Material realizat de Miruna Toma și Ioana Mănăilă
Congresul Argentinei a legalizat avorturile efectuate până în a 14-a săptămână de sarcină, o decizie istorică pentru America Latină, adoptată într-o regiune care are, până în prezent, una dintre cele mai restrictive legislații cu privire la avort, informează BBC. Senatorii au votat în favoarea proiectului de lege, acesta fiind aprobat cu 38 de voturi pentru, 29 împotrivă și o abținere, proiectul de lege fiind anterior aprobat de Camera Deputaților la începutul acestei luni. Până în prezent, avorturile erau permise numai în cazurile de viol sau în cazul în care sănătatea mamei era pusă în pericol. Biserica catolică, instituție ce rămâne în continuare extrem de influentă în America Latină, s-a opus acestei măsuri, solicitând senatorilor să respingă proiectul de lege susținut de președintele de centru-stânga Alberto Fernández. Deși Biserica Catolică a Argentinei și comunitatea sa evanghelică au susținut o puternică opoziție față de acest proiect de lege, inițiativa unui număr impresionant de femei, „valul verde”, a fost mișcarea care a reprezentat mecanismul din spatele acestei schimbări. Activiștii ”pro-alegere” speră ca adoptarea legii în Argentina – una dintre cele mai mari și mai influente țări din regiune – va inspira și alte țări să îi urmeze exemplul.
Fondul suveran rus ,,RDIF” (Russian Direct Investment Fund) acceptă să furnizeze Boliviei 2,6 milioane de doze din vaccinul anti-covid Sputnik V, conform publicației Reuters. RDIF a declarat că această înțelegere va face posibil ca mai mult de 20% din populația Boliviei să aibă acces la vaccinul împotriva coronavirusului, iar aprovizionarea va fi facilitată de partenerii internaționali ai fondului rus din India, China, Coreea de Sud și alte țări. Președintele bolivian, Luis Arce, care a preluat această funcție luna trecută, a declarat că acordul încheiat prevede furnizarea a 5,2 milioane de doze pentru circa 2,6 milioane de persoane. Spre deosebire de majoritatea celorlalte vaccinuri dezvoltate pentru combaterea COVID-19, Sputnik V presupune administrarea a două doze de vaccin ce conțin diferiți viruși inactivi, cunoscuți sub numele de vectori.
Un rinocer lânos din epoca de gheață bine conservat, cu multe dintre organele sale interne încă intacte, a fost recuperat din permafrostul prezent în regiunea nordică extremă a Rusiei, informează The Guardian. Presa rusă a raportat miercuri că trupul animalului a fost dezvăluit prin dezghețarea permafrostului din regiunea Yakutia. Oamenii de știință așteaptă ca drumurile din regiunea arctică să devină circulabile pentru a putea transporta rămășițele rinocerului către laborator, pentru ca acesta să fie supus unor studii de specialitate mult mai amănunțite. Acesta este printre cele mai bine conservate exemplare de rinocer lânos găsite până în prezent. Majoritatea țesuturilor moi sunt încă intacte, inclusiv o parte a intestinelor, niște păr gros și o bucată de grăsime. De asemenea, cornul său a fost găsit în apropiere. Pe măsură ce gheața din permafrost se topește din ce în ce mai mult în ultimii ani în zone de mare întindere din Siberia, au fost înregistrate descoperiri semnificative ale unor specii precum mamuți, rinoceri lânoși ori pui de leu de peșteră.
După zeci de ani de inactivitate, oficialii raportează, în estul Caraibelor, o nouă activitate seismică, emisii puternice de gaze și modificări ale craterelor vulcanilor ,,La Soufriere” și ,,Muntele Pelee”, conform relatării Al Jazeera. Alerte au fost lansate în Martinica, Saint Vincent și Grenadine, în timp ce oamenii de știință se grăbesc să studieze rapoartele de activitate seismică, survenită după ani întregi de pauză. Cel mai recent avertisment a fost emis marți pentru vulcanul La Soufrière din St. Vincent și Grenadine, un lanț de insule care găzduiește peste 100.000 de locuitori. Agenția pentru gestionarea situațiilor de urgență în caz de catastrofe din Caraibe a declarat că oamenii de știință au observat marți o „erupție efuzivă în interiorul craterului, cu gaz și abur vizibil”. Guvernul i-a avertizat pe cei care locuiesc în apropierea vulcanului să se pregătească pentru o eventuală evacuare, declarând o alertă portocalie, ceea ce înseamnă că erupțiile ar putea apărea în mai puțin de 24 de ore de la ultima notificare a populației.
Cel puțin 26 de persoane și-au pierdut viața, iar peste alte 60 au fost rănite în urma unui atac armat pe aeroportul din Aden, în sudul Yemenului, îndreptat împotriva unei aeronave în care se aflau mai mulți membri ai noului guvern, informează The Guardian. Trei explozii puternice, urmate de focuri de armă, au putut fi auzite la scurt timp după ce aeronava care transporta membrii guvernului a aterizat pe pista singurului aeroport funcțional din sudul țării. O altă explozie a avut loc în apropierea Palatului Mashiq, o locație puternic fortificată unde membrii Cabinetului au fost duși în siguranță. Printre victime se numără mai mulți oficiali și personal umanitar, însă premierul Maeen Abdulmalik Saeed a menționat că niciun membru al Guvernului nu se află printre victime. Atacul a fost atribuit rebelilor Houthi, care controlează nordul țării, inclusiv capitala Sana’a, împotriva căruia guvernul yemenit susținut de Arabia Saudită luptă de mai mulți ani.
O alunecare de teren a îngropat în Norvegia mai multe case din satul Gjerdrum, de lângă Oslo, rănind 10 persoane, iar alte 11 sunt date dispărute, fiind necesară și evacuarea locuitorilor din cauza nesiguranței , relatează BBC. În primele ore ale zilei de miercuri, locuitorii au anunțat poliția cu privire la alunecarea de teren. În decursul zilei, alte două case s-au prăbușit în craterul format. Pe lângă pagubele cauzate, 10 persoane au fost rănite, iar alte 11 date dispărute. Până în prezent au fost evacuate aproximativ 900 de persoane, iar căutările continuă în satul Gjerdum, aflat la 25 de kilometri de capitala Oslo. Purtătorul de cuvânt al poliției, Roger Pettersen, a declarat că sunt semnale că există persoane în zona afectată. Premierul Erna Solberg a declarat că din cauza instabilității din zonă doar elicopterul poate interveni pentru salvări. Oeystein Gjerdrum, în vârstă de 68 de ani, unul dintre martorii la evenimente, a povestit ceea ce s-a întâmplat, „curentul s-a stins brusc și un vecin a venit la ușă și a spus că trebuie să ne evacuăm”, Din cauza cantităților mari de pământ care continuau să se miște, municipalitatea locală a avertizat că până la 1.500 de persoane ar putea fi nevoite să părăsească regiunea. Având în vedere numărul de case implicate și numărul de evacuați, evenimentul este considerat drept cea mai mare alunecare de teren din Norvegia. O purtătoare de cuvânt a Directoratului Norvegian pentru Resurse Acvatice și Energie, a descris evenimentul drept ”o alunecare rapidă de lut”, pe o suprafață de 300 pe 700 de metri. Conform postului de radio NRK, precipitațiile abundente pot face solul instabil. Regele norvegian Harald, a declarat că incidentul a avut un impact asupra lui și a familiei, „gândurile mele sunt cu toți cei afectați, răniții, cei care și-au pierdut casele și trăiesc acum în frică și nesiguranță cu privire la amploarea dezastrului.”
Sute de musulmani au atacat și au incendiat miercuri un templu hindus din nord-vestul Pakistanului, relatează Al Jazeera. Mai multe videoclipuri care circulă pe rețelele de socializare înfățișează bărbați care foloseau ciocane pentru a deteriora pereții templului, pe măsură ce fumul gros se ridica. Incidentul a avut loc într-un sat îndepărtat din districtul Karak, la aproximativ 100 km de Peshawar, capitala provinciei Khyber Pakhtunkhwa. Șeful poliției din district, Irfanullah Khan, a declarat că o mulțime constituită din aproximativ 1.200 de persoane a fost incitată de clericii musulmani locali pentru a distruge templul hindus. Discriminarea și violența împotriva minorităților religioase sunt fenomene obișnuite în Pakistan, musulmanii reprezentând 97% din populație, iar hindușii doar aproximativ 2%. Templul a fost vandalizat și ulterior demolat în 1997, însă în 2015 Curtea Supremă a ordonat restaurarea acestuia.
Candidatul opoziției din Uganda, Robert Kyagulanyi, cunoscut sub numele de Bobi Wine, și echipa sa de campanie au fost arestați pe insula Kalangala, provocând proteste din partea suporterilor acestuia, relatează Reuters. Robert Kyagulanyi este cunoscut drept cel mai puternic crtici al președintelui Yoweri Museveni. Poliția a declarat că deține imagini ale susținătorilor lui Wine în timp ce dezumflau anvelopele autovehiculelor poliției, incitând la violență și împiedicând ofițerii de serviciu. Pentru a dispersa mulțimea de protestatari, poliția a recurs la gaze lacrimogene. Conform unei postări făcute pe Twitter de Wine, acesta a fost transportat la locuința sa din capitala Kampala cu un elicopter militar. Pe pagina de Facebook a poliției ugandeze este menționat că Wine a fost arestat din cauză încălcării măsurilor de restricție privind adunările pentru prevenirea pandemiei de coronavirus. În luna noiembrie, cel puțin 54 de persoane și-au pierdut viața în urma protestelor care au urmat unei arestări a opozantului președintelui. Experții Organizației Națiunilor Unite în domeniul drepturilor omului au îndemnat autoritățile să înceteze la a folosi violența și să renunțe la acuzațiile aduse membrilor opoziției, pe care le consideră drept practici de reprimare politică.
Depunerea oficială a jurământului președintelui Joe Biden ar putea fi întârziată din cauza obiecției senatorului republican Josh Hawley, potrivit Al Jazeera. Senatorul din Missouri începe o încetinire procedurală temporară a ultimului pas pentru învestirea lui Joe Biden. Acesta a declarat că „nu pot vota pentru a valida rezultatele colegiului electoral pe 6 ianuarie, fără să subliniez că unele state, în special Pennsylvania, nu au respectat propriile legi electorale.” Senatorul a mai acuzat și companiile Twitter și Facebook, afirmând că acestea au depus ”eforturi considerabile pentru a interfera în campania electorală, în sprijinul lui Joe Biden”. O sesiune comună a Congresului va avea loc pe 6 ianuarie, potrivit legii SUA. În această întâlnire se vor contabiliza voturile electorale acordate de fiecare stat pe 14 decembrie. Legea permite ca membrii Congresului să aducă obiecții la rezultatul votului pentru alegerile prezidențiale din SUA. Pentru ca aceasta să se întâmple, cel puțin un senator și un membru al Camerei Reprezentanților trebuie să anunțe acest fapt. Pe lângă senatorul Hawley, și un grup de membri republicani conservatori ai camerei, conduși de Mo Brooks, au anunțat deja că intenționează să apeleze la această procedură. Astfel, obiecțiile aduse de congresmeni vor fi dezbătute timp de două ore, urmând ca apoi fiecare Cameră să voteze asupra acestora. Pentru a fi aprobată o astfel de procedură, ambele Camere ale Congresului american trebuie să le aprobe.
Ministrul de finanțe din statul canadian Ontario, Rod Phillips, a falsificat postările de pe rețelele de socializare pentru a ascunde că se află într-o vacanță în Caraibe, menționează The Guardian. Phillips a ignorat sfaturile propriului guvern de a evita călătoriile neesențiale. Premierul din Ontorio, Doug Ford, se află sub presiune după ce a recunoscut că știa de plecarea ministrului. Ministrul de finanțe a postat pe conturile de socializare sugerând că este acasă de Crăciun. Însă, la mijlocul lunii decembrie ministrul zbura cu avionul spre insula St Barts. Atât Ford, cât și Phillips au declarat că regretă călătoria. Miercuri dimineață, Ford a recunoscut că deși a aflat în urmă cu două săptămâni despre vacanța tropicală, regretă că nu i-a cerut ministrului să se întoarcă imediat. Membri ai personalului ministrului de finanțe au declarat că excursia lui Phillips pe insula St.Barts, o destinație de turism de lux, era planificată. Odată cu creșterea numărului de cazuri de coronavirus, în cea mai populată provincie din Canada, apelurile au crescut pentru ca ministrul de finanțe să demisioneze sau să fie demis. Phillips a declarat că „regretă profund” călătoria, „am plecat într-o călătorie personal plătită în St Barts pe 13 decembrie după încheierea sesiunii legislative.” Liderul provincial al partidului Nou Democrat, Andrea Horwath, a cerut expulzarea lui Phillips din cabinet, declarând că „ontarienii merită mai bine decât atât, așa că Ford trebuie să îl concedieze.”