirea mai multor imperii, inclusiv imperiul roman, bizantin, arab, persan si otoman. In timpul primului razboi mondial, in partea de vest a Armeniei, Turcia otomana a instituit o politica de stramutare fortata cuplata cu alte practici dure care au dus la cel putin 1 milion de decese in randul populatiei armene. Zona de est a Armeniei a fost cedata de catre otomani Rusiei in 1828; aceasta portiune si-a declarat independenta in 1918, dar a fost cucerita de Armata Rosie sovietica in 1920. Liderii armeni raman in continuare preocupati de conflictul pe termen lung cu Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah, o regiune populata in principa de armeni, atribuita de catre Moscova Azerbaidjanului sovietic, in anii 1920. Armenia si Azerbaidjan au inceput sa se lupte pentru regiune in 1988; lupta a escaladat dupa ce ambele tari au obtinut independenta de la Uniunea Sovietica in 1991. Pana in Mai 1994, atunci cand un acord de incetare a focului a avut loc, fortele etnice armene au acaparat nu doar Nagorno-Karabah, dar si o parte semnificativa din Azerbaidjan. Economiile ambelor parti au avut de suferit datorita inabilitatii de a face progrese semnificative spre o rezolvare pasnica. Turcia a inchis frontiera comuna cu Armenia in 1994, in sprijinul Azerbaidjanului in conflictul cu Armenia asupra controlului Nagorno-Karabah si zonelor inconjuratoare, care impiedica si mai mult cresterea economica armeana. In 2009, liderii armeni au inceput urmarirea apropierii cu Turcia, cu scopul de a asigura o deschidere frontierei.

 

 

GEOGRAFIE

Localizare: Asia de sud-vest, intre Turcia (inspre vest) si Azerbaidjan

Coordonate geografice: 40 00 N, 45 00 E

Suprafata totala: 29,743 kilometri patrati,  din care uscat: 28,203 km patrati si 1,540 km patrati de ape

Granite: 1,254 kilometri

Tari invecinate: Azerbaidjan 566 km; Azerbaidjan-Naxcivan exclavaă 221 km; Georgia 164 km; Iran 35 km; Turcia 268 km 

Tarmuri: 0 kilometri (tara fara iesire la mare)

Ape maritime: 0 kilometri (tara fara iesire la mare) 

Climat: climat continental, veri calde si ierni reci

Relief: tinut muntos armean; terenuri forestiere putine; rauri rapid curgatoare; sol bun in valea raului Aras

Altitudini extreme: cea mai joasa – raul Debed 400 m; cea mai inalta – Aragats Lerrnagagat’ 4,090 m

Resurse naturale: mici depozite de aur, cupru, molibden, zinc, bauxita

Nota: fara iesire la mare, in Muntii Caucaz; Sevana Lich (Lacul Sevan) este cel mai mare lac, in raza acestor munti

 

 

POPULATIE

Populatie: 2,970,495

Rata natalitatii: 12.9 nasteri/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)

Rata mortalitatii: 8.49 decese/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)

Populatie urbana: 64% din totalul populatiei (2010)

Cele mai mari orase: Erevan (capitala) 1.11 milioane (2009)

Rata mortalitatii infantile: 18.21 decese/1.000 de nasteri vii

Speranta de viata la nastere: 73.49 ani; barbati: 69.85 ani, femei: 77.56 ani 

Grupuri etnice: Armeni 97.9%, Yezidi (Kurzi) 1.3%, Rusi 0.5%, alte grupuri etnice 0.3% (recensamantul din 2001)

Religii: Armeni Apostolici 94.7%, alte religii Crestine 4%, Yezidi (monoteisti cu elemente de cult al naturii) 1.3%

 

 

POLITICA

Numele tarii:

Forma conventionala lunga: Republica Armenia

Forma conventionala scurta: Armenia

Forma locala lunga: Hayastani Hanrapetut’yun

Forma locala scurta: Hayastan

Forma de guvernamant: republica

Capitala: Erevan, coordonate geografice: 40 10 N, 44 30 E

Diviziuni administrative: 11 provincii (marzer, singular – marz); Aragatsotn, Ararat, Armavir, Geghark’unik’, Kotayk’, Lorri, Shirak, Syunik’, Tavush, Vayots’ Dzor, Yerevan

Independenta: 21 Septembrie 1991 (de la Uniunea Sovietica)

Ziua Nationala: Ziua Independentei, 21 Septembrie (1991)

Constitutia: adoptat prin referendum la nivel national 5 Iulie 1995; amendamente adoptate printr-un referendum national 27 Noiembrie 2005

Sistem juridic: sistem de drept civil

Drept de vot: 20 ani; vot universal 

Puterea executiva: Seful Statului: Presedintele Serzh Sargsian (de la data de 9 Aprilie 2008)

Seful Guvernului: Primul Ministru Tigran Sargsian (de la data de 9 Aprilie 2008)

Cabinet: Consiliul de Ministri numiti de primul ministru 

Alegeri: presedintele ales printr-un vot popular pentru un mandat de 5 ani (eligibil pentru cel de-al doilea termen); ultimele alegeri au fost pe data de 19 Februarie 2008 (urmatoarele se vor tine in Februarie 2013); primul ministru este numit de catre presedinte bazat pe majoritatea ori pluritatea suportului din parlament; primul ministru si Consiliul de Ministrii trebuie sa sa-i dea demisia daca Adunarea Nationala refuza sa le accepte programul de guvernare 

Puterea legislativa: Adunarea Nationala (Parlament) unicamerala sau Azgayin Zhoghov (131 de locuri; membrii sunt alesi prin vot popular, 90 de membrii sunt alesi din listele de partid si 41 prin vot direct pentru un mandat de 5 ani) 

alegeri: ultimele alegeri au fost pe data de 6 Mai 2012 (urmatoarele se vor tine in primavara anului 2017)

Puterea juridica: Curtea Constitutionala; Curtea de Casatie (Curtea de Apel)

Codul de internet al tarii: .am

Dispute transnationale: 

Dispute internationale: disputa pentru regiunea Nagorno-Karabah si ocupatia militara armean din jurul terenurilor in Azerbaidjan ramane obiectivul principal al instabilitatii regionale; locuitorii au evacuat fostele mici enclave etnice sovietice din Armenia si Azerbaidjan; autoritatile turce s-au plans de faptul ca detonarile din carierele din Armenia ar putea fi daunatoare ruinelor medievale din Ani, pe cealalta parte a vaii Arpacay; in 2009, mediatorii elvertieni au facilitat un acord in restabilirea relatiilor diplomatice dintre Armenia si Turcia, dar nici o parte nu a ratificat acordul si efortul de apropiere a sovait; fortele locale de frontiera lupta pentru a controla tranzitul ilegal de marfuri si de persoane de-a lungul frontierelor armene, azerbaidjene si georgiene; grupuri etnice armene din regiunea Javakheti din Georgia solicita autonomie de la guvernul georgian 

Droguri ilicite: cultivare ilicita de cantitati mici de canabis pentru consum intern; punct de tranzit pentru droguri ilicite minor – cea mai mare parte opium si hasis – care ajuta trecerea de la sud-vestul Asiei in Rusia si intr-o masura mai mica spre restul Europei