Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Congresul Statelor Unite ale Americii a atestat victoria lui Joe Biden la scurt timp după evenimentele violente care au culminat cu asaltul asupra Captioliului, relatează Reuters. Haosul de miercuri s-a desfășurat după ce președintele încă în funcție, Donald Trump, a refuzat să accepte transferul diplomat al pierderii puterii. Tot acesta a îndemnat susținătorii Partidului Republican să se adune în fața Congresului aflat în clădirea Capitoliului, pentru a-și exprima revolta față de rezultatul procesul votului din noiembrie, pe care l-a catalogat drept incorect, fără a putea prezenta vreo dovadă clară în acest sens. Imediat după atac, Congresul a reluat întâlnirea pentru stabilirea președintelui SUA, iar în urma dezbaterilor Joe Biden a fost declarat noul președinte, acesta urmând a fi instaurat în Casa Albă pe data de 20 ianuarie. În urma dezbaterilor în privința alegerii, Congresul a refuzat două obiecțiuni ale partidului Republican. Suporterii lui Trump au forțat intrarea prin baricadele metalice de securitate și au spart geamuri pentru a asalta Capitoliul și a provoca o revoltă. Reprezentanții poliției au anunțat că în timpul dezastrului, cinci persoane au decedat iar alte 52 au fost arestate.
Guvernul Japoniei a declarat stare de urgență în Tokyo după ce cazurile de infecție zilnice cu noul coronavirus au atins cel mai mare număr de până acum, informează BBC. Miercuri, în Japonia s-au raportat aproximativ 6000 de cazuri de infectări cu virusul COVID-19, cel mai afectat oraș fiind capitala Tokyo unde s-a depășit numărul de 2000 de cazuri zilnice, 121 dintre persoanele spitalizate aflându-se în stare critică. La nivel național, aproximativ 41.000 de persoane sunt spitalizate din cauza infectării cu virusul. Ministrul Sănătății a convocat guvernul la o ședință în urma căreia prim ministrul Yoshihide Suga a declarat stare de urgență în capitală și în alte zone grav afectate cum ar fi Chiba, Saitama și Kanagawa. Prim ministrul a fost criticat anterior pentru modul său pasiv de a aborda situația agravantă a pandemiei, mai ales în ultimele săptămâni când noua tulpină COVID-19 din Marea Britanie a apărut și în Japonia, și numărul de infectări a crescut din cauza temperaturilor scăzute și a lipsei de distanțare socială.
Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a declarat într-o conferință de presă că are în vedere creșterea capacității militare din țară, conform Al Jazeera. Liderul nord-coreean a afirmat în timpul unei conferințe ținute miercuri că își dorește să asigure un “mediu pașnic” prin dezvoltarea capacităților de apărare militară. Coreea de Nord în prezent se confruntă cu sancțiuni internaționale și presiuni din cauza programului de arme nucleare, și deși liderul de la Phenian a anunțat precedent că în țară există o criză economică, în discursul său a promis că va investi în puterea militară. “Coreea de Nord nu va renunța niciodată la armele nucleare, este evident.”, a afirmat cercetătorul Ahn Chan-il, un nord-coreean dizident, care a devenit cercetător al Institutului Internațional pentru Studii Coreene din Seoul.
Programul de îmbogățire a uraniului din Iran a declanșat îngrijorare din partea statelor internaționale, relatează Al Jazeera. Reprezentanții Iranului au declarat marți că sunt în procesul de rafinare a uraniului cu o puritate de 20%, cel mai mare procent de la angajamentele stabilite în 2015 sub înțelegerea nucleară între marile puteri ale lumii. Preocuparea internațională asupra activității iraniene a venit în urma faptului că acest proces ar putea fi semnificativ în crearea de armament nuclear, reprezentanții din Germania, Franța și Marea Britanie atenționând asupra existenței unui mare risc. Situația înțelegerii asupra armelor nucleare este tensionată între Iran, Statele Unite ale Americii, China, Rusia, Marea Britanie și Uniunea Europeană din momentul în care fostul președinte SUA, Donald Trump, s-a retras în 2018 din înțelegere și a aplicat sancțiuni severe asupra Iranului.
Ministrul de externe al Indiei a declarat că odată ce vaccinurile COVID-19 vor fi pregătite de export, va prioritiza statul Sri Lanka, informează Al Jazeera. În urma unei întâlniri a ministrului de externe din India, Subrahmanyam Jaishankar, și a președintelui din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, cel dintâi a luat angajamentul că odată ce vaccinurile produse în țară vor fi pregătite pentru export, prima regiune vizată va fi Sri Lanka. Institutul Serum din India, cea mai mare companie de fabricare a vaccinurilor, a încheiat un contract cu compania AstraZeneca în urma căruia se vor crea un miliard de doze de vaccin pentru țările în curs de dezvoltare. În Sri Lanka, au fost înregistrate 217 persoane de decese în urma infectării cu coronavirus, iar autoritățile erau indecise asupra pașilor următori în combaterea epidemiei până la discuția cu reprezentanții Indiei. Ministrul de externe al Indiei își dorește să obțină și o armonizare a relațiilor dintre cele două state și a încurajat incluziunea etnică.
Soldații ghanezi au intervenit pentru a opri o ciocnire între partidele rivale înaintea depunerii jurământului membrilor acestora în parlament, informează Al Jazeera. Scenele haotice au izbucnit după ce un deputat al partidului aflat la guvernare, Noul Partid Democratic, a încercat confiște urna de vot în timpul votului pentru funcția de președinte al parlamentului. Confruntarea a durat câteva ore până când armata a intervenit, televiziunea națională transmițând evenimentele în direct. Noul parlament va fi divizat între cele două partide principale – NPD, respectiv Congresul Național Democratic, existând riscul unui blocaj al chestiunilor cheie de pe ordinea de zi, inclusiv al reformării economiei puternic afectate de pandemia de coronavirus. Ghana iese în evidență ca fiind o democrație stabilă în Africa de Vest tensionată din punct de vedere politic, deși alegerile au fost marcate de acuzațiile de fraudă ale opoziției și de moartea violentă a cinci persoane. Puternic afectată de pandemia de coronavirus, națiunea vest africană se va confrunta, conform Fondului Monetar Internațional, și cu cea mai scăzută creștere economică din ultimii 30 de ani.
Oamenii de știință susțin că efectele generate de încălzirea climatică ar putea fi reduse în câteva decenii dacă emisiile de carbon sunt neutralizate, informează The Guardian. Peste 100 de țări s-au angajat să atingă neutralitatea emisiilor până în 2050, ceea ce înseamnă că nu vor emite mai mult dioxid de carbon decât cel eliminat în mod normal în atmosferă. Regatul Unit, Japonia și Uniunea Europeană și-au stabilit acest obiectiv și vor fi în curând urmate de SUA sub administrația lui Joe Biden. Zeke Hausfather, un expert în climă al Institutului Breakthrough, a informat că scăderea emisiilor atmosferice de CO2 cauzează o răcire suficientă pentru a echilibra încălzirea „în conductă” cauzată de absorbția lentă a căldurii de către oceane. Traiectoria dezastruoasă pe care ne aflăm în prezent a fost descrisă în noua sa lucrare care evidențiază că lumea se îndreaptă spre o încălzire globală cu 2°C mai mare decât în perioada preindustrială. În prezent, temperatura pâmântului a crescut cu 1.1°C, iar guvernele s-au angajat să limiteze creșterea la 1.5°C pentru a evita calamitățile naturale.
Premierul Ceh, Andrej Babis, a renunțat pe conturile sale de socializare la mesajul „Cehia puternică” inspirat de sloganul „Make America Great Again” după ce susținătorii lui Trump au luat cu asalt clădirea Capitoliului, relatează Al Jazeera. Babis și-a declarat sprijinul pentru Trump spunându-i acestuia într-o vizită la Casa Albă din 2019 că are „un plan similar de a face Republica Cehă din nou măreață.” Joi dimineața, Babis și-a schimbat fotografia de profil de pe Twitter în care purta o șapcă roșie inspirată de Trump, înlocuind-o cu o fotografie în care poartă o mască cu steagul ceh, făcând aluzie la eforturile de a stopa pandemia de coronavirus. Acesta a transmis prin intermediul unui purtător de cuvânt că a considerat potrivit să-și exprime poziția cu privire la „atacul fără precedent asupra democrației Statelor Unite” și prin schimbarea fotografiei de profil. Prim-ministrul ceh a condamnat violența și haosul declarând că tranziția puterii trebuie să fie una pașnică.
Organizația Mondială a Sănătății a cerut țărilor europene să intensifice măsurile împotriva coronavirusului în contextul în care o nouă variantă a virusului detectată inițial în Marea Britanie se răspândește pe mapamond, relatează CNN. Criza este deosebit de acută în Londra, primarul orașului, Sadiq Khan, declarând că virusul „a scăpat de sub control.” Noua variantă a virusului pare să se transmită mai rapid, iar ideea că vaccinul nu este eficient împotriva noii variante a virusului nu este susținută de autoritățile sanitare. Directorul OMS Europa, Hans Kluge, a informat că noua varianta a virusului a fost detectată în 22 de țări din regiunea europeană a OMS și a adăugat că transmisibilitatea crescută ridică semnale de alarmă, controlul sporit fiind necesar pentru a încetini răspândirea acestuia și pentru a limita impactul asupra sistemului de sănătate deja suprasolicitat. În prezent, o serie de națiuni europene sunt în carantină sau au impus măsuri stricte, printre care Marea Britanie, Germania, Italia, Elveția și Grecia.
