Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Marina Ghiță
Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA a crescut amenințările la adresa economiei mondiale, care vizează rate mari ale dobânzilor și un comerț redus, a declarat Băncii Angliei, Mark Carney, informează Reuters. Acesta a relevat într-o evaluare semestrială a riscurilor pentru sistemul financiar al Marii Britanii pericolele potențiale generate de creșterea rapidă a creditului din China și posibilitatea efectuării unui proces dezorganizat de ieșire din Uniunea Europeană. De asmenea, Carney a evidențiat o creștere mare a ratei dobânzilor pe piața din SUA în urma victoriei lui Trump, fapt pe care Banca l-a considerat a fi un prim pas în cadrul procesului de destabilizare accentuată a costurilor guvenamentale de împrumut globale. „Alegerile prezidențiale din SUA au consolidat vulnerabilități existente”, a declarat banca centrală în raportul său. „Creșterea randamentelor suverane ale economiei avansate, dublată de riscurile comerțului mondial redus, au consolidat vulnerabilitățile asociate acestor economii de piață emergente cu un nivel ridicat al datoriei”. Pentru economiile bogate, o creștere rapidă a randamentelor obligațiunilor de la niveluri apropiate de zero ar putea afecta creditarea bancară și ar putea duce la instabilitatea pieței, a declarat guvernatorul Băncii Angliei. Carney a afirmat că noile politici protecționiste comerciale ale SUA ar putea reprezenta un dezavantaj pentru economia mondială, având de altfel anumite repercusiuni pentru Marea Britanie.
Rusia și militanții islamiști ar putea să își extindă influența în țările balcanice în cazul în care Uniunea Europeană nu dorește să îi accepte țara sa ca membră UE, a declarat prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, informează Reuters. Acesta a declarat pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung că este în interesul UE să încerce să aducă statele balcanice în blocul european. „Dacă vrem să avem o Uniune Europeană sigură și stabilă și o Europă sigură, ar trebui să nu lăsăm goluri. În plus, nu ar trebui să uităm că există și alți actori actori care au un anumit rol pe scena internațională și care ar putea beneficia în cazul în care UE lasă un vid acolo. Vorbesc atât de Rusia, cât și de islamul radical”, a declarat Rama reporterilor. Țările din Balcani sunt dispuse între membrii UE Grecia și Ungaria. Croația și Slovenia au aderat deja la NATO și UE, în timp ce Serbia, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Albania sunt țări care urmăresc aderarea la UE. Cele șase țări balcanice sunt toate în diferite etape ale aderării la UE. Serbia dorește să finalizeze discuțiile de aderare până în 2019. Cu toate acestea, integrarea acestor state ar trage în jos lista priorităților UE. Diplomații din regiune au declarat că Rusia încearcă să-și sporească influența în țări precum Muntenegru, Serbia, Macedonia și Albania. Rama a declarat că țara sa va continua să se îndrepte spre aderarea la UE, dar pune la îndoială capacitatea blocului de a accepta noi membri. “Nu este vorba despre cât de mult dorim să fim parte a blocului european, ci despre modul în care Uniunea Europeană va continua să se dezvolte. În același timp, suntem politic într-o formă destul de bună, în vreme ce Uniunea Europeană nu este”.
Senatul din Columbia a aprobat un nou acord încheiat cu cel mai mare grup de rebeli din țară, FARC, informează BBC. Primul acord a fost respins în urma unui referendum organizat luna trecută. Președintele Columbiei, Juan Manuel Santos, a declarat că noile propuneri sunt mult mai puternice și iau în considerare schimbările cerute de oponenții regimului. Cu toate acestea, oponenții, conduși de președintele Alvaro Uribe, au afirmat că acordul revizuit este încă prea indulgent pentru liderii FARC. În prezent, acordul revizuit este supus spre aprobare camerei inferioare a Congresului. Acordul de pace este menit să pună capăt unui conflict armat de cinci decenii care s-a soldat cu peste 260.000 de morți. Cele două grupuri au ajuns la un acord la începutul acestui an, după patru ani de negocieri in capitala Cubei, Havana. Înainte de începerea ședintei, senatorii au ținut un minut de reculegere pentru victimele care și-au pierdut viața, luni, într-un accident de avion în apropierea orașului Medellin.
Directorul CIA John Brennan a avertizat că eventuala decizie a președintelui ales american, Donald Trump, de a pune capăt acordului nuclear cu Iranul ar fi „dezastruoasă”, informează BBC. Într-un interviu acordat BBC, John Brennan a solicitat, de asemenea, ca noul președinte să fie precaut în ceea ce privește promisiunile Rusiei, acuzând Moscova pentru situația dezastroasă din Siria. În timpul campaniei sale, Trump a amenințat că va renunța la acordul cu Iranul și a făcut aluzie la o cooperare mai strânsă cu Rusia. John Brennan va demisiona în ianuarie, după patru ani de conducere a CIA. Într-un prim interviu acordat mass-media, John Brennan a relevat o serie de domenii în care acesta consideră că noua administrație este nevoită să acționeze cu „prudență și disciplină”. Aceste domenii includ limbajul folosit în ceea ce privește terorismul, relațiile cu Rusia, acordul nuclear cu Iranul și modul în care au fost folosite capabilitățile secrete ale CIA.
Guvernele urmăresc să reducă răspândirea extremismului on-line care pune în pericol dreptul la liberă exprimare și viața privată, a declarat într-un raport un grup international care cuprinde unele dintre cele mai mari firme de tehnologie din SUA, informează Reuters. Inițiativa Rețeaua Globală a declarat că nicio companie nu ar trebui sa fie presată de guverne pentru a schimba termenii de serviciu și cere restricționarea conținutului din motive de siguranță publică și ralierea acestuia la cadrele juridice existente. Printre membri Inițiativei Rețeaua Globală, grup care au dezvoltat recomandări începând din luna iulie 2015, se numără Microsoft Corp, Alfabet Inc Google, Facebook Inc, LinkedIn Corp, Yahoo! Inc, prcum și grupuri ale societății civile și ale mediului academic. Raportul a fost elaborat într-o perioadă în care guvernele din întreaga lume pun presiune asupra companiilor pentru a le determina să acționeze mai mult pentru a opri prozelitismul digital pe internet organizat de către jihadiștii islamici și de alte grupuri extremiste. Președintele ales american, Donald Trump, a decis sugerat că ar fi în favoarea închiderii unor programe on-line pentru a opri răspândirea propagandei efectuate de Statul Islamic. Facebook, Twitter, YouTube și alte companii de tehnologie au luat măsuri suplimentare pentru a eradica conținutul violent de pe site-urile lor în ultimul an.
Populismul și apetitul național pentru reforme vitale amenință integrarea europeană, punând în pericol prosperitatea continentului și crescând spectrul veniturilor reduse, a declarat președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, informează Reuters. În prezent se prefigurează alegeri în Franța, Germania și Olanda, unde se așteaptă creșterea mișcărilor populiste, creșterea riscului existenței unei agende politice bazată pe retorica anti-sistem, întârzierea măsurilor de politică reală și menținerea presiunii asupra BCE pentru a sprijini dezvoltarea. „Integrarea europeană este răspunsul adecvat, dar aceasta a devenit mai slabă în ultimul timp, în special din cauza mișcărilor populiste”, a declarat Draghi reporterilor ziarul El Pais, în unele dintre cele mai puternice comentarii ale sale cu privire la evoluțiile politice. Draghi s-a ferit să nominalizeze în discursul său numele unor partide. Dar un șir de mișcări au zguduit peisajul politic, inclusiv UKIP din Marea Britanie, care a ajutat la realizarea Brexitului și Frontul Național din Franța, care dorește propriul său referendum anti-UE. Avertizând că Europa nu se află pe calea cea bună, Draghi a remarcat faptul că o creștere a productivității este suficientă pentru a compensa îmbătrânirea crescută a populației, o spirală potențial periculoasă în orice economie.„Îmbătrânirea populației va avea ca rezultat o scădere puternică a producției pe cap de locuitor. Fără un efort concertat asupra reformelor structurale, venitul pe cap de locuitor în zona euro este probabil să stagneze și chiar să scadă”, a dclarat Draghi. BCE se reunește săptămâna viitoare la Frankfurt și va anunța o extindere a măsurilor sale de stimulare a creșterii economice și a inflației.
Cel puțin 20.000 de oameni au fugit din estul Alepului in ultimele 72 de ore ca urmare a înaintării rapide a forțelor guvernamentale siriene înspre zona deținută de rebeli a orașului, potrivit Crucii Roșii, informează Al Jazeera. Civilii s-au îndreptat fie înspre teritoriul deținut de rebeli, fie au trecut în Alepul de vest controlat de guvern sau în districtele deținute de kurzi. Cifra de 20.000 este doar o estimare și ar putea crește pe măsură ce oamenii fug în direcții diferite, a declarat purtătorul de cuvânt al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Krista Armstrong. Orașul, care a fost cel mai important oraș din Siria înainte de începerea unui război civil care a ucis sute de mii de oameni, a fost divizat între vestul deținut de guvern și estul deținut de rebeli, unde oficialii ONU au declarat că cel puțin 250.000 de oameni rămân sub asediu. Ofensiva guvernului sirian, efectuată cu scopul de a recâștiga teritoriile din Alep deținute de rebeli, a stârnit o alarmă internațională, în special datorită intensificării sale din ultima săptămână. Agenția de presă siriană SANA, controlată de guvern, a raportat că forțele guvernamentale siriene și aliații au preluat, luni, controlul asupra mai multor zone din nord-estul orașului, inclusiv cartierele al-Haidariya, al-Sakhour, al-Inzarat, al-Sheikh Khedr, Jabal Badro și al-Halk.
Prim-ministrul italian, Matteo Renzi, a declarat că țara va trebui să abordeze problemele precum sectorul bancar, imigrația și creșterea economică imediat după referendumul de duminică asupra reformei constituționale, informează Reuters. „A doua zi după referendum, va trebui să abordăm într-un mod strategic toate cele mai mari probleme cu care se confruntă țara – prima pe ordinea de zi va fi imigrația, apoi reforma bancară, urmată de măsuri pentru creșterea economică”, a declarat Renzi într-un interviu difuzat pe site-ul web al ziarului Repubblica. Banca Monte dei Paschi di Siena caută să atragă o finanțare de 5 miliarde de euro, dar referendumul din acest weekend ar putea duce la prăbușirea guvernului și ar putea submina majorarea de capital, fapt ce ar obliga statul să intervină pentru a sprijini creditorii.
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a impus noi sancțiuni asupra Coreei de Nord, menite să reducă veniturile anuale de export ale țării cu mai mult de un sfert ca răspuns la sel de-al cincelea test nuclear major al Phenianului din luna septembrie, informează Reuters. Consiliul a adoptat în unanimitate o rezoluție menită să reducă exportul de cărbune al Coreei de Nord cu aproximativ 60 la suta și stabilește un plafon anual de vânzări de 400,9 milioane$. Rezoluția interzice, de asemenea, exportul de cupru, nichel, argint și zinc și vânzarea de statui de către Phenian. Coreea de Nord a fost sancționată de ONU începând din anul 2006 asupra testelor nucleare și de rachete balistice. Aceasta a efectuat ultimul său test nuclear pe data de 9 septembrie, iar Statele Unite și China, un aliat al Coreei de Nord, au negociat mai mult de două luni noi sancțiuni înainte de a înainta consiliului recenta propunere. „Sancțiunile sunt la fel de eficace ca și punerea în aplicare a acestora. Este de datoria tuturor statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite să depună toate eforturile pentru a se asigura că aceste sancțiuni sunt puse pe deplin în aplicare”, a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon în urma votului Consiliul de Securitate.
Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaeuble, a solicitat marilor economii din cadrul G20 să contracareze crizele economice prin intermediul unei cooperări mai strânse, informează Reuters. Vorbind în cadrul unui eveniment menit să marcheze începutul președinției G20 din Germania, Schaeuble a adăugat că naționalismul și protecționismul nu au fost răspunsul corect la globalizare și a subliniat importanța piețelor deschise și a comerțului mondial. „Nu putem să anulăm globalizarea, nici nu vrem sa facem acest lucru”, a declarat Schaeuble. „Trebuie să ne așteptăm la faptul că vom experimenta crize economice și financiare în viitor”, a afirmat acesta, adăugând că o normalizare de durată a politicii monetare ar trebui să fie dublată de reforme structurale menite să susțină creșterea economică.
