Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Mircea Andrei Macovei
Sarah Mullally a devenit noua persoană desemnată pentru poziția de Arhiepiscop de Canterbury, titrează BBC. Prima femeie aleasă pentru acest rol, aceasta a devenit preot în anul 2006 și a fost numită drept prima femeie episcop de Londra în anul 2018. Aceasta nu își asumă în mod legal noul rol decât după confirmarea alegerilor în luna ianuarie 2026, iar o slujbă de încoronoare are loc mai târziu, după aducerea de omagiu regelui. Biserica Anglicană a fost lipsită de o persoană în funcția de conducere timp de aproape un an, după ce Justin Welby a demisionat din cauza unui scandal legat de protecția copiilor. Acesta a demisionat în urma apariției unui raport despre un abuzator de copii asociat cu Biserica. Arhiepiscopul de York, Stephen Cottrell, a preluat majoritatea responsabilităților în mod interimar și a fost unul dintre membrii cu drept de vot ai organismului însărcinat cu alegerea succesorului său. Deși, din punct de vedere tehnic, Regele este capul Bisericii Anglicane, persoana care deține rolul de Arhiepiscop de Canterbury este cel mai înalt episcop, precum și liderul spiritual al Bisericii și al Comuniunii Anglicane la nivel mondial. Femeile au fost hirotonite preoți pentru prima dată în Biserica Anglicană in anul 1994, în timp ce primele numiri de femei în poziția de episcop au urmat 20 de ani mai târziu, în anul 2014.
Forțele israeliene au interceptat ultima ambarcațiune a flotilei internaționale care încerca să spargă blocada maritimă asupra Gazei, relatează Associated Press. Ultima ambarcațiune din Flotila Global Sumud, Marinette, a rămas în urma celorlalte ambarcațiuni și încă naviga spre teritoriul palestinian la începutul zilei de vineri. O transmisiune în direct a arătat momentul în care trupele israeliene au urcat la bordul navei. Acest eveniment a avut loc la doar o zi după ce marina israeliană a luat cu asalt alte 41 de ambarcațiuni și i-a reținut pe activiștii de la bordul acestora, subliniind că vor fi deportați. Interceptările ambarcațiunilor flotilei și arestarea activiștilor au declanșat demonstrații în mai multe țări. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în Italia, Spania, Franța, Elveția, precum și în alte țări pentru a protesta față de arestarea activiștilor și pentru a cere încetarea războiului din Gaza. Flotila, care transporta o cantitate simbolică de ajutor umanitar către Gaza, a fost cea mai mare încercare de până acum de a sparge blocada impusă de Israel asupra teritoriului palestinian.
Comitetul Consiliului de Securitate al ONU a ridicat temporar interdicția de călătorie impusă ministrului de Externe taliban afgan, Amir Khan Muttaqi, notează Reuters. Informația a venit din partea Ministerului de Externe al Indiei, confirmând că această decizie i-ar permite ministrului afgan să viziteze India între 9 și 16 octombrie. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Indiei a declarat reporterilor că au existat discuții între cele două administrații, însă nu a confirmat în mod specific că vizita va avea loc. Ministrul Muttaqi se numără printre membrii talibanilor afgani care se află sub sancțiunile ONU, care includ o interdicție de călătorie și înghețarea activelor. Uneori se acordă scutiri temporare pentru diplomație. India și Afganistan au avut în mod tradițional legături strânse pe vremea când talibanii nu se aflau la putere. India și-a închis ambasada din Kabul în anul 2021, dar un an mai târziu a deschis o misiune tehnică pentru coordonarea asistenței umanitare. Dacă va fi confirmată, aceasta ar fi prima vizită în India a unui lider de rang înalt al administrației afgane conduse de talibani de când aceasta a preluat puterea în anul 2021, după 20 de ani de prezență militară americană.
Un bărbat tunisian a fost condamnat la moarte pentru acuzația de insultă la adresa președintelui și atentat la securitatea statului prin postări pe rețelele de socializare, informează Reuters. Bărbatul condamnat, Saber Chouchane, muncitor zilier în vârstă de 56 de ani, este un cetățean obișnuit cu o educație limitată, care scria postări critice la adresa președintelui înainte de arestarea sa de anul trecut, a declarat avocatul său, Oussama Bouthalja. Acesta a adăugat că hotărârea a fost atacată cu apel. Deși instanțele au pronunțat ocazional pedepse cu moartea în Tunisia, niciuna nu a fost executată de mai bine de trei decenii. Hotărârea este fără precedent în Tunisia, unde restricțiile privind libertatea de exprimare au fost înăsprite de când președintele Kais Saied a preluat aproape toate puterile în anul 2021. Acesta a dizolvat parlamentul ales și a început să guverneze prin decret, moment din care Tunisia s-a confruntat cu critici tot mai mari din partea grupurilor pentru drepturile omului cu privire la erodarea independenței sistemului judiciar. Majoritatea liderilor opoziției, pe care președintele i-a etichetat drept trădători, sunt închiși sub diverse acuzații.
Marele Duce Guillaume a depus jurământul de a urca pe tronul Luxemburgului, conform Associated Press. La finalul unei ceremonii tradiționale, la care au participat membri ai familiilor regale, precum și șefi de stat europeni, acesta a declarat: “Voi trăi viața poporului meu, de care nu vreau să fiu separat de nicio barieră. Voi împărtăși bucuriile și suferințele lor”. Astfel, Marele Duce a citat un discurs din anul 1919 al unuia dintre predecesorii săi, Marea Ducesă Charlotte, în primul său discurs adresat națiunii. De asemenea, el a făcut o paralelă între carnagiul Primului Război Mondial și tensiunile geopolitice de astăzi. Guillaume a preluat locul tatălui său, Henri, în vârstă de 70 de ani, care a servit timp de 25 de ani în acest rol în mare parte simbolic. Guillaume este al șaptelea Mare Duce al Luxemburgului din anul 1890, când a fost instaurată monarhia modernă. În următoarele zile, acesta urmează să-și viziteze noul regat.
