Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Sfârșitul primei săptămâni a lunii mai a fost marcat de o serie de proteste antiguvernamentale în Polonia și Grecia, precum și demonstrații împotriva politicilor de imigrare sau a Parteneriatului trans-antlatic, care au avut loc în Italia. Între timp, proporțiile cele mai mari catastrofe naturale au determinat autoritățile canadiene să se declare neputicioase împotriva incendiului de vegetație din provincia Alberta, iar zeci de mii de oameni așteaptă să fie evacuați din calea flăcărilor care se extind cu rapiditate. În Asia, o remaniere guvernamentală a guvernului saudit l-a vizat inclusiv pe ministrul petrolului, una dintre cele mai importante figuri ale unei economii care a anunțat recent că vizează o decuplare de la dependența exporturilor de petrol. Totodată, Coreea de Nord și-a ameliorat tonul la adresa vecinilor și față de programul său nuclear cu ocazia unui Congres rarisim al Partidului Muncitoresc de la Phenian, în timp ce performanțele economice ale Chinei continuă să îngrijoreze, după publicarea unor noi date statistice privind scăderea importurilor și a exporturilor.
TITLURILE WEEKEND-ULUI
1. Incendiul devastator din statul canadian Alberta ar putea să-și dubleze suprafața pe care se întinde, în timp ce autoritățile lucrează din răsputeri pentru a evacua mii de persoane blocate în orașul petrolier Fort McMurray și declară că nu există nicio șansă de a controla momentan răspândirea flăcărilor, anunță The Guardian. “Starea vremii de astăzi (duminică – n.r.) va fi semnificativ mai rea pentru a lupta cu incendiul”, a anunțat Rachel Notley, premierul statului Alberta, în condițiile unor temperaturi de până la 28 de grade Celsius și a unui vânt cu viteze de până la 40 de kilometri pe oră. Incendiul, care a izbucnit în urmă cu o săptămână, a afectat circa 156.000 de hectare, însă suprafața mistuită de flăcări ar putea ajunge la 300.000 de hectare până la sfârșitul zilei de duminică.
2. Liderul nord-corean Kim Jong Un a declarat că țara sa nu va folosi armele nucleare decât în cazul în care suveranitataea statului este afectată de alte arme nucleare, în cadrul unui discurs difuzat de media de la Phenian, scrie Reuters. Totodată, Kim Jong Un a stabilit și un plan pentru următorii 5 ani, pentru a stimula o economie muribundă, care afectează puternic populația țării. ”Nordul își va îndeplini cu sfințenie obligațiile de neproliferare și tinde spre o denuclearizare globală”, a declarat liderul suprem de la Phenian în cadrul unui discurs susținut cu ocazia primului Congres din ultimii 36 de ani al Partidului Muncitoresc, aflat la putere de la fondarea statului, în 1948. Totodată, acesta și-a manifestat dorința ca Phenianul să normalizeze legăturile cu statele pe care le-a descris drept ostile la adresa sa în ultima perioadă.
3. Un bombardament efectuat de forțele militare turce în nordul Siriei a făcut cel puțin 55 de victime în rândul insurgenților Statului Islamic, au precizat surse militare care au precizat că atacul a fost o răzbunare pentru un atac cu rachete asupra unui oraș de graniță din Turcia, informează Reuters. Focuri de artilerie au lovit regiunile Suran și Tal El Hisn, aflate la nord de Aleppo, la fel ca și în Baragidah și Kusakcik, distrugând 3 instalații de lansatoare de rachete și tot atâtea vehicule, pe lângă victimele făcute în rândul militanților. Cu o zi înainte, coaliția armată condusă de forțele americane a efectuat mai multe raiduri aeriene, în urma cărora 48 de militanți ai Statului Islamic au fost uciși.
4. Speranțele unei rezolvări a impasului existent între Grecia și creditorii săi par să se evapore după o intervenție surprinzătoare a Fondului Monetar Internațional, care amenință să se retragă din programul de salvgardare a Atenei dacă liderii europeni nu convin asupra unei reeșalonări a datoriei grecești, relatează The Guardian. Informația a apărut ca urmare a unei scrisori intrate în posesia jurnaliștilor cu 3 zile înaintea unei întâlniri a miniștrilor de finanțe europeni, programată pentru a discuta despre criza economică a Greciei. Scrisoarea este semnată chiar de președintele FMI, Christine Lagarde, care subliniază că unul dintre aspectele esențiale ale sprijinirii planului de ajutorare a Greciei îl reprezintă existența unor ținte fiscale realistice, sprijinite de măsuri credibile, pentru a ajunge la rezultatele dorite.
5. Sfârșitul săptămânii a fost marcat de o serie de proteste în Grecia, Polonia, precum și în două zone din Italia – la granița cu Austria, respectiv la Roma, anunță mai multe site-uri de știri de actualitate. Astfel, o demonstrație a unor protestatari italieni aflați în apropierea punctului de trecere de la Trecătoarea Brenner, între Austria și Italia, a luat o turnură violentă, iar forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene împotriva demonstranților care au aruncat cu pietre și fumigene, scrie The Guardian. Protestul a avut loc în condițiile anunțului Austriei de a ridica un gard în zona trecerii Alpilor pentru a stopa fluxul de migranți care provin din Italia și se îndreaptă spre țări din centrul și nordul Europei. În Polonia, zeci de mii de persoane s-au adunat pe străzile din capitala Varșovia pentru a protesta din nou împotriva guvernului. Aceștia acuză guvernarea conservatoare de încălcarea valorilor europene și a unei administații nedemocratice, potrivit BBC. Protestul s-a îndreptat împotriva unor modificări legislative, care fac practic imposibilă revizuirea hotărârilor guvernamentale, după ce votarea unei legi propuse de Partidul Lege și Justiție prin care este nevoie ca două treimi din cei 15 judecători ai Curții Constituționale și un cvorum de minimum 13 pentru ca un eventual vot împotriva legislației propuse de Putere să fie respinsă. Protestatarii au demonstrat și împotriva reformelor privind justiția, supravegherea și libertatea presei din Polonia. Între timp, în Grecia, protestatarii s-au adunat în fața Parlamentului înaintea unui vot cu privire la o serie de măsuri de austeritate în schimbul unei noi tranșe din ajutorul financiar acordat Atenei de FMI și UE, anunță BBC. Protestul a avut loc în contextul unei greve generale, care s-a întins pe durata a 3 zile și care a avut loc împotriva măsurilor de introducere a unor modificări privind introducerea de taxe și a politicii pensiilor. O întâlnire extraordinară a Eurogrupului este programată pentru luni, în condițiile în care duminică seara Parlamentul de la Atena a adoptat pachetul legislativ. În sfârșit, tot în Italia, dar la Roma, zeci de mii de persoane au demonstrat pe străzile orașului pentru a condamna înțelegerile secrete și lipsa de transparență din cadrul negocierilor dintre UE și SUA privind Parteneriatul Transatlantic de Comerți și Investiții (TTIP), anunță Russia Today. ”Oamenii înaintea profitului” sau ”Libera circulație? Nu a capitalului, ci a oamenilor”, precum și alte sloganuri au fost afișate de protestatari, care au scandat împotriva înțelegerii pe care o acuză că are loc în secret și că prevede o serie de clauze care ar restricționa drepturile omului. Cea mai mare acuză adusă parteneriatului TTIP o constituie faptul că firmele americane și-ar putea impune punctul de vedere asupra guvernelor europene în vederea adaptării legislației pentru a le satisface interesele, potrivit unor informații scurse din interiorul cercului de negociere.
6. Cel puțin 73 de persoane și-au pierdut viața în urma ciocnirii unei cisterne petroliere cu două autobuze, a anunțat purtătorul de cuvând al ministerului Sănătății din Afganistan, citat de BBC. Peste alte 50 de persoane au fost rănite și au fost transportate la un spital din provincia Ghazni, au declarat surse oficiale. În urma impactului, toate cele 3 autovehicule au luat foc, pe o șosea are leagă capitala Kabul de orașul Kandahar, din sudul țării. Accidentul s-a produs la ora locală 06:30, fiind cauzat cel mai probabil de indisciplina în trafic a unuia dintre șoferi, într-o țară în care incidentele rutiere și nerespectarea regulilor de circulație sunt frecvente.
7. Noi temeri privind starea economiei Chinei au apărut după publicarea ultimelor informații cu privire la scăderea exporturilor și importurilor în aprilie, aflate la un nivel sub cel previzionat, precizează BBC. Astfel, exporturile au scăzut cu 1,8%, comparativ cu luna aprilie a anului trecut, după ce în luna precedentă păreau că se află pe un trend de revenire. Totodată, importurile au scăzut cu 10,9%, menținându-se la același procent ca acum un an. Potrivit statisticilor, luna aprilie a fost cea de-a 18-a consecutivă de declin al importurilor, sugerând astfel că cererea internă rămâne slabă în ciuda unei creșteri în cheltuielile cu infrastructura. Potrivit economiștilor, aceștia se așteptau la o scădere a exporturilor de doar 0,1%, după o creștere surprinzătoare de 11,5%, în martie. De asemenea, aceștia preconizaseră o valoare mai mică a scăderii importurilor, de doar 5%, după valoarea de 7,6% înregistrată în martie.
8. Ministrul petrolului din Arabia Saudită, Ali al-Naimi, a fost demis după mai bine de două decenii în care s-a aflat în funcție, în urma unei remanieri masive a Executivului de la Riad, potrivit unor surse ale presei de stat saudite, citate de Al Jazeera. Naimi, care preluase funcția în 1995, după ce fusese președintele companiei naționale de energie saudite Armaco, a fost înlocuit de fostul ministru al sănătății, Khaled al-Faleh. Remanierea realizată printr-o serie de decrete regale semnate de regele Salman a cuprins și ministerele energiei, petrolului, apei, transporturilor, comerțului, afacerilor sociale, sănătății și pelerinajului, la care s-a adăugat și înființarea unei comisii pentru recreație și cultură. Potrivit postului național TV saudit, portofoliul ministrului petrolului a fost redenumit drept Ministerul Energiei, Industriei și Mineritului.
9. O anchetă publicată de jurnalistul John Sieff de la Washington Post relevă că, după ce au fost dezarmați și eliberați din rândurile grupării insurgente Al-Shabab, afiliată rețelei teroriste al-Qaida, minorii folosiți de gruparea rebelă au fost înregimentați și exploatați de forțele guvernamentale din Somalia, se arată într-un material publicat pe site-ul WP. Minorii, unii dintre ei cu vârste de doar 10 ani, au fost eliberați la cererea ONU și în urma presiunilor făcute de SUA care au denunțat folosirea copiilor de către grupările islamiste pentru a planta bombe sau a duce la capăt asasinate. Însă după ce minorii au fost în sfârșit eliberați, aceștia au fost preluați de autoritățile de la Mogadishu, care, cu sprijinul acordat de forțele americane, au fost folosiți pentru a furniza informații Agenției Naționale de Securitate și Indeligență (NISA). Rolul tinerilor era de a merge în zonele controlate de insurgenți și de a le arăta trupelor guvernamentale unde se ascund aceștia. De cele mai multe ori, minorii nu purtau niciun fel de camuflaj si puteau fi recunoscuți oricând, astfel că mulți dintre aceștia au fost uciși, sau viața lor se află în pericol. CIA a refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect.
10. Cel puțin 41 de persoane sunt date dispărute după o alunecare de teren din provincia chineză Fujian, aflată în sud-estul țării, anunță agenția Xinhua, citată de Reuters. Potrivit sursei, alunecarea de teren a fost provocată de ploile torențiale care au afectat o centrală hidroelectrică aflată în construcție. Alte 7 persoane au fost rănite, în timp ce echipele de salvare au început operațiunile de căutare ale celor dispăruți.
”SUB RADAR”
Un tanc petrolier abandonat a fost descoperit de localnici după ce a eșuat pe o plajă din Liberia, fără a se cunoaște informații despre soarta echipajului, anunță The Guardian. Petrolierul Tamaya 1, înregistrat în Panama, a fost descoperit în nisipurile de pe malul vest-african, în apropierea localității liberiene Robertsport, autoritățile locale declanșând în urmă cu trei zile o anchetă pentru a stabili condițiile în care echipajul navei a dispărut. Tancul petrolier, cu o lungime de 64 de metri, a fost reperat ultima dată pe 21 aprilie, între Gambia și Senegal, potrivit datelor de navigare ale site-ului Marine Traffic (marinetraffic.com). Potrivit primelor ipoteze, este suspectat un atac al piraților, care ar fi luat ostatici membrii echipajului.
- O echipă de cercetători ai Universității Michigan a realizat o hartă a modelelor somnului oamenilor la nivel global, în urma datelor colectate de pe o aplicație lansată în 2014, se arată într-un studiu publicat în revista Science Advances, scrie BBC. Potrivit cercetătorilor, descoperirile acestora ar putea folosi pentru a ”combate criza mondială a somnului”, după lansarea aplicației Entrain, care a avut inițial scopul de a-i ajuta pe utilizatori să combată fenomenul de acomodare la schimbarea fusului orar, cunoscut drept ”jetlag”. Astfel, datele colectate de aceștia de la utilizatorii care au fost de acord să le împărtășească pentru studiu, au relevat că olandezii petrec cu aproape o oră mai mult în pat în fiecare noapte decât persoanele din Singapore sau Japonia. Astfel, primii dorm în medie 8 ore și 12 minute, în timp ce ultimii au un somn nocturn mediu de 7 ore și 24 de minute. De asemenea, studiul a relevat că, pe măsură unei ore tot mai târzii la care adorm persoanele dintr-o țară, durata somnului acestora scade. În schimb, ora la care aceștia se trezesc nu afectează durata medie a somnului.
- Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a continuat retorica adoptată cu privire la relațiile față de Uniunea Europeană, susținând că Ankara nu are de gând să-și schimbe legile anti-terorism pentru a satisface condițiile impuse de Bruxelles în schimbul eliminării vizelor europene pentru cetățenii turci, informează Reuters. ”Cei care cer Turciei să-și schimbe legile privind terorismul ar trebui mai întâi să înlăture corturile ridicate de teroriști în fața Parlamentului European”, a declarat președintele turc într-un discurs adresat suporterilor săi în orașul Malatya, din provincia Anatolia. Astfel, notează sursa citată, Erdogan nu face decât să ”toarne și mai multă apă rece” asupra speranțelor unei înțelegeri între UE și Turcia pentru un acord cu privire la gestionarea fluxului de migranți provenit din Orientul Mijlociu în schimbul unor beneficii oferite Ankarăi. Negocierile au fost purtate în numele Turciei de premierul demisionar Ahmet Davutoglu, care și-a depus mandatul în cursul acestei săptămâni, după o serie de tensiuni cu președintele Erdogan avute în ultima perioadă.
Liderul Bisericii Ortodoxe a Rusiei a denumit lupta împotriva terorismului drept ”un război sfânt” al zilelor noastre și a făcut un apel pentru unitatea internațională și abandonarea standardelor duble pentru a combate acest rău global, anunță Russia Today. ”Astăzi, când războinicii noștri iau parte la operațiuni combatante în Orientul Mijlociu, știm că aceasta nu este o agresiune, ocupație sau o tentativă de a impune vreo ideologie asupra altor oameni, aceasta nu are nimic de-a face cu sprijinirea anumitor guverne”, a declarat Patriahul Kiril în cadrul unei slujbe la un memorial din Moscova dedicat soldaților care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. ”Aceasta este o luptă împotriva unor inamici fără frică ce răspândesc răul nu doar de-a lungul Orientului Mijlociu, ci amenință întreaga omenire”, a mai adăugat patriarhul. Acesta a adăugat că ”de aceea războiul împotriva terorismului este războiul sfânt de astăzi. Mă rog la Dumnezeu ca oamenii din toată lumea să înțeleagă aceasta și să înceteze să-i mai impartă pe teroriști în buni și răi, la fel ca și conectarea războiului împotriva terorismului cu propriile lor scopuri, care deseori nu sunt declarate, dar sunt puternic prezente pe agenda lor politică”.
