Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina-Florentina Dincă și Roxana Zafiu
TITLURILE ZILEI
Armata libiană a preluat controlul asupra accesului maritim în orașul Sirte, în urma unei ofensive de recucerire a orașului aflat sub controlul Statului Islamic, informează Al Jazeera. Vestea vine după ce guvernul de la Tripoli, sprijinit de comunitatea internațională, a declarat că brigăzile de luptători au preluat controlul asupra unui număr însemnat de locații strategice de la peroferia orașului Sirte, inclusiv o bază aeriană, mai multe lagăre militare, un pod și o intersecție. Pentru ISIS, orașul reprezintă cea mai importantă bază militară din afara Orientului Mijlociu. În acest context, avansarea trupelor libiene ar putea disloca accesul Statului Islamic la un punct starategic important și ar oferi astfel un impuls guvernului sprijinit de Națiunile Unite și recunoscut ca fiind singurul guvern legitim al Libiei în baza Acordului Politic Libian din decembrie 2015. Încă din 2014, ISIS și-a făcut simțită prezența în mai multe orașe din Libia, iar în anul următor a preluat controlul deplin asupra Sirte, orașul natal al liderului Muammar Gaddafi. Forțele guvernului sprijinit pe plan intrenațional și cele ale autorității rivale cu sediul în orașul estic Tobruk, sunt angajate într-o cursă pentru recucerirea orașului Sirte. Comunitatea intrenațională consideră că acest lucru pune în pericol eforturile de a învinge ISIS, a cărui amenințare a crescut considerabil de când și-a stabilit în Libia puncte de sprijin.
Pe fondul ascensiunii unei Rusii din ce în ce mai agresivă, Statele Unite s-ar putea reorienta către Canada pentru a crea astfel o nouă forță NATO în Europa de Est, ca un factor de descurajare împotriva Federației Ruse, relatează Reuters. Se pare că, în ciuda desfășurării unor exerciții ample în Europa de Est, care au implicat mai mult de 20 de țări membre și partenere NATO, alianța înaintează încet în eforturile ei de a construi o forță de rotație de 4.000 de soldați pe flancul estic, în Polonia și țările baltice. Marea Britanie și Germania au declarat că sunt dispuse să contribuie la acest demers, prin asigurarea unui batalion de aproximativ 1.000 de militari fiecare. SUA va oferi un al treilea batalion, iar cel de-al patrulea va fi lăsat în seama altui stat membru. Reticența unor guverne europene la întărirea militară a Alianței este determinată de faptul că unele state consideră că NATO ar trebui să se concentreze mai mult pe combaterea grupurilor militante din Orientul Mijlociu și Africa și pe controlul fluxurilor de imigranți. Se preconiează astfel că în cadrul Summit-ului de la Varșovia din iulie 2016, prin sprijinul Canadei, se va găsi și cea de-a patra țară care să contribuie la consolidarea apărării în flancul estic al Alianței. În acest context, Federația Rusă, preocupată de mișcarea infrastructurii militare a NATO spre frontiera sa, a declarat că exercițiile miliatre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord subminează încrederea și securitatea în regiune.
Arabia Saudită a facut presiuni asupra Secretarului General al Națiunilor Unite, Ban Ki Moon, pentru a fi eliminată de pe lista neagră a ONU ca urmare a uciderii copiilor în timpul unei campanii militare în Yemen, informează CNN. Arabia Saudită a condus o coaliție formată din mai multe țări arabe și a declanșat o campanie militară în Yemen, în martie 2015, cu scopul de a preveni ca rebelii Houthe, aliați cu Iranul și forțele loiale ale președintelui destituit, Ali Abdullah Saleh, să preia puterea. Națiunile Unite au susținut că în cadrul acestei campanii alianța militară a țărilor arabe se face responsabilă de uciderea a 60% dintre cei 1953 de copii morți în timpul conflictului. Arabia Saudită a reacționat puternic, amenințând cu ruperea totală a relațiilor cu Națiunile Unite, punând astfel sub semnul întrebării contribuțiile financiare de sute de milioane de dolari pe care le direcționează către agențiile umanitarea ale ONU. Presiunile puternice au determinat eliminarea Arabiei Saudite de pe lista neagră. Amnesty International, organizația care militează pentru respectarea drepturilor omului, declarat că această acțiune subminează toate demersurile ONU de a proteja copii aflați în zone de război.
Inițiativa SUA de a integra India într-un grup al țărilor care controlează accesul la tehnologia nucleară a înregistrat unele progrese joi, când mai mulți adversari ai inițiativei s-au arătat dispuși să depună eforturi pentru un compromis, în ciuda opoziției Chinei, informează Reuters. Grupul Furnizorilor Nucleari, format din 48 de state, are ca scop prevenirea proliferării armelor nucleare prin restricționarea vânzării de materiale care pot fi utilizate în procesul de fabricare a armelor nucleare. Acest grup a fost creat ca răspuns la primul test nuclear al Indiei din 1974. India se bucură deja de mai multe beneficii ale statutului de membru, chiar dacă a dezvoltat de-a lungul timpului arme atomice și niciodată nu a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară, principalul pact mondial de control al armamentului. China susține că semnarea Tratatului este esențială pentru ca India să acceadă la statutul de membru al Grupului Furnizorilor Nucleari. Pe lângă China mai există și alți oponenți care susțin că acordarea statutului de membru Indiei ar submina și mai mult eforturile de prevenire a proliferării și ar înfuria Pakistanul, rivalul Indiei și aliat al Chinei, care a răspuns la aderarea Indiei, cu propria aderare. Aderarea Pakistanului ar fi însă inacceptabilă pentru multe state, având în vedere programul său nuclear.
Cel puțin 28 de persoane au fost ucise și alte zeci rănite în urma unor atacuri asupra unei străzi comerciale și a unui punct militar de control în capitală irakiană, Bagdad, informează Al Jazeera. Unul dintre atacuri a avut loc într-o zonă comercială a unui cartier șiit din Bagdad și a numărat 19 civili uciși și alți 46 răniți. Un al doilea atac a avut loc într-un punct de control al armatei irakiene, în nordul Bagdadului, și a numărat 12 persoane ucise și alte 32 rănite. Atacurile au fost revendicate într-o declarație online de către Statul Islamic. Atacurile au avut loc la o zi după ce forțele speciale irakiene au înaintat în centru orașului Fallujah, deținut de militanții islamici, în cadrul unei operații militare lansată luna trecută. Atacurile ISIS sunt percepute de către oficialii irakieni drept o încercare de a distrage atenția forțelor de securitate de la acțiunile ce vizează recucerirea orașului Fallujah.
Gruparea islamistă Al-Shabab a ucis 60 de soldați etiopieni într-un atac asupra unei baze militare a Uniunii Africane din centrul Somaliei, anunță Reuters. Cu toate acestea, misiunea UA (AMISOM) declară că a respins atacul omorând 110 militanți ai acestei grupări. AMISOM sprijină guvernul din Somalia care se luptă pentru a-și recăpăta controlul asupra țării. Al-Shabab este o grupare teroristă islamistă înființată în 2006 pe fondul crizei declanșate de războiul civil izbucnit în 1991 la urmare a înlăturării regimului dictatorial al lui Mohammed Siad Barre. De atunci, Al-Shabab a preluat controlul în mai multe zone rurale din Somalia pe care le conduce după legea sharia, codul moral al Islamului. Etiopia este una dintre cele cinci țări care contribuie cu trupe la misiunea 22.000 de soldați, și aceasta este prima dată când o bază etiopiană a fost atacată. Halgan, aflat la 260 km nord de capitala Mogadishu face parte din zona Somaliei patrulată de soldați etiopieni. Al-Shabab a atacat, de asemenea baze AMISOM conduse de trupele din Burundi și Uganda. De când a fost izgonită din capitala Mogadiscio în 2011, gruparea al-Shabab a avut orchestrat numeroase atentate cu bombă asupra capitalei somaleze.
Cel puțin 30 de persoane și-au pierdut viața în capitala irakiană Bagdad în urma a două atacuri sinucigașe revendicate de Statul Islamic, informează BBC. Primul atac a vizat o zonă comercială din districtul principal șiit, Al-Jadidah, fiind omorâte 19 persoane. O a doua bombă a lovit un punct de control al armatei, Taji, la nord de capitală, omorând 11 persoane, inclusiv soldați. Grupul jihadist sunnit a atacat frecvent musulmani șiiți, pe care îi consideră apostați. ISIS și-a intensificat atacurile în Bagdad, cu toate că armata irakiană continuă o ofensivă majoră contra acestora. Insurgenții controlează nordul și vestul țării, inclusiv Mosul, al doilea cel mai mare oraș din Irak.
Israelul a închis orașul Yatta din Cisiordania, pentru că autoritățile investighează un atac terorist care a avut loc miercuri seara în Tel Aviv, în care doi terorişti palestinieni au deschis focul în zona comercială Sarona, informează CNN. Poliția israeliană efectuează raiduri în Cisiordania. Mişcărea islamistă Hamas a lăudat atacul, dar nu l-a revendicat. Israelul a declarat că a suspendat permisele de intrare pentru 83.000 de palestinieni ca urmare a atacului armat din centrul orașului Tel Aviv. Patru persoane au fost ucise și alte nouă rănite, atacatorii fiind îmbrăcați pentru a părea drept evrei hasidici. Purtătorul de cuvânt al poliției israeliene, Micky Rosenfeld, a declarat că doi teroriști au fost capturați. Unul a fost împușcat de poliție, iar celălalt s-a predat. Potrivit Agenției de Securitate a Israelului, suspecții sunt palestinieni dintr-un sat din Cisiordania, în apropiere de Hebron, ambii având 20 de ani. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul “o crimă sălbatică, crimă în inima orașului Tel Aviv.” Danny Danon, ambasadorul israelian la Organizația Națiunilor Unite, a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să condamne atacul pentru că “se dovedește că, din păcate, atunci când comunitatea internațională refuză să condamne teroarea împotriva israelienilor, atacul următor este doar o chestiune de timp’’.
Tokyo a protestat împotriva Chinei, după ce o fregată chineză a intrat în insulele disputate din Marea Chinei de Est, relatează CNN. Un distrugător japonez a detectat nava chineză care a intrat în arhipelagul Senkaku, cunoscut sub numele de insulele Diaoyu în China, joi, la ora 00:50, ora locală a Japoniei. Nava chineză a părăsit zona la 03:05, după apeluri repetate lansate de nava japoneză. La sfârșitul anului 2013, China a declarat o zonă de identificare de apărare aeriană (ADIZ) peste o mare parte din Marea Chinei de Est, inclusiv arhipelagul Senkaku, în ciuda obiecțiilor venite dinspre Tokyo și Washington. Japonia are, de asemenea, un ADIZ asupra insulelor, pe care îl aplică. În timp ce insulele Senkaku sunt nelocuite, acestea au rezerve de petrol și minerale, constituind o zonă disputată în regiune. La mijlocul lui 2014, avioane militare japoneze și chineze au avut o confruntare tensionată într-o regiune în care cele două zone se suprapun. SUA şi Filipinele sprijină Japonia, cu toate că Beijingul susține că Marea Chinei de Sud face parte din teritoriul său, ceea ce a condus la tensiuni sporite și dispute frecvente cu vecinii săi acolo
Irlanda ar putea avea cel mai mult de suferit ca urmare a eventualei ieșiri a Marii Britanii din UE, potrivit unui indice al vulnerabilității realizat de agenția de rating Standard&Poor`s asupra a 20 de state europene, plus Canada, relatează Le Figaro. Pentru a stabili indicele de vulnerabilitate, au fost luate în considerare patru criterii: impactul migrației, impactul financiar, impactul asupra investițiilor străine directe, respectiv cel asupra exporturilor, Irlanda având cea mai mare valoare a ratingului – 3,5. După Irlanda, cele mai afectate state ar fi Malta și Cipru cu un indice de 2,9, respectiv 2,4, din cauză că acestea dețin două dintre platformele financiare legate din punct de vedere istoric și economic de Marea Britanie. Valoarea mediană calculată a indicelui este de 0,8, iar țările cu cel mai mic scor oferit de S&P din cele 21 analizate, sunt Finlanda, Ungaria, Italia și Austria, cu o valoare de 0,4.
