Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Anul 2013 a fost un an plin de evenimente politice, marcat de numeroase alegeri în ţări de pe toate continentele. 570,526,001 de cetăţeni şi-au exprimat opţiunile în alegerile organizate în 113 ţări, conform EuropeGuide, care face un bilanţ al celor mai importante alegeri de anul acesta.
Cele mai multe chemări la vot au fost făcute pentru alegerea legislativului. Mai exact, 39 de ţări au de anul acesta un nou Parlament. 24 de ţări au un nou preşedinte, iar 9 ţări au organizat referendumuri pe diferite teme.
Republica Cehă
Cehia a început acest an cu alegeri pentru Camera Deputaţilor şi pentru preşedinte. Organizat în două tururi de scrutin, Milos Zeman a câștigat presedinţia din primul tur, învingându-l pe contra-candidatul său, Karel Schwarzenberg, cu un procent de 54,8%.
Cipru
Pe 17 si 24 februarie s-au desfăşurat cele două tururi de scrutin pentru prezidenţiale. Preşedintele, care conform Constituţiei este şi şeful Guvernului, trebuie ales de populaţia greacă, în timp ce vice-preşedintele este ales de facţiunea turcă. Ciprul îl are acum preşedinte pe Nikos Anastasiades, ce a reuşit să caştige abia din al doilea tur, deşi nu a avut decat 2 contra-candidaţi.
Ecuador
În Ecuador alegerile pentru Congresul Naţional şi pentru preşedinte s-au desfăşurat în acelaşi timp. Alegătorii au fost chemaţi la urne pentru a vota cei 137 de parlamentari şi pentru alegerea unuia dintre cei 7 candidaţi la preşedinţie. Conform tuturor aşteptarilor, învingătorul scrutinului prezidenţial a fost Rafael Correa, aflat la al doilea mandat şi ultimul, aşa cum prevede Constituţia.
Italia
Desfăşurate pe 24 februarie, alegerile pentru Parlamentul italian au provocat o criză politică. Deşi coaliţiile de centru şi de stânga au obţinut o victorie în Camera Deputaţilor în faţa coaliţiei de dreapta a lui Berlusconi, acestea se aflau foarte departe (cu 113 mandate) de o majoritate absolută (de 158 de mandate) în Senat. Aceste tensiuni s-au depăşit pană la urmă prin formarea noului guvern și numirea lui Pietro Grasso, cunoscut procuror anti-mafie, ca preşedinte al Senatului.
Kenya
Data de 4 martie a însemnat pentru locuitorii Kenyei o zi a decizilor importante. Preşedintele, Senatul şi Adunarea Naţională au fost supuse votului. Uhuru Kenyatta, a reuşit să caştige încrederea cetăţenilor care i-au oferit mandatul de preşedinte. Acesta i-a învins pe adversarii săi din primul tur de vot, obţinând o majoritate la limită de 50,51%. Cele 67 de locuri în Senat şi 349 în Adunarea Naţională au fost ocupate de partide şi coaliţii ce au obţinut votul a peste 12 milioane de oameni.
Insulele Falkland
Locuitorii Insulelor Falkland (Malvine) au fost chemaţi la urne în cadrul unui referendum ce a avut ca temă chestiunea apartenenței la Marea Braitanie. După un conflict militar în urmă cu 30 de ani, Marea Britanie a anexat Falkland. Chiar şi acum, Argentina continuă să ceară suvernaitatea acesteia, motiv pentru care s-a luat decizia organizării acestui referendum. Locuitorii au decis păstrarea apartenenţei cu un vot absolut de 99%.
Venezuela
Pe 4 martie au avut loc alegerile pentru desemnarea noului preşedinte. Candidatul socialist Nicolas Maduro, pe care fostul presedinte Hugo Chavez l-a desemnat succesor al său, a câștigat alegerile cu 50,7% din totalul voturilor, la mică distanţă faţă de Henrique Capriles, candidatul Opoziției. Deşi rezultatul a fost declarat ireversibil, au fost organizate imediat proteste violente ale Opoziţiei care au cerut renumărarea voturilor. Un om a murit în timpul acestor manifestaţii şi alte cateva zeci de persoane au fost rănite.
Iran
Alegerile pentru un nou preşedinte, desfaşurate la jumatatea lunii iunie s-au încheiat cu o victorie din primul tur a lui Hassan Rouhani. Cleric moderat, Rouhani, a caştigat cu ajutorul grupurilor de iranieni reformişti, rezultatul fiind unul surprinzător.
Mali
Ibrahim Boubakar Keita a fost ales preşedinte dupa două tururi de scrutin organizate pe 28 iuie şi 11 august. Principala responsabilitate a noului preşedinte este de a scoate ţara din criza politico-militară cu care se confruntă încă din 22 martie 2012, atunci cand o grupare islamistă apropiată de al-Quaida a reuşit să pună stăpanire pe nordul ţării, în urma unei lovituri de stat.
Pakistan
Noul preşedinte al Pakistanului este Mamnoon Hussain, candidatul partidului de guvernământ, Liga Musulmană. Parlamentarii au votat noul preşedinte în cadrul unor alegeri marcate de controverse legate de fraudarea votului şi de influenţa tot mai mare a sistemului judiciar. Noul preşedinte se va confrunta în urmatorii 5 ani, cât durează mandatul său, cu numeroase probleme precum consolidarea securităţii naționale.
Australia
Locuitorii din Australia au votat în luna august un nou Parlament. Contrar tuturor aşteptărilor, Opoziţia a reuşit să obţină cele mai multe locuri, formând un nou guvern, după două mandate consecutive ale partidului laburist. Ultimii ani au fost marcaţi de lupte interne, ce i-au determinat pe australieni sa voteze cu Opoziţia.
Germania
Cele 598 de locuri în Parlamentul Germaniei s-au împărţit astfel: 311 CDU/CSU, 192 SPD, 64 Stanga şi 63 Partidul Verzilor. Cancelarul Angela Merkel a obţinut o victorie în alegerile legislative, partidul său (CDU/CSU) obţinând 41,5% din voturile exprimate. Aliatul său liberal, FPD nu a intrat în Bundestag neatingând pragul de 5%. “Marea coaliţie” de guvernămant s-a format din partidul conservator al doamnei cancelar şi SPD.
Insulele Maldive
Votul pentru alegerea unui nou preşedinte, programate pe 19 octombrie au fost amânate din cauza “ciocnirilor” politice între favoritul Mohamed Nasheed şi candidatul susţinut de Curtea Supremă de Justiţie. Cele două tururi de scrutin au fost reprogramate pe 9 respectiv 16 noiembrie şi s-au încheiat cu alegerea lui Nasheed pentru un mandat de 5 ani.
Chile
Primul scrutin de vot pentru prezidenţiale s-a organizat pe 17 noiembrie şi a stabilit că ultima confruntre va fi între Michelle Bachelet şi Evelyn Matthei, două femei cu experienţă în politică. Învingătoarea în alegeri, doamna Bachelet, a mai fost preşedinte între anii 2006-2010, devenind astfel primul preşedinte din istoria ţării care obţine un al doilea mandat.
Croația
Proaspăt cooptată în Uniunea Europeană, Croaţia a organizat un referendum care să stabilească statutul căsătoriei în Constituţie. Croaţii au avut de răspuns cu da sau nu la întrebarea: “Sunteţi în favoarea modificării Constituţiei Republicii Croate cu o prevedere care să ateste că o căsătorie reprezintă uniunea dintre un bărbat şi o femeie?” Croaţii au votat în proporţie de 66% pentru această modificare, şi asfel a fost interzis mariajul dintre homosexuali.
