Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Oana Florea și Andreea Ianoșiu
Marea Britanie începe vaccinarea în masă împotriva noului coronavirus, conform Reuters. O bunică de nonagenară a devenit prima persoană din lume care primește un vaccin anti COVID-19 în afara programului de testare a acestuia. Margaret Keenan, care împlinește 91 de ani în această săptămână, a declarat că nu își poate dori un cadou mai bun decât vaccinul care îi va permite să petreacă timp cu familia și prietenii. Primii care vor primi vaccinul dezvoltat de Pfize și BioNtech sunt persoanele aflate într-o categorie vulnerabilă. Marea Britanie, cea mai afectată țară din Europa, este prima națiune vestică ce începe vaccinarea în masă și prima țară la nivel global care utilizează vaccinul produs de Pfizer. Cetățenii trebuie să aștepte trei săptămâni pentru a primi a doua doză de vaccin, neexistând nicio asigurare că imunizarea va reduce transmiterea virusului. Prim-ministrul Borin Johnson a declarat că vaccinul va face o diferență cu timpul, virusul nefiind încă învins. Marea Britanie a comandat 40 milioane de doze de vaccin Pfizer/BioNtech și în total 357 milioane de doze de vaccinuri diferite.
Premierul Danemarcei a adresat scuze pentru 22 de copii aduși cu forța din Groenlanda și folosiți în cadrul unui experiment social, conform BBC. Prim-ministrul Mette Fredriksen a formulat scuzele în numele autorităților daneze care au încercat să impună un program de ”reeducare”, considerând această decizie una corectă pentru modernizarea Groenlandei, o insulă izolată de mari dimensiuni, cu o populație de doar câteva mii de locuitori, înconjurată de apele Oceanului Arctic. În acea vreme, autoritățile daneze au considerat că singurul mod prin care pot moderniza Groenlanda constă în crearea unui nou tip de cetățean. Astfel, acești copii au fost duși în Danemarca pentru a fi reeducați, numindu-i ”micii danezi”, urmând ca ulterior să se întoarcă la vechile identități culturale. Când 16 dintre ei s-au întors, au fost duși la orfelinate și nu și-au mai văzut familiile. Răspunsul prim-ministrului din Danemarca a venit după ce guvernele anterioare au considerat că nu au fost responsabile de ce s-a întâmplat în trecut.
Alegătorii din Liberia au fost chemați la urne pentru a decide în privința propunerii președintelui George Weah de a reduce durata mandatului prezidențial de la șase la cinci ani, relataeză Al Jazeera. Președintele Weah, un fost celebru fotbalist, a declarat că a avea aceiași lideri ani la rând nu este o soluție benefică. Weah a propus cinci ani de mandat, în loc de șase pentru președinte și politicienii din camera inferioară a Parlamentului și unul de șapte ani în loc de nouă pentru senatori. De asemenea, liberienii au avut de ales dacă legea care interzice dubla naționalitate va fi abrogată sau nu. Abrogarea acesteia poate avea beneficii pe plan economic, Liberia confruntându-se cu urmările războaielor civile dintre 1989 și 2003 și cu consecințele crizei Ebola din 2014-2016. Sute de mii de liberieni trăiesc în străinătate în condiții de sărăcie, iar obținerea altei cetățenii le restrictionează dreptul de a deține proprietăți în țara natală. 2.5 milioane cetățeni s-au înregistrat pentru a vota la referendum, rezultatele inițiale fiind așteptate în această săptămână.
Jurnalistul Ruollah Zam a fost condamnat la moarte de către Curtea Supremă din Iran, relatează Reuters. Ruhollah Zam s-a refugiat ani de zile în Franța, în 2019 fiind capturat în urma unei operațiuni complexe în Iraq organizate de Gărzile Revoluționare Iraniene. Jurnalistul a fost declarat vinovat pentru încurajarea protestelor anti-guvern din 2017. Ministrul de Externe francez a condamnat decizia Curții Supreme iraniene declarând că pedeapsa cu moartea pentru jurnalistul Zam reprezintă un atac serios la adresa libertății presei din Iran. Oficialii iranieni au acuzat Statele Unite, precum și statele arabe din regiune sau oponenții guvernului de la Teheran că au încurajat protestele de la sfârșitul anului 2017. 21 de oameni au fost uciși, iar mii de oamenii au fost arestați, tulburările fiind urmate în 2018 de un protest sângeros împotriva creșterii prețului carburanților.
Sute de oameni au protestat în Armenia după refuzul prim-ministrului de a demisiona, relatează Al Jazeera. Protestatarii au blocat străzile capitalei Erevan după ce premierul Nikol Pashinyan a ignorat apelul opoziției de a demisiona. Pashinyan, ajuns la putere în urma unei revoluții pașnice în mai 2018, a încheiat luna trecută o înțelegere cu Rusia pentru încetarea focurilor de armă din regiunea Nagorno-Karabakh. Oponenții lui Pashinyan susțin că prim-ministrul a gestionat dezastruos conflictul dintre Azberbaijan și forțele etnice armene. Ishkhan Saghatelyan, reprezentant al partidului de opoziție Federația Revoluționară Armeană, a declarat că cetățenii armeni au dreptul de a apela la acțiuni pașnice de nesupunere civilă pentru a-și face cerințele auzite. Opoziția a anunțat că are în plan să blocheze drumurile la nivel național și rețeaua de transporturi dacă este necesar. Pashinyan nu a comentat despre situația actuală.
Robert Unanue, CEO-ul companiei alimentare Goya Foods, o declară pe Alexandra Ocasio-Cortez – reprezentantul SUA pentru districtul congresional 14 al New York – angajatul lunii, după ce tweet-urile ei, drept boicot față de produsele Goya, au crescut rata vânzărilor, relatează CNN. Boicotul adus pe platforme precum Twitter, folosind hashtag-ul #Goyaway, s-a mobilizat printre vocile influente americane printre care și Alexandra Ocasio-Cortez, după ce Goya Foods l-a lăudat pe președintele Donald Trump, la o întâlnire publică, aducându-i mulțumiri pentru activitatea lui ca președinte. Efectul neașteptat al reacției de pe Twitter i-a adus producătorului creștere a vânzărilor cu 1000%. La câteva zile după declarațiile sale, Robert Unanue declară că nu își cere scuze și numește boicotul asupra produselor sale o ”restrângere a libertății de exprimare”.
Guvernul chinez a înlăturat aceste interzis peste 100 de aplicații, printre care și TripAdvisor, de pe magazinele online de unde acestea pot fi descărcate ca parte a campaniei prin care conținuturi ce privesc pornografia, prostituția și violența, relatează BBC. O mare parte din cele 105 aplicații înlăturate sunt create în China, însă Tripadvisor este creată în SUA. Decizia poate reprezenta și un rezultat al tensiunilor crescânde dintre China și SUA pe tema securității cibernetice, mai ales că recent SUA, sub administrația lui Trump, plănuia să înlăture aplicația TikTok. Mai mult, conform Administrației pentru spațiul cibernetic din China, aceste aplicații nu respectau una dintre cele 3 reguli ale securității cibernetice, fără a oferi detalii suplimentare.
Turcia condamnă capturarea uneia dintre navele turcești de către forțele din estul Libiei la Marea Mediterană, potrivit Al Jazeera. Khalifa Haftar, reprezentant al Armatei Naționale din Libia a declarat interceptarea navei turcești Mabrouka, îndreptându-se către portul Misrata, din Libia. Turcia este principalul stat străin care apără Guvernul de Uniune Națională de la Tripoli (GNA – Government of National Accord), recunoscut internațional, care de ani se luptă cu Armata Națională Libaneză (LNA). În luna octombrie, GNA și LNA au semnat un acord de încetare a luptei, sub dialogul politic mediat de Națiunile Unite. Cu toate acestea, diviziunea Libiei continuă – din 2011 de când liderul Muammar Gaddafi a fost ucis în urma unei demonstrații alimentată de NATO – una dintre părți fiind susținută de Turcia (care trimite echipament militar la GNA), iar de cealaltă parte se află LNA condusă de generalul Haftar, susținut de Rusia, Egipt și Emiratele Arabe Unite.
Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni asupra emisarului iranian trimis în Yemen penru a reprezenta gruparea rebelă Houthi, conform Al Jazeera. Iran este singurul stat care ce recunoaște oficial mișcarea Houthi – ce a pornit în nordul Yemenului în anii 1990, ce luptă pentru a-și apăra comunitatea împotriva discriminării, conform declarațiilor grupului – și alege formal un reprezentant. Printre entitățile sancționate de SUA se regăsesc Universitatea Internațională Al-Mustafa și Hasan Irlu, descris de administrația lui Trump drept oficial în cadrul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran – Forțele Quds. A avea un reprezentant pentru mișcarea Houthi este privită de SUA drept o mișcare iresponsabilă a Iranului de a alimenta și mai mult războiul din Yemen, început în 2014 când Houthi au capturat părți din Yemen.
O universitate prestigioasă din Liban crește taxele de școlarizare cu 160%, relatează Al Jazeera. Universitatea Americană din Beirut a anunțat că taxele de școlarizare vor fi mai mult decât duble, argumentând că măsura e necesară în contextul colapsului economic. Președintele universității, Fadlo Khuri, a declarat că decizia a fost luată în iunie, dar nu a fost anunțată existând speranța că liderii libanezi vor implementa măsuri care să stabilizeze moneda țării. Taxa de școlarizare anuală de 24.000 dolari, echivalentă cu 36 de milioane de libaneze va fi de 93.6 milioane de lire. Salariul minim în Liban este de 675.000 de lire pe lună, Universitatea Americană din Beirut fiind inaccesibilă majorității tinerilor care trăiesc în sărăcie. Înainte de mărirea taxelor, 250 din cei 9400 de studenți ai universității au renunțat la studii, Khuri declarând că este de așteptat ca numărul să crească în urma acestei decizii. Banca Centrală din Liban a declarat că nu poate oferi subvenții decât pentru bunurile esențiale precum cereale, carburanți și medicamente, iar UNICEF și Organizația Internațională a Muncii au tras un semnal de alarmă asupra „catastrofei sociale” din Liban. Franța a pus bazele unei inițiative care să ofere ajutor financiar Libanului cu condiția formării unui nou guvern care să implementeze reformele, dar prim-ministrul desemnat Saad Hariri nu a reușit să formeze un guvern la timp.
