Material realizat de Diana Dumitrescu
Administrația Israeliană a demis doi ofițeri în contextul uciderilor lucrătorilor umanitari din Gaza, relatează AP News. Oficialii armatei israeliene au declarat că au demis doi ofițeri și au sancționat alți trei pentru rolurile pe care le-au jucat în cadrul atacurilor cu drone din Fâșia Gaza care s-au soldat cu moartea a șapte lucrători umanitari care se aflau într-o misiune ce avea ca obiectiv livrarea de alimente către locuitori. Motivul acestei erori este, conform oficialilor, gestionarea incorectă a informațiilor și încălcarea regulamentului militar de către ofițeri. O investigație demarată de către un fost general legată de uciderile celor 7 lucrători a marcat un moment rușinos pentru Israel, ceea ce i-a adus probleme în cadrul relațiilor cu aliații săi principali, în special cu Statele Unite ale Americii. Aceste evenimente au amplificat scepticismul legat de modul de acționare al armatei israeliene. Palestinienii, grupurile de ajutor și organizațiile pentru drepturile omului au acuzat în mod repetat Israelul pentru uciderea civililor, o acuzație pe care Israelul a negat-o.
Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite a început livrarea ajutoarelor umanitare în Sudan, conform Deutsche Welle. Reprezentanți ai agenției Programul Alimentar Mondial (PAM) au declarat că au început livrările de alimente necesare către regiunea Darfur din Sudan pentru prima dată în ultimele luni. Două convoaie au reușit să pătrundă în regiune, trecând granița prin Ciad. Au reușit să livreze alimentele necesare pentru 250.000 de persoane. Regiunea Darfur, alături de capitala Sudanului, Khartoum, trece printr-o „foamete catastrofală” în contextul luptelor armatei Sudanului cu gruparea paramilitară Forțele de Susținere Rapidă. Oficialii PAM au anunțat că recoltele de cereale din acest an din Darfur au fost cu 78% mai scăzute decât media ultimilor 5 ani. Coordonatorul misiunii umanitare, Eddie Rowe, a declarat că „foametea în Sudan va continua să se agraveze în contextul în care sezonul cu producție redusă va începe în doar câteva săptămâni. Îmi e teamă că vom vedea niveluri fără precedent de înfometare și malnutriție care vor afecta întregul Sudan”.
Mii de persoane au fost evacuate dintr-o regiune din Munții Urali în urma cedării unei secțiuni dintr-un baraj, informează BBC. O secțiune din rambleul unui baraj a cedat într-o regiune din Munții Urali, de pe teritoriul Rusiei, în orașul Orsk. Utilaje grele se află la fața locului în încercarea de a reconstrui rambleul barajului. Mai devreme, în regiunea Orenburg a fost declarată stare de urgență în urma creșterii nivelului Râului Ural, creștere cauzată de topirea gheții. Conform oficialilor, 10.000 de rezidenți se află în zona de inundație și peste 4000 de case ar putea suferi de pe urma inundațiilor. Ministrul de Urgențe rus a declarat că „munca în zona rupturii barajului din Orsk continuă” și că au fost implicate în efortul de reconstrucție 440 de persoane și 217 piese de echipament. De asemenea, televiziunea de stat rusească a informat că două treimi din regiunea Orsk sunt pe punctul de a fi evacuate. Orașul Orsk are o populație de 230.000 de persoane, iar copiii au fost mutați la școlile din apropiere.
O regiune semiautonomă din Somalia a informat că nu acceptă schimbările prevederilor din Constituție, relatează The Guardian. Guvernul somalez a instituit mai multe modificări asupra constituției care limitează atribuțiile conducătorilor statelor semiautonome, oferind mai mult control președintelui. Această reformă amenință o destabilizare a țării, în contextul în care cel mai bogat și stabil stat din componența sa refuză să recunoască aceste schimbări. Ministrul de Interne din statul semiautonom Puntland, Mohamud Aidid Dirir, a avertizat că aceste schimbări amenință agravarea violențelor. Dirir a declarat că o „constituție aproape în totalitate nouă” a fost introdusă fără a fi consultați liderii statelor constituente. Acesta a acuzat președintele Somaliei pentru că folosește parlamentul ca o unealtă pentru a „atrage autoritate în propriile sale mâini”. Noile amendamente prevăd ca președintele să aibă autoritatea de a numi și revoca prim-miniștri, de a transfera puterea deputaților și de a-i asigura control crescut asupra comisiilor electorale, fiind redusă puterea statelor federale. De asemenea, actualul model de guvernare, un sistem care asigură reprezentarea în mod egal a tuturor celor 4 state, va fi eliminat, în locul său fiind instituit votul universal.
Oficialii din Zimbabwe au anunțat că va fi introdusă o nouă monedă, informează Al Jazeera. Măsura a fost luată cu scopul de a combate hiperinflația care a avut efecte drastice asupra țării în ultimii ani. Noua monedă va fi legată de prețul aurului, iar locuitorii țării vor avea la dispoziție 21 de zile pentru a-și schimba banii. Noua „valută structurată” va fi denumită Aurul Zim (ZiG) și va fi legată de monede străine, aur și metale prețioase, conform guvernatorului Băncii de Rezerve a Zimbabwe, John Mushayavanhu. Mushavayanhu a mai declarat că ZiG va circula alături de alte monede și că banca centrală va introduce de asemenea și o rata de curs de schimb determinată de piață. Mișcarea are scopul de a oferi „simplicitate, siguranță și predictibilitate” în domeniul economic din Zimbabwe. Statul Zimbabwe a devenit statul cu cea mai crescută rată a inflației aceasta ajungând la 55% în martie, conform datelor oficiale, sporind presiunea asupra celor 16 milioane de locuitori ai țării, care se confruntă deja cu o sărăcie generalizată, cu un șomaj ridicat și cu o secetă severă indusă de fenomenul meteorologic El Niño.