Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Magnatul Petro Poroşenko a revendicat victoria în alegerile prezidenţiale organizate în Ucraina, pe fondul tensiunilor izbucnite după înlăturarea fostului preşedinte Viktor Ianukovici, al anexării peninsulei Crimea de către Rusia şi al violenţelor provocate de separatiştii pro-ruşi în provinciile din estul ţării.
Autoritățile ucrainene au pregătit duminică, 25 mai, alegerile prezidențiale, în contextul acțiunilor separatiștilor pro-ruși din estul și sudul țării și după o campanie electorală marcată de lupte între insurgenți și militarii ucraineni, soldate cu peste 150 de victime. Autorităţile de la Kiev speră să pună capăt unei crize politice de șase luni, care a dus Ucraina în pragul războiului civil și a provocat cea mai gravă criză diplomatică dintre Rusia și Occident de la sfârșitul Războiului Rece.
Cel mai important aspect îl constituie faptul că Petro Poroşenko a obţinut mandatul de preşedinte din primul tur de scrutin, cu 55-57% din voturi, potrivit primelor estimări. Acesta a devansat-o pe fostul premier Iulia Timoşenko, care a obţinut circa 13% din voturi şi pe Oleg Liaşko, cu 8%.
Alegerile din Ucraina s-au desfăşurat pe fondul tensiunilor dintre Occident şi Rusia, precum şi pe agresiunile dintre forţele armate ucrainene şi separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Confruntări violente între insurgenți și forțele armate ucrainene, avertismente și acuzații lansate de Occident și Kiev în direcția Moscovei și invers, anunțuri îngrijorătoare făcute de reprezentanții instituțiilor internaționale, aceastea sunt cele mai importante coordonate ale ultimelor zile de dinaintea scrutinului de pe 25 mai.
Valurile de violență și instabilitatea politică s-au făcut simțite până în ultimele ore ale campaniei electorale. Astfel, cel puțin 17 soldați din armata ucraineană au fost uciși joi, în urma unor ciocniri cu separatiștii pro-ruși în Volnovakha, în sudul regiunii Donețk. De asemenea, oficialii urcraineni au dat detalii cu privire la un atac asupra unei baze militare în apropiere de satul Rubizhne, atac soldat, potrivit ministerului Apărării, cu uciderea a 20 de separatiști. În plus, un soldat ucrainean a fost ucis într-un atac asupra unui convoi militar în același sat, iar vineri, 23 mai, s-au produs mai multe confruntări sângeroase între separatiștii pro-ruși și militari în regiunea Donețk.
Iar toate aceste violențe de pe teren încep să aibă consecințe din ce în ce mai îngrijorătare. La începutul acestei săptămâni, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați anunța că aproximativ 10.000 de persoane au fost strămutate în Ucraina în ultima perioadă, din cauza tensiunilor din estul țării. ”Este vorba, în cea mai mare parte, de tătari, dar autoritățile locale au vorbit și despre o creștere recentă a numărului persoanelor de etnie ucraineană, rusă și a familiilor mixte”, a afirmat, potrivit Le Monde, Adrian Edwards, purtătorul de cuvânt al organizației, adăugând că cei care fug din calea violențelor se îndreaptă înspre centrul sau vestul țării și că cifrele ar putea fi, în realitate, mult mai mari pentru că mulți oameni nu au fost înregistrați.
Amenințări din partea separatiștilor înainte de scrutin
În aceste condiții, este de așteptat ca scrutinul să se desfășoare cu dificultate în regiunile din estul țării care și-au proclamat independența în urma unor referendumuri organizate la începutul lunii și contestate de Kiev și de Occident. Separatiștii din Donețk și Lugansk au anunțat deja că vor lua măsuri pentru împiedicarea procesului de votare astfel încât aproximativ 2 milioane de cetățeni ar putea întâmpina probleme în a se prezenta la urne. De altfel, în ultimele zile ale campaniei electorale a avut loc o multiplicare a acțiunilor având ca scop împiedicarea desfășurării scrutinului. Potrivit Le Monde, cu o zi înaintea alegerilor, mai multe comisii electorale din cele două regiuni au fost luate cu asalt de oameni înarmați, iar funcționarii electorali au fost răpiți. În total, 20 din cele 34 de comisii din Donețk și Lugansk erau controlate de separatiști înainte de 25 mai.
În ciuda tuturor amenințărilor, arată jurnaliștii de la Le Monde, este important ca autoritățile ucrainene să arate că măcar în unele secții de votare din regiunile separatiste scrutinul va avea loc, aceasta fiind o modalitate de a confirma că estul și sudul țării fac încă parte din Ucraina. Aceleași autorități de la Kiev au anunțat, însă, că alegerile de duminică nu se vor putea desfășura în unele zone din regiunile separatiste, subliniind că Moscova, care s-ar afla în spatele acestor operațiuni, încearcă în mod intenționat să submineze democrația ucraineană, afirmație susținută și de Occident. De altfel, SUA și UE au anunțat deja că vor impune noi sancțiuni Rusiei dacă se încearcă împiedicarea desfășurării scrutinului, considerat a fi cel mai important din 1991, când Ucraina și-a obținut independența.
Pentru buna desfășurare a alegerilor prezidențiale, 55.000 de polițiști și 20.000 de voluntari au fost trimiși de Kiev să supravegheze secțiile de votare din țară, iar Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa(OSCE) a trimis 1.000 de observatori. În acest sens, cancelarul german, Angela Merkel, a făcut un apel ca Rusia să accepte rezultatul anunțat de OSCE după terminarea votului. ”Mă aștept ca Rusia să accepte evaluarea făcută de OSCE, care va fi, fără îndoială, obiectivă(…)Din păcate Rusia a refuzat să trimită observatori în cadrul echipei OSCE, deși a fost invitată să o facă”, a declarat Merkel, în cadrul unui interviu publicat în Saarbruecker Zeitung și citat de Reuters.
Vladimir Putin – schimbare de ton
În ceea ce privește reacțiile liderilor ruși de dinaintea scrutinului din fosta republică sovietică, este de notat faptul că în ultimele zile președintele Vladimir Putin a avut un ton conciliant, atitudine privită totuși cu suspiciune de Occident. Aflat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, Putin a declarat că va respecta alegerea poporului ucrainean și că va lucra cu noii lideri de la Kiev. ”Înțelegem că ucrainenii vor ca țara lor să iasă din criză. Vom respecta alegerea lor. (…)Ar fi fost mai bine să se organizeze un referendum pentru o nouă Constituție, pentru că potivit actualei Constituții Viktor Ianukovich este încă la putere”, a afirmat președintele rus, conform BBC News. În ciuda acestei schimbări de atitudine a liderului de la Kremlin, ministrul de externe, Serghei Lavrov continuă să aibă o poziție fermă cu privire la scrutinul ucrainean, anunțând, potrivit Businessweek.com, că Rusia va aștepta până după 25 mai pentru a decide dacă va recunoaște noul președinte de la Kiev.
Cât despre ultimele declarații de dinaintea scrutinului ale oficialilor interimari de la Kiev, premierul Arseni Yațeniuk a făcut, pe 24 mai, un apel ca cetățenii să se prezine în număr cât mai mare la urne pentru a apăra Ucraina. ”Mâine (25 mai) vom demonstra întregii lumi și mai ales nouă înșine că nu puten fi intimidați(…) Cu buletinele de vot vom apăra Ucraina, investind în prosperitate și în viitorul copiilor și nepoților noștri. Vom vota, iar asta înseamnă că vom triumfa”, a declarat Yațeniuk, citat de Reuters.
Viitor incert după alegerile prezidențiale
Noul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, este un fost ministru al Economiei și director al companiei de ciocolată Roshen. El a îndemnat alegătorii să meargă la vot astfel încât noul președinte al Ucrainei să fie ales din primul tur de scrutin, un al doilea tur însemnâd o creștere a riscului de escaladare a tensiunilor în țară. Contracadidații lui Poroșenko au fost ex-premierul, Iulia Timoșenko, care a pledat în timpul campaniei electorale pentru organizarea unui referendum cu privire la aderarea Ucrainei la NATO pentru a face față ”războiului nedeclarat” al Rusiei și Serghei Tiguipko, care promite o normalizare a relațiilor economice cu Moscova.
Indiferent că noul lider de la Kiev va fi ales din primul sau din al douilea tur de scrutin, viitorul fostei republici sovietice este în continuare incert, arată jurnaliștii de la Le Monde. Aceste incertitudini se referă la reformele economice dure promise creditorilor internaționali, la procesul de descentralizare, precum și la noua distribuție a puterii de la Kiev. Potrivit Constituței din 2004, valabilă din nou în Ucraina după destituirea, în februarie, a fostului președinte, Viktor Ianukovici, șeful statului are prerogative limitate, iar Parlamentul este cel care alege premierul.
De asemenea, după acest scrutin se va pune problema organizării de alegeri legislative, însă înainte de toate vor avea loc negocieri cu privire la crearea unei noi coaliții. ”Poroșenko vrea cu orice preț să o împiedice pe Iulia Timoșenko să redevină prim-ministru. Altfel va exista o luptă permanentă între cei doi așa cum a fost între Timoșenko și Iușcenko”, explică, potrivit Le Monde, Aliona Getmantchouk, președintă a Insititutului Politicii Mondiale.
Însă, noul președinte al Ucrainei va trebui, înainte de toate, să răspundă cerințelor formulate de protestatarii din Piața Independenței în timpul amplelor proteste de la începutul acestui an. La trei luni de la confruntările din centrul Kievului, mesajul celor din Maidan este clar: noul președinte va fi urmărit cu mare atenție, iar oamenii ar putea ieși din nou în stradă dacă se vor simți trădați. ”Revoluția nu s-a terminat. Ianukovici a fost înlăturat, dar sistemul care l-a hrănit și i-a permis să jefuiască țara încă funcționează(…) Ne dorim măsuri înțelepte, dar radicale din partea noului președinte”, susține, potrivit Reuters, Stratyenko care și acum se află în piață. ”Cererile noastre trebuie să fie îndeplinite, adică descentralizarea puterii și crearea unui sistem care luptă într-adevăr cu corupția. Asta nu s-a întâmplat până acum”, afirmă un alt fost protestatar care avertizează că dacă se va încerca o întoarcere la vechiul sistem vor exista mișcări de stradă mult mai violente decât cele de la începutul anului.
