Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Marina Ghiță
Statele Unite ale Americii s-au alăturat Chinei în decizia de a ratifica în mod oficial acordul de la Paris pentru a reduce emisiile cauzate de încălzirea globală, cele două cele mai mari economii din lume afirmând sâmbătă că se angajează să pună în vigoare pactul înainte de sfârșitul anului, informează Reuters. Președintele SUA, Barack Obama și președintele chinez Xi Jinping și-au prezentat planul de a adera la acordul elaborat de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Consilierul președintelui american, Brian Deese a afirmat că declarația ar trebui să împingă alte țări să se alăture acordului în mod oficial. India este, de asemenea, gata să se alăture acordului în acest an, subliniază Deese, adăugând că Obama se va întâlni cu prim-ministrul indian, Narendra Modi și cu un grup de 20 de țări reunit la Hangzhou, China, în acest week-end. Obama și Xi s-au angajat să coopereze cu privire la alte două acorduri globale de mediu în acest an – un amendament la Protocolul de la Montreal privind reducerea nivelului de refrigerenți la aerul condiționat și o măsură bazată pe piață pentru a reduce emisiile de carbon din domeniul aviației. La Paris, în decembrie anul trecut, aproape 200 de țări au convenit asupra unui acord global obligatoriu de a reduce gazele cu efect de seră și de a menține creșterea temperaturii globale la „mult sub” 2 grade Celsius. Experții au declarat că obiectivul de limitare a temperaturilor este deja în pericolul de a fi încălcat, agenția de meteorologie a ONU afirmând că 2016 este pe cale de a fi cel mai calduros an din istoria măsurătorilor.
Președintele sud-coreean, Park Geun-hye, a cerut, sâmbătă, atât Rusiei, cât și altor actori globali majori, să sporească presiunea asupra Coreei de Nord pentru a o face să renunțe la programul său nuclear, care ar putea deschide calea pentru cooperare cu Phenianul, informează Reuters. „Dacă nu putem preveni dezvoltarea armelor nucleare ale Coreei de Nord, amenințarea nucleară va deveni o realitate în curând. Pentru ca Phenianul să ia decizia de a renunța la programul său nuclear, este important să i se dea un puternic mesaj unificator. În cazul în care Coreea de Nord își abandonează programul nuclear și alege calea spre deschidere, noi, împreună cu comunitatea internațională, vom fi gata să o sprijinim în mod activ”, a declarat Park în cadrul unui forum de afaceri organizat de către președintele rus, Vladimir Putin, și prim-ministrul japonez Shinzo Abe în orașul Vladivostok. Îngrijorarea cu privire la amenințarea reprezentată de Coreea de Nord s-a intensificat în urma celui de-al patruea text nuclear efectuat de nord-coreeni în luna ianuarie și a unor serii de teste cu rachete în ciuda sancțiunilor severe ale Națiunilor Unite, pe care Phenianul le respinge ca fiind o încălcare a suveranității sale.
Uniunea Europeană și Turcia au testat apele pentru o apropiere politică, sâmbătă, în timpul unei prime întâlniri între cei 28 de miniștri de externe ai blocului european și un înalt oficial din Ankara, informează Reuters. UE, care depinde de Ankara pentru a reduce circulația imigranților spre blocul comunitar, caută acum să calmeze tensiunile cu Turcia după exprimarea unor critici puternice referitoare la lovitura de stat din Ankara. „La nivel politic avem nevoie de o apropiere, avem nevoie de normalizarea situației”, a declarat ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, în urma întâlnirii dintre miniștrii UE cu ministrul afacerilor europene din Turcia, Omer Celik. „Este prima dată de la lovitura de stat de când ne-am vorbit unul cu altul, nu unul despre altul. Dar nu putem uita de statul de drept. Toată lumea din jurul mesei a spus că, în cazul în care doresc să se stabilizeze situația, trebuie să se întoarcă la statul de drept cât mai repede posibil. Ca urmare a reuniunii, există un consens foarte puternic care se axează pe o agendă pozitivă și pe intensificarea cooperării dintre Turcia și UE.”, a adăugat acesta. UE, care a criticat de multe ori Turcia cu privire la drepturile omului și statul de drept, a fost luată prin surprindere și mai mult atunci când Ankara a demis 80.000 din aparatul public și a arestat mulți dintre ei în legătură cu presupusele comploturi. În urma discuțiilor de la Bratislava, blocul european trimite acum un mesaj mai conciliant, cerând în același timp Turciei să facă un efort mai mare față de susținerea principiilor democratice.
Președintele filipinez, Rodrigo Duterte, a decretat, sâmbătă, „stare de anarhie” la nivel național, în urma unui presupus atentat organizat de militanți musulmani, care a provocat moartea a 14 persoane, informează Reuters. „Trebuie să declar o stare de anarhie la nivel național în urma atacului violent de vineri seara și subliniez că nu este vorba despre o lege marțială. Am datoria de a apăra această țară”, a declarat Duterte. Atât poliția, cât și armata au promis să pună în aplicare la nivel național “starea de anarhie”, cu toate că motivul decretării acestei stări de anarhie este unul incert. Oficialii au precizat că fraza a fost introdusă într-un articol al constituției care pune președintele responsabil al forțelor armate. Aceștia au afirmat că declarația acordă armatei posibilitatea de a ajuta poliția în operațiunile de combatere a criminalității și a terorismului. Oficiali din administrația Duterte au precizat, de asemenea, că atacatorul este un membru al Abu Sayyaf, o grupare aliată Statului Islamic împotriva căreia armata și-a intensificat operațiunile după o serie de acțiuni de piraterie și crime împotriva unor ostatici occidentali, fapte care au captat atenția internațională.
Opt membri ai forțelor de securitate turce și 11 militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au fost uciși în luptele de vineri seara din sud-estul Turciei, au declarat sâmbătă surse de securitate, informează Reuters. Luptele din provincia Van, aflată în apropiere de granița cu Iranul, au urmat atacurilor violente din întreaga regiune sud-est, în mare parte kurdă, în care au fost uciși 27 de militanți PKK și cel puțin șapte membri ai forțelor de securitate. Sud-estul Turciei a fost lovit de valuri de violență încă de la prăbușirea în iulie 2015 a unui armistițiu care a durat 2 ani și jumătate între statul turc și PKK. O operațiune de transport aerian a continuat în regiune sâmbătă, în urma atacurilor de vineri seara, a declarat Agenția de stat Anadolu, citând guvernatorul local. Aproape 40.000 de oameni, majoritatea dintre ei kurzi, au fost uciși de când PKK a lansat primele atacuri împotriva statului turc. Gruparea kurdă este considerată o organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
