Home / Politica si... / Alegeri / Alegeri generale în Marea Britanie: Nou guvern conservator, schimbări la conducerea partidelor învinse și posibil referendum pentru aparteneța Regatului la UE, în 2016

Alegeri generale în Marea Britanie: Nou guvern conservator, schimbări la conducerea partidelor învinse și posibil referendum pentru aparteneța Regatului la UE, în 2016

Signpost, political partiesLa o săptămână de la alegerile generale din Marea Britanie care s-au încheiat cu rezultate surpinzătoare din multe puncte de vedere, liniile generale ale scenei politice din Regat încă se redesenează.
Cu 331 de locuri obținute din totalul de 650 din Camera Comunelor, un rezultat care nu a fost indicat de niciun sondaj preelectoral, conservatorii conduși de David Cameron se pregătesc să guverneze singuri în următorii cinci ani.
 

Discuții intense au loc și în interiorul celorlalte două mari partide din Marea Britanie, Partidul Laburist și cel Liberal Democrat, care au obținut niște rezultate deloc satisfăcătoare în urma scrutinului de pe 7 mai și care se pregătesc acum să-și aleagă noi lideri.

Iată, în cele ce urmează, o scurtă radiografie a evoluțiilor care se anunță pe scena politică din Marea Britanie după recentele alegeri parlamentare.

În aceste zile, premierul David Cameron s-a ocupat intens de crearea noii sale echipe guvernamentale, din care vor face parte doar miniștri conservatori, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 1992.

Pe 11 mai, prim-ministrul britanic a anunțat că a format noul Executiv în cadrul căruia se regăsesc nume importante din cabinetul care a guvernat în ultimii cinci ani.

Astfel, potrivit The Guardian, în noua echipă au fost păstrați titularii portofoliilor-cheie, adică Theresa May la Interne,  Michael Fallon la Apărare,  George Osborne la Finanțe și Philip Hammond la ministerul de Externe.

Alte nume importante din noul Executiv sunt Michael Gove la Justiție, Nicky Morgan la Educație, Amber Rudd la Energie și Mediu și Priti Patel la Muncă. De asemenea, David Cameron a anunțat că primarul Londrei, Boris Johnson nu a primit niciun post de ministru, însă va participa la unele ședințe de guvern.

Pentru următorii cinci ani, Cameron a promis o agendă conservatoare ”realistă”, afirmând că noul guvern va fi ”al unei singure națiuni” și va fi diferit și mai responsabil față de cel precendent. Totodată, Cameron a subliniat că toate schimbările referitoare la serviciile publice trebuie să aibă la bază ”adevărata justiție socială”. Astfel, se așteaptă ca măsurile referitoare la piața muncii și la protecția copilului să se afle în centrul programului pe care conservatorii îl vor anunța pe 27 mai.

Mai mult, la nici o săptămână de la alegeri, în presa din Regat au apărut deja informații potrivit cărora Cameron ar avea intenția de a organiza referendumul privind apartenența Marii Britanii la UE, în 2016, cu un an mai devreme decât se discutase inițial.

“Atmosfera este în mod clar de accelerare a procesului pentru a se oferi opţiunea organizării unui referendum în 2016. Întotdeauna am spus că 2017 este un termen limită mai degrabă decât o dată fixă”, a declarat o sursă din apropierea guvernului, pentru The Guardian.

În timp ce Cameron pregătește componența noului Guvern, din rândurile laburiștilor ies la iveală numele posibililor candidați la șefia partidului. Ed Milliband și-a prezentat demisia de la conducerea Partidului Labrurist care s-a dovedit a fi marele învins al scrutinului de pe 7 mai, cu doar 232 de fotolii în Camera Comunelor, în condițiile în care în sondajele de opinie apărea umăr la umăr cu conservatorii.

Potrivit BBC News, laburiștii au anunțat că își vor alege noua conducere la mijlocul lunii sptembrie, iar până atunci șefia partidului va fi preluată temporar de vicepreședintele Harriet Harman.

Printre cei care au anunțat că vor intra în cursa pentru desemnarea noului lider labrurist se află Chuka Umunna și Liz Kendall. Primul și-a anunțat candidatura pe Facebook, transmițând, printre altele, că nu este de acord cu cei care, după înfrângerea din alegeri, au sugerat că Partidul Laburist are nevoie de un deceniu pentru a putea reveni la putere. Într-un interviu acordat BBC,  Chuka Umunna a spus și că nu consideră că Ed Miliband este singurul responsabil de eșecul înregistrat în alegeri.

”Cred că Ed a fost prea dur cu el când a spus că toată responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat la alegeri îi revine lui. Eu nu cred asta. Cred că a fost un eșec colectiv”, a apreciat Umunna.

De partea sa, Liz Kendall susține că Partidul Laburist are nevoie nu doar de o nouă față, ci și de ”o schimbare fundamentală de abordare” după înfrângerea din alegeri.

”Cred că am pierdut pentru că oamenii nu au încredere în noi când vine vorba despre economie. Oamenii nu cred că noi le înțelegem viețile, le împărtășim valorile și aspirațiile”, a declarat Liz Kendall, potrivit BBC News.

Yvette Cooper, Tristram Hunt și Mary Creagh sunt, de asemenea, văzuți ca posibili succesori ai lui Ed Miliband, la șefia Partidului Laburist.

De un eșec dezastruos în alegeri s-a vorbit și în cazul Patridului Liberal Democrat, cel care s-a aflat până acum la guvernare alături de conservatori.

În condițiile în care patidul său nu a reușit să câștige decât opt locuri în Camera Comunelor, Nick Clegg și-a prezentat demisia, iar liberal-democrații își propun acum să își alegă un nou lider până la mijlocul lunii iulie.

În cursa pentru președinția  formațiunii se anunță ca favoriți Tim Farron și Norman Lamb. Un alt posibil candidat este Alistair Carmichael.

În schimb, în cazul Partidul Independenței Regatului Unit (UKIP), formațiune antieuropeană și antiimigrație, situația pare a fi deja tranșată. În condițiile în care un singur reprezentant al UKIP a câștigat un loc în Camera Comunelor, liderul partidului, Nigel Farage, s-a grăbit să-și anunțe demisia. De altfel el declarase cu câteva săptămâni înaintea scrutinului că va renunța la conducerea formațiunii dacă nu va obține un mandat de parlamentar, argumentând că nu va avea credibilitate ca lider în condițiile în care nu ar fi membru al Camerei Comunelor.

Totuși, câteva zile mai târziu, Farage a anunțat că va rămâne în continuare la șefia UKIP în condițiile în care membrii partudului au refuzat să îi accepte demisia. În plus, într-o serie de interviuri acordate după acest anunț, Nagel Farage a ținut să sublinieze că își dorește ca partidul său să joace un rol mai important în dezbaterea referitoare la referendumul privind ieșirea Marii Britanii din UE.

După conservatori, de un mare succes la scrutinul din 7 mai s-a bucurat și Partidul Național Scoțian(SNP) care a obținut 56 de mandate în Camera Comunelor, din 59 posibile.

În acest context, liderul SNP, Nicola Sturgeon a declarat că de acum înainte vocea Scoției se va auzi mai bine decât oricând în Prlamentul de la Londra.

”SNP a lucrat mult timp și cu greu în aceste alegeri pentru a face auzită vocea Scoției. Este uimitor că atât de mulți oameni au avut încredere în noi, dar este și o mare responsabilitate”, a declarat Nicola Sturgeon.

Despre Mădălina Elena Stanciu

Vezi și

Vaccinurile pot fi considerate cauza unor afecțiuni medicale fără dovezi științifice, după un verdict al Curții Europene de Justiție

Curtea Europeană de Justiție a decis, miercuri, că instanțele pot considera vaccinurile drept cauze ale …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *