Material realizat de Emilia Popescul și Romina Manolescu.
Forțele israeliene au lansat cea mai mare operațiune militară din ultimii douăzeci de ani, în orașul Jenin din Cisiordania, informează CNN. Cel puțin opt persoane au fost ucise și peste 50 de persoane au fost rănite, potrivit oficialilor palestinieni. Canalul de radio al armatei israeliene a descris cele opt persoane ucise în Jenin drept „militanți”, în timp ce Ministrul Sănătății din Palestina a susținut că cinci dintre cei uciși erau adolescenți. Raidul a provocat o serie de condamnări imediate din partea liderilor politici. Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a numit operațiunea militară israeliană la scară largă „o nouă crimă de război”, iar oficialii din Egipt au declarat că incursiunea israeliană este un act de „agresiune”. Forțele de apărare ale Israelului au efectuat cel puțin zece atacuri aeriene și sute de soldați au atacat zonele considerate „centre de comandă și control”, precum și fabricile de arme explozive.
Oficialii din Vietnam au interzis următorul film „Barbie” din cauza unei scene în care apare o hartă care prezintă revendicările teritoriale chineze contestate în Marea Chinei de Sud, relatează BBC. Vietnamul s-a numărat printre mai multe țări care contestă pretențiile Chinei față de aproape toată Marea Chinei de Sud. Sursele BBC au susținut că nu este clar ce scenă prezintă ceea ce un înalt funcționar vietnamez a catalogat drept „imagine ofensivă” a ceea ce este cunoscut ca „linia de nouă puncte” a Chinei. Beijingul a construit constant baze militare pe insulele artificiale din zonă și, de asemenea, a condus adesea patrule navale, în încercarea de a-și afirma revendicările teritoriale. În 2016, Tribunalul Internațional de la Haga s-a pronunțat împotriva revendicărilor chineze în Marea Chinei de Sud, dar reprezentanții Chinei nu au recunoscut hotărârea.
Papa Francisc a condamnat arderea Coranului în Suedia, susținând că s-a simțit „furios și dezgustat” și că nicio carte sfântă nu ar trebui profanată, relatează Al Jazeera. Incidentul a avut loc săptămâna trecută, în timp ce mulți musulmani sărbătoreau Eid al-Adha. Un bărbat din Stockholm a ars un Coran în afara unei moschei, atrăgând condamnări imediate, inclusiv din partea guvernelor Turciei și Arabiei Saudite. Organizația Cooperării Islamice, un grup format din 57 de state, a declarat că sunt necesare măsuri colective și că prevederile dreptului internațional ar trebui folosite pentru a opri ostilitățile bazate pe religie. În timp ce poliția suedeză a permis organizarea unui protest, bărbatul care a ars Coranul a fost acuzat de instigare la ură împotriva unui grup etnic sau național. De asemenea, incidentul, condamnat și de guvernul suedez și de oficialii din Washington, a declanșat o serie de proteste în Bagdad.
Mortalitatea maternă din Statele Unite ale Americii s-a dublat din anul 1999, majoritatea deceselor vizând în special femeile de culoare, informează Reuters. În 2019 au fost estimate 1.210 decese materne, comparativ cu 505 în 1999, potrivit unui studiu publicat în revista medicală JAMA. Cercetătorii au susținut că cele mai mari creșteri de-a lungul timpului au fost înregistrate în rândul femeilor autohtone din India și Alaska. „Constatările noastre oferă informații importante asupra ratelor de mortalitate maternă din cauza pandemiei, și este probabil să vedem o creștere continuă a riscului de mortalitate maternă la toate populațiile dacă analizăm datele din anii următori “, a declarat liderul studiului, Dr. Allison Bryant. Cele mai frecvente cauze de deces în termen de un an de la sfârșitul sarcinii includ afecțiuni ale sănătății mintale, sângerare excesivă, afecțiuni cardiace, infecții și hipertensiune arterială, conform Centrului american pentru controlul și prevenirea bolilor.
Activiștii climatici din Spania au umplut găurile de pe zece terenuri de golf pentru a atrage atenția asupra cantităților uriașe de apă irosite la nivel național în timpul secetei, relatează The Guardian. Membrii Rebeliunii de Extincție au dezvăluit ultima lor campanie de acțiune directă într-un videoclip, susținând că au vizat acțiuni de acest tip inclusiv în Madrid, Barcelona, Valencia, Navarra și Ibiza. Videoclipurile au arătat activiștii care umpleau găurile din sol și plantau răsaduri, alături de pancarte cu mesajul „Alertă de secetă. Teren de golf închis pentru justiție climatică.” În luna mai, guvernul spaniol a aprobat un plan de sprijin financiar în valoare de 2,2 miliarde de euro, pentru a ajuta fermierii și consumatorii să facă față secetei care s-a agravat în ultimii ani.
Ministrul finanțelor din Bahrain, HE Shaikh Salman bin Khalifa Al Khalifa, a semnat un acord de cooperare economică cu omologul său din Marea Britanie, Lord Dominic Johnson de Lainston, informează Reuters. Oficialul din Bahrain a semnat un memorandum de înțelegere pentru investiții strategice și colaborări cu Marea Britanie, care permite sectorului privat al statului din Golf să investească 1 miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) în Marea Britanie. Anunțul a fost făcut pe contul de socializare al prințului din Bahrain. Investițiile vor fi realizate prin intermediul fondului suveran Bahraini Mumtalakat, Investcorp, GFH Financial Group și Osool Asset Management. Prin postarea de pe contul de social media al prințului, acesta a anunțat și dorința celor două state de „a spori cooperarea biliterală (…)în conformitate cu obiectivele de cooperare ale Bahrainului”.
Rata inflației din Pakistan a scăzut pentru prima dată în șapte luni, relatează AlJazeera. Datele oferite de Biroul de Statistică din Pakistan au arătat că inflația anuală a fost de 29,4% în iunie, față de un nivel record de 38% în luna mai. Ani de gestionare financiară defectuoasă au condus economia Pakistanului la limită. Starea economică a statului a fost agravată de pandemia COVID-19, criza energetică globală și inundații record care au acoperit o treime din țară anul trecut. Prețurile alimentelor au crescut cu 40% față de luna iunie a anului 2022, în timp ce costurile de transport au crescut cu 20% în aceeași perioadă. Oficialii din Pakistan au încheiat un acord de asistență în valoare de 3 miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internațional (FMI), care ar putea oferi o ușurare temporară pentru datoria externă în creștere a țării.
Noua Zeelandă a devenit prima țară care interzice pungile de unică folosință pentru produse alimentare în magazine, conform NPR. Măsura a intrat oficial în vigoare la 1 iulie. Produsele de unică folosință din plastic pot cauza numeroase probleme, inclusiv blocarea sistemelor de canalizare, poluarea și uciderea animalelor sălbatice. Secretarul pentru mediu din Noua Zeelandă, James Palmer, a anticipat că noua interdicție va elimina 150 de milioane de sacoșe de plastic pentru produse alimentare din circulație în fiecare an. „Asta înseamnă 17.000 de sacoșe de plastic în fiecare oră” a adăugat el. Din 2019, clienții magazinelor din Noua Zeelanda au fost nevoiți să-și aducă propriile sacoșe de cumpărături în magazinele alimentare. Acum li se va cere, de asemenea, să aibă propriile sacoșe reutilizabile pentru fructe și legume.
Poliția din Hong Kong a anunțat că oferă recompense financiare pentru informații despre opt activiști pro-democrație, relatează Deutsche Welle. Cei opt activiști au fost acuzați de infracțiuni împotriva securității naționale. Activiștii au fugit din Hong Kong după ce oficialii din Beijing au impus în 2020 o nouă lege strictă privind securitatea națională în teritoriu, în urma protestelor îndelungate pro-democrație și anti-China. Anunțul a venit la două zile după ce orașul a sărbătorit a 26-a aniversare a transferului său de la Marea Britanie la China. Poliția a avertizat publicul din Hong Kong că sprijinirea financiară a oricăruia dintre cei opt ar putea să încalce legea. Șeful adjunct al departamentului de securitate națională, Steven Li, a declarat că activiștii „au comis infracțiuni foarte grave(…) și au pledat pentru impunerea de sancțiuni pentru a prejudicia interesele oficialilor din Hong Kongului”.
Luni de confruntări etnice tot mai violente au adus nord-estul Indiei într-o stare de tensiune, informează NPR. Aproximativ 130 de persoane au murit în urma confruntărilor violente dintre două comunități din Manipur, un stat situat în apropierea Chinei și cu o frontieră comună cu Myanmar. De la începutul violențelor în luna mai, sute de case, magazine, biserici și alte clădiri au fost incendiate de mulțimile furioase. Guvernul indian a solicitat intervenția a mii de forțe armate suplimentare pentru a gestiona situația. Soldații Armatei Indiene implicați au fost desfășurați în și în jurul orașului Imphal. Confruntările au izbucnit între minoritatea Kuki și majoritatea comunității Meitei în urma unei decizii judecătorești care a acordat meiteilor un „statut tribal” ce le oferă noi beneficii economice și cote în privința locurilor de muncă și educației în sectorul guvernamental. Această hotărâre a provocat reacții puternice, generând lupte violente între cele două comunități.