Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Andra Așibreiner și Emilia Popescul
Președintele Sri Lankăi, Ranil Wickremesinghe, a declarat că este de așteptat ca economia statului să crească din nou începând cu sfârșitul acestui an, relatează Al Jazeera. Oficialul a anunțat că dorește ca statul să iasă din faliment până în anul 2026. Insula din Oceanul Indian se confruntă cu cea mai gravă criză economică de la independența statului de Marea Britanie. Wickremesinghe a declarat că poate reabilita economia dacă cetățenii vor tolera taxe mari pentru încă șase luni. Creșterile recente ale impozitelor pe venit i-au afectat pe lucrătorii salariați, sindicatele și profesioniștii din sectorul privat, aceștia organizând proteste în Colombo, cel mai mare oraș al țării.
Premierul Indiei, Narendra Modi, a declarat că poporul nu va crede minciuni despre el, în contextul în care opoziția acuză guvernul său de favoritisme în cazul unui grup de afaceri privat, informează Reuters. Criticii opoziției acuză guvernul lui Modi că acordă favoruri unui grup de afaceri condus de miliardarul Gautam Adani. Premierul a susținut un discurs de aproape 90 de minute în Parlament, enumerând principalele realizări ale guvernului, fără a menționa grupul Adani. Parlamentarii opoziției cer o anchetă asupra conglomeratului. Compania americană Hindenburg Research a acuzat luna trecută afacerea miliardarului de manipulare a stocurilor susținând că are datorii nesustenabile.
Cinci activiști împotriva schimbărilor climatice au fost amendați pentru că s-au lipit de rama unei copii a picturii „Cina cea de taină” a lui Leonardo da Vinci, relatează AP News. Cei cinci activiști din grupul Just Stop Oil și-au lipit palmele de ramele picturii, unul dintre aceștia fiind deja acuzat că a desenat cu graffiti pe peretele muzeului din Londra, în iulie anul trecut. În urma unui proces, judecătorul districtual William Nelson a ordonat ca fiecare dintre cei cinci să plătească daune penale în valoare de 486 de lire sterline. El a declarat că protestatarii au fost „nepăsători” știind că vor deteriora cadrul picturii adăugând că „scopul principal” al protestului „a fost să atragă atenția presei și nu să provoace daune unei opere de artă”.
Camera inferioară a Parlamentului polonez a aprobat o nouă lege privind răspunderea juridică, informează AP News. Parlamentarii din guvernul polonez consideră că adoptarea acestei legi va îndeplini așteptările Uniunii Europene și va ajuta la deblocarea miliardelor de euro din fondurile destinate recuperării post-pandemice. Oficialii de la Bruxelles au suspendat ajutorul pentru Polonia, declarând că politicile guvernului de exercitare a controlului asupra sistemului judiciar încalcă principiile democratice. Uniunea Europeană a cerut schimbări esențiale înainte ca Poloniei să i se acorde acces la 35 de miliarde de euro din granturi și împrumuturi UE. Unele modificări anterioare propuse de guvernul polonez nu au îndeplinit criteriile Uniunii Europene.
Activiști și militanți pentru drepturile omului au condamnat decizia guvernului ugandez de a închide biroul Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru drepturile omului din țară, relatează The Guardian. Într-o scrisoare adresată Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) din Uganda, ministrul afacerilor externe a declarat că nu va reînnoi acordul de țară gazdă pe care l-a semnal cu OHCHR, acord care i-a asigurat mandatul în 2005. „Guvernul Ugandei își va continua acum cooperarea cu sediul OHCHR fie direct, fie prin Misiunea sa permanentă la Geneva”, relatează scrisoarea. Evenimentul are loc la mai puțin de trei luni după ce comitetul ONU împotriva torturii a adoptat observațiile finale privind Uganda, care au ridicat îngrijorarea cu privire la tortură și practicarea ei frecventă. Comitetul a cerut investigarea și urmărirea penală a oficialilor de securitate acuzați de utilizarea excesivă a forței, violenței și detenției arbitrare.
O echipă internațională de anchetatori a declarat că a găsit „indicii puternice” privind implicarea președintelui rus, Vladimir Putin, în furnizarea de arme antiaeriene separatiștilor ucraineni care au doborât zborul Malaysia Airlines MH17 în 2014, informează NPR. Avionul Boeing 777 care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur a fost doborât pe 17 iulie 2014 și toate cele 298 de persoane de la bordul aeronavei au fost ucise. Oficialii ruși au negat întotdeauna orice implicare în doborârea avionului și au refuzat să coopereze în ancheta internațională. Procurorii olandezi au declarat că „există indicii puternice că președintele rus a decis să furnizeze” un sistem de rachete Buk – arma care a doborât MH17 – separatiștilor ucraineni. Echipa a înregistrat un apel telefonic interceptat, în care Putin putea fi auzit discutând despre conflictul din estul Ucrainei.
Reprezentanții Hyundai au declarat că au purtat o serie de discuții cu Departamentul Muncii din Statele Unite ale Americii privind acuzațiile de exploatarea a copiilor prin muncă, informează Reuters. Aceste acuzații au apărut în urma unei investigații Reuters care a descoperit că există copii în vârstă de 12 ani ce lucrează în fabrici din Alabama conectate cu compania multinațională. Purtătorul de cuvânt al companiei, Michael Stewart, a detaliat mai multe măsuri noi pe care Hyundai le va implementa pentru a se asigura că acest abuz nu se va mai întâmpla niciodată: noi programe de formare în domeniul ocupării forței de muncă pe tot parcursul lanțului său de aprovizionare din SUA, validarea documentelor de identificare pentru solicitanții de locuri de muncă, linii telefonice de asistență anonime și descurajarea utilizării agențiilor de personal terțe. Reuters a constatat că aceste agenții au plasat uneori muncitori minori în fabricile furnizorilor.
Fostul cancelar german, Angela Merkel, a primit Premiul pentru Pace al UNESCO, relatează AP News. Organizatorii au declarat că Merkel a dat dovadă de curaj politic atunci când Germania a primit între 2015 și 2016 peste 1.2 milioane de migranți și refugiați care au fugit din conflictele din Siria, Irak, Afganistan și Eritreea. Denis Mukwege, laureat al Premiului Nobel pentru Pace și președintele juriului care a acordat premiul a lăudat-o pe Merkel pentru că a deschis porțile Germaniei „în același timp în care multe alte țări s-au lăsat copleșite de frică”. „Ați arătat opiniei publice și factorilor de decizie că nu trebuie doar să ne apărăm propriile drepturi, ci și pe cele ale altora în vremuri de criză, că fiecare societate are nevoie mai mult ca oricând să respecte și să protejeze drepturile omului fără nicio formă de discriminare”, a declarat acesta. În discursul de acceptare a premiului, Merkel a vorbit despre crizele actuale ale refugiaților și în special despre războiul din Ucraina.
Un nou raport al Forumului Parlamentar European pentru drepturile sexuale și reproductive (EPF) a evidențiat că accesul la metodele de contracepție în Europa rămâne „extrem de inegal”, conform EuroNews. Directorul executiv al EPF, Neil Datta, a declarat că în cele 46 de țări analizate, doar 57% dintre femei folosesc metode de contracepție modernă. El a adăugat că puțin peste o treime din sarcinile din Europa sunt neintenționate – dar nu neapărat nedorite – ceea ce „reprezintă cea mai mică rată din lume”. Franța și Belgia au cele mai mari rate de utilizare a anticoncepționalelor, iar cele mai mici sunt în Polonia și Ungaria. Mai puțin de jumătate dintre țările analizate includ în sistemele lor naționale de sănătate posibilitatea de a acoperi costul total sau parțial al metodelor de contracepție, inclusiv tipuri mai scumpe, cum ar fi injecțiile, dispozitivele intrauterine și implanturile.
Echipele de căutare au continuat demersurile pentru a găsi supraviețuitori ai cutremurului în Turcia și Siria, informează NPR. Seismul cu magnitudinea de 7,8 grade, care a avut loc în sudul Turciei și în Siria este cel mai mortal eveniment seismic din lume în mai mult de un deceniu. Guvernul turc a declarat că echipele de căutare și salvare au scos peste 8.000 de persoane de sub dărâmături în ultimele două zile. Au crescut, totuși, îngrijorările că supraviețuitorii ar putea ceda din cauza rănilor sau hipotermiei cauzate de înrăutățirea condițiilor meteorologice din regiune. Grupurile de ajutor consideră că primele 72 de ore după un dezastru natural sunt cruciale pentru salvarea supraviețuitorilor. Agenția de gestionare a situațiilor de urgență din Turcia a înființat peste 70.000 de corturi pentru adăpost de urgență pentru cele peste 380.000 de persoane care au fost mutate temporar din cauza acestui dezastru. Oficialii Turciei au raportat 12.391 de decese în țară din cauza cutremurului, în timp ce în Siria, numărul morților a ajuns la 2.902.
