Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 9 ianuarie în lume – Gabriel Atal a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria modernă a Franței, Membrii guvernului spaniol au impus purtarea obligatorie a măștilor în spitale și în centre de sănătate, Secretarul de stat al SUA a cerut guvernului Israelului să oprească vătămările civile din Gaza
Sursă foto: Reuters via BBC

A fost 9 ianuarie în lume – Gabriel Atal a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria modernă a Franței, Membrii guvernului spaniol au impus purtarea obligatorie a măștilor în spitale și în centre de sănătate, Secretarul de stat al SUA a cerut guvernului Israelului să oprească vătămările civile din Gaza

Material realizat de Anastasia Tăbăcaru și Mara Cioroianu

 

Gabriel Attal a fost numit de către președintele Emmanuel Macron următorul prim-ministru al Franței, după demisionarea lui Elisabeth Borne, informează BBC News. Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a desemnat pe Gabriel Attal noul prim-ministru al țării după ce Elisabeth Borne a demisionat la aproape doi ani de la numirea în funcție. Gabriel Attal a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria modernă a Franței, având 34 de ani și este primul ocupant al acestei funcții care a făcut public faptul că face parte din comunitatea lgbtq+. Ascensiunea sa în carieră a fost rapidă și de impact pentru publicul francez datorită faptului că militează pentru respectarea drepturilor omului și pentru combaterea bullying-ului. Acesta are rolul de a conduce guvernul la următoarele alegeri pentru Parlamentul European, din iunie 2024. Până la începerea efectivă a activităților sale ca prim-ministru al Franței, Gabriel Attal își păstrează titlul de Ministru al Educației. În ciuda faptului că în trecut făcea parte din Partidul Socialist, prima mișcare a lui Attal ca ministru al Educației a fost de a interzice îmbrăcămintea abaya musulmană în școlile de stat, făcându-l popular printre conservatori. Liderii opoziției franceze descriu numirea lui Attal ca fiind ,,deloc importantă’’, chiar ,,contraproductivă’’. 

 

Parlamentul din Coreea de Sud a adoptat o interdicție care prevede interzicerea producției și a vânzării cărnii de câine, relatează EuroNews. Membrii Parlamentului Coreei de Sud au întocmit un proiect de lege cu scopul de a combate sacrificarea, creșterea și vânzarea cărnii de câine pentru consum uman. Decizia a fost luată după ce populația tânără a țării s-a alăturat apelurilor care interzic acest lucru chiar dacă pentru vârstnici este privită ca o tradiție. Mai mult, presa străină și susținătorii drepturilor animalelor au avut un rol în luarea de măsuri în acest sens datorită criticelor dure adresate în mod regulat. Astfel, persoanele care încalcă regulile prevăzute în proiectul de lege menționat sunt predispuse la pedeapsa cu închisoare între doi și trei ani. În schimb, în proiectul de lege creat nu sunt prevăzute penalități pentru persoanele care consumă carne de câine. A fost estimat că proiectul de lege va intra în vigoare din anul 2027. 

 

Mai multe guverne regionale din Spania au emis alerte de gradul doi din cauza poluării excesive a unor plaje cu peleți de plastic, conform The Guardian. Guvernele regionale ale Galiției și ale Asturias din Spania au impus alerte de gradul doi, după ce o navă de marfă a vărsat în mijlocul Portugaliei milioane de peleți de plastic care ulterior au umplut plajele din zonă. Aceasta situație a stârnit nenumărate temeri cu privire la deteriorarea mediului și a declanșat o dispută politică între guvernul reginal conservator al Galiției și guvernul central condus de socialiști. Procurorii de stat spanioli au demarat o anchetă după ce le-au fost furnizate informații care sugerau că granulele de plastic, nebiodegradabile ar putea fi toxice. Alertele emise de guvernele din zona afectată au permis alocarea de mai mult personal și mai multe resure pentru această sarcină, precum și asistență logistică din partea ministerelor de mediu și transport ale guvernului spaniol. Președintele regional al Galiției, Alfonso Rueda a declarat că încă există sute de saci de peleți care se află pe mare, fapt care ușurează procesul de colectare.

 

Membrii guvernului spaniol au impus purtarea obligatorie a măștilor în spitale și în centre de sănătate ca măsură de combatere a răspândirii gripei, relatează The Guardian. Creșterea alarmantă a cazurilor de gripă, COVID-19 și boli respiratorii a condus la luarea deciziei de către guvernul spaniol de a reintroduce restricția cu privire la purtarea unei măști de protecție facială în spitale și în toate centrele de sănătate. Anumite administrații regionale s-au opus acestei decizii, ceea ce a condus la răspunsul noului Ministru al Sănătății din Spania, Monica Garcia. Aceasta a respins obiecțiile lor, spunând că nu este o măsură foarte drastică, dar cu adevărat necesară pentru protejarea atât a pacienților, cât și a profesioniștilor din domeniul sănătății. Președinta de dreapta a regiunii Madrid, Isabel Diaz Ayuso, a afirmat că rolul acestei măsuri este inexistent, fiind inutilă și nefondată, pe când liderii Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor au susținut această decizie, îndemnând populația să poarte mască în instituțiile medicale, mai ales în sezonul rece.

Oficialii NASA au declarat noi întârzieri cu privire la zborul pe Lună programat inițial pentru sfârșitul acestui an, relatează Ap News. Astronauții care aveau programate mai multe zboruri în spațiu au fost nevoiți să prelungească așteptarea până în anul 2025, conform spuselor oficialilor NASA. Agenția spațială plănuia să trimită patru astronauți în jurul Lunii la sfârșitul acestui an, dar a amânat zborul până în septembrie 2025 din cauza problemelor tehnice și de siguranță. Mai mult, liderii NASA au amânat și aterizarea propriu-zisă pe Lună până în 2026 prezentând aceleași motive. Administratorul NASA, Bill Nelson, a declarat că siguranța echipajului este prioritatea companiei și că aceste amânări oferă șansa echipelor Artemis de a se pregăti temeinic și de a rezolva provocările întâmpinate. Vestea din partea companiei NASA a venit la o oră distanță, după ce o altă agenție spațială din Pittsburg a eșuat în aterizarea pe Lună din cauza unor pierderi de combustibil.

 

Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, a cerut guvernului Israelului să oprească vătămările civile în războiul din Gaza, conform Al Jazeera. Într-o întâlnire de la Tel Aviv cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, Blinken „a subliniat importanța protejării infrastructurii civile din Gaza”, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller. Acesta a adăugat că sprijinul administrației de la Casa Albă are scopul de a preveni atacurile teroriste, reiterând nevoia de a asigura o pace durabilă prin realizarea unui stat politic palestinian. Blinken urma să se întâlnească cu familiile civililor răpiți de Hamas și să discute despre modalitățile de a-i aduce înapoi. Câteva zeci de protestatari s-au adunat în fața hotelului unde aveau loc întâlnirile și au cerut o încetare a focului pentru a asigura eliberarea captivilor. Secretarul de stat și-a exprimat dorința ca, după război, guvernul Israelului să poată continua eforturile de integrare regională în urma acordurilor de normalizare negociate de Casa Albă cu administrațiile Emiratelor Arabe Unite și alte state.

 

Președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, a declarat stare de urgență după ce un traficant de droguri „extrem de periculos” a scăpat din detenția de maximă securitate, izbucnind conflicte în mai multe închisori din țară, potrivit Al Jazeera. De asemenea, vor exista ore limită de acces, de la 05:00 dimineața până la 23:00 seara. Starea de urgență, a spus Noboa într-un videoclip pe Instagram, le va oferi membrilor forțelor armate „tot sprijinul politic și legal” de care au nevoie pentru a-și îndeplini atribuțiile într-o luptă împotriva a ceea ce el a descris drept „narcoteroriști”. Fito, liderul bandei Los Choneros, a evadat din închisoarea din orașul-port Guayaquil.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit pe Gabriel Attal noul prim-ministru al țării, făcându-l cel mai tânăr deținător al funcției ce face parte și din comunitatea LGBT+, potrivit Al Jazeera. Ministrul Educației, în vârstă de 34 de ani, este unul dintre cei mai populari politicieni ai țării, conform unor sondaje recente de opinie. În ciuda faptului că în trecut făcea parte din Partidul Socialist, prima mișcare a lui Attal ca ministru al Educației a fost de a interzice îmbrăcămintea abaya musulmană în școlile de stat, făcându-l popular printre conservatori. Liderii opoziției franceze descriu numirea lui Attal ca fiind ,,deloc importantă’’, chiar ,,contraproductivă’’.

 

Ambasadorul Arabiei Saudite din Marea Britanie a declarat că este interesat de consolidarea relațiilor diplomatice cu administrația Israelului după războiul din Gaza, conform BBC. Prințul Khalid bin Bandar a spus că stabilizarea legăturilor politice între cele două state se poate realiza doar cu întemeierea noului stat palestinian. „Acest lucru va crea o lipsă de speranță nu doar în rândul poporului palestinian, ci și în rândul oamenilor nemulțumiți [din întreaga lume]. Toți văd un eșec al umanității în ceea ce se întâmplă, pentru că nimeni nu a făcut nimic pentru a-l opri. Se fac eforturi, dar nu este suficient’’, a spus acesta. “Întotdeauna este loc de schimbare dacă ai optimism și speranță. Dar atunci când există un conflict, primul lucru pe care trebuie să-l recunoști este că ambele părți au pierdut”, a mai adăugat Bandar.

 

Premierul italian Giorgia Meloni este îndemnată să interzică grupurile neofasciste după ce sute de bărbați au fost văzuți făcând saluturi fasciste în timpul unui miting de la Roma, conform BBC. Aceștia luau parte la o comemorare anuală pentru trei militanți de extremă dreapta care au fost uciși în anul 1970, existând ipoteza că au fost omorâți de către niște activiști de extremă stânga. De asemenea, sunt auziți strigând „Prezenți!”, ca răspuns la strigătul de raliu „Pentru toți tovarășii căzuți!”, un slogan de extremă dreapta italiană. Nimeni nu a fost niciodată urmărit penal pentru aceste crime, care au devenit cunoscute ca „masacrul Acca Larentia”. Momentele saluturilor fasciste au fost condamnate de partide din spectrul politic. Elly Schlein, liderul Partidului Democrat (PD) de centru-stânga, a spus că imaginile de la miting „seamănă cu 1924”, referindu-se la epoca liderului fascist Benito Mussolini și a milițiilor sale în cămăși negre. “Ceea ce s-a întâmplat este inacceptabil. Grupurile neofasciste trebuie desființate, așa cum prevede constituția”, a adăugat Schlein. Mai mult, liderul partidului centrist Azione, Carlo Calenda, a spus că ceremonia Acca Larentia a reprezentat o „o rușine inacceptabilă într-o democrație europeană”.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 21 și 22 decembrie în lume – Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico

Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu   Șoferul care a intrat cu mașina …